Vinci[v=]

Rezumarea primului mesaj :

LEONARDO  DA  VINCI-
17]Dupa cum o zi bine intrebuintata ne da un somn linistit, tot astfel o viata bine folosita ne da un sfarsit fericit.
16]Sălbatic este cel care se salvează pe sine.
15]Simplitatea este sofisticarea extremă.
14]Functia muschilor este sa tragi, nu sa impingi, cu exceptia organelor genitale si a limbii.
13]Geniul omenesc nu va putea nicicand nascoci inventii mai desavarsite ca acelea create de natura, in care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos.
12]Adevarul a fost singura odrasla a timpului.
11]Fiecare felina este o opera de arta.
10]Cînd a trecut de 40 de ani, fiecare om e responsabil de modul cum arată.
9]Cine gandeste putin se inseala mult.
8]Fara indoiala ca minciuna este tot atit de departe de adevar pe cit este intunericul de departe de lumina... Minciuna isi pune pe fata o masca, insa nu exista lucru ascuns sub soare.
7]Te opui mai uşor la început decît la sfîrşit.
6]Precum o zi bine intrebuintata aduce un somn linistit, tot asa o viata bine traita se incheie cu o dulce si imparateasca moarte.
5]E mediocru ucenicul care nu-si depaseste maestrul.
4]Detaliile formeaza perfectiunea, desi perfectiunea nu consta in detalii.
3]Iubeste numai ceea ce poti sa cunosti!
2]Stiinta putina ii face pe oameni pretentiosi, in timp ce stiinta multa ii face modesti, asa dupa cum spicele goale isi inalta spre cer capetele lor trufase, in timp ce spicele pline se apleaca spre pamint sub greutatea lor.
1]Cei care isi sustin punctul de vedere citind diverse personalitati dovedesc mai degraba memorie decit inteligenta.

Urmaşele Monei Lisa
Două tinere prinţese, Natalia şi Irina Strozzi sunt descendentele misterioasei Gioconde După îndelungi cercetări, un genealogist italian susţine că le-a descoperit pe descendentele faimoasei Mona Lisa, pe care Leodardo da Vinci a pictat-o. Acestea ar fi fiicele prinţului Strozzi, din Toscana, Natalia şi Irina, în vârstă de 29 şi, respectiv, 24 de ani, una mai frumoasă şi mai talentată decât alta, scrie „Le Figaro".
Genealogistul Domenico Savini a găsit în arhivele familiei Strozzi, care în secolul XIV rivaliza cu cea de Medici, documente ce duc la celebra Gioconda.
Ipoteza sa a pornit de la mărturia arhitectului Giorgio Vasari că tânăra femeie pictată de Leonardo da Vinci se numea înainte de căsătorie Lisa Gheradini. În 1495, pe când avea 16 ani, aceasta s-a căsătorit cu fiul marchizului Francesco di Bartolomeo el Giocondo. Acesta i-ar fi comandat, în 1503, lui Leonardo da Vinci portretul soţiei sale, dar tabloul nu a mai ajuns în posesia sa.
Lisa del Giocondo i-a dăruit soţului său doi băieţi şi o fată şi a dus o viaţă discretă. A murit în 1542. Descendenţa directă, pe linie bărbătească, a numelui del Giocondo s-a încheiat la sfârşitul secolului al XVII-lea, dar a supravieţuit ramura feminină. Mai întâi prin căsătoria dintre Maddalena del Giocondo cu Niccolo del Garbo, apoi prin alianţa fiului Maddalenei cu Lisabetta de Mozzi.
În arhivele Mozzi del Garbo, genealogistul a găsit referiri la un portret al Monei Lisa. Descendenţii familiei Mozzi au ajuns în familia Bombicci-Pontelli. Savini a stabilit că filiaţia dintre Mona Lisa şi prinţesele Strozzi se face prin contensa Maria Luisa Guicciardini, născută Bombicci-Pontelli, moştenitoare a arhivelor Mozzi, del Garbo şi del Giocondo. Cele două prinţese au avut parte de o educaţie de excepţie.

Cea mare, Natalia, în vârstă de 29 de ani, a luat lecţii de dans cu Rudolf Nureev, este o pianistă talentată şi vorbeşte cinci limbi străine. Mezina, Irina, vorbeşte şapte limbi străine, a studiat economia la Universitatea Bocconi din Milano şi a făcut stagii de pregătire în Downing Street 10 şi la Bruxelles, pe lângă preşedintele Comisiei Europene, Manuel Durao Barroso.

Cele mai râvnite opere de arta

Italienii i-au gasit pe descendentii Giocondei.

Un genealogist italian spune ca i-a gasit pe descendentii Mona Lisei, care a servit ca model celebrei Gioconde pictata de Leonardo da Vinci in urma cu 500 de ani, transmite AFP. "Printesele Natalia si Irina Strozzi", doua italience in virsta de 29 si 24 de ani, sint descendentele "directe" ale Mona Lisei, sotia lui Francesco Bartolomeo Del Giocondo, care a comandat celebrul portret in 1503, a declarat Domenico Savini, autorul studiului despre arborele genealogic al Giocondei. Natalia este actrita, iar Irina este licentiata in economie ...

Mona Lisa a murit in 1542 .Un cercetator florentin a declarat ca a descoperit data exacta a mortii celebrei Mona Lisa si locul unde aceasta este inmormantata, informeaza AFP. Giuseppe Pallatini sustine ca Mona Lisa ar fi murit pe 15 iulie 1542, iar mormantul ei ar fi chiar in centrul Florentei, acolo unde si-ar fi petrecut ultimii ani din viata. Pallatini a ajuns la aceste informatii cand, rascolind prin arhiva unei biserici din centrul Florentei, a descoperit un act de deces care se refera la "sotia lui Francesco del Giocondo, moarta la 15 iulie 1542 si inmormantata la Manastirea Sfanta Ursula". Pe numele sau adevarat Lisa Gherardini, Gioconda s-a nascut in 1479 si a fost a doua sotie a unui bogat negustor, Francesco del Giocondo, cu care a avut cinci copii.

Da Vinci, cautat in pereti
Cercetatorii vor relua cautarea unei capodopere pierdute a lui Leonardo Da Vinci, care se presupune ca se afla ascunsa in spatele unui perete al Palazzo Vecchio, sediul mai multor conducatori din Florenta si al familiei De Medici in secolul al XVI-lea. Pictura murala intitulata "Batalia de la Anghiari" a fost realizata de Da Vinci in 1505, lucrand alaturi de Michelangelo, caruia ii fusese comandata o fresca pe peretele opus. Ca intr-un bestseller, cautarea a fost inceputa ulterior descoperirii unui mesaj criptic integrat frescei care acopera zidul exterior Ð "Cerca, Trova", "cauta si vei gasi". Istoricul care conduce cautarea, Maurizio Seracini, mentionat de altfel si de Dan Brown in "Codul lui Da Vinci", afirma ca "este vorba despre cea mai importanta capodopera a lui Leonardo, considerata astfel de si de contemporanii lui".

VIATA LUI DA VINCI, DEZVALUITA DE AMPRENTE Antropologii italieni au...

Amprenta lui Da Vinci

Cit de gurmand si de igienic era autorul Mona Lisei sau cit de orientala era mama sa, au aflat cercetatorii italieni, dupa ce au analizat amprenta renascentistului.

Secretele lui Da Vinci
Cartea "Masinariile lui Leonardo" ilustreaza inventiile savantului.

Una dintre cele mai stralucite minti care au existat vreodata pe Terra, Leonardo da Vinci a lasat in urma zeci de mii de desene si schite, reprezentand masinarii si instrumente de neconceput pentru vremea sa. Cu 500 de ani in urma, era privit ca un ciudat si oamenii oscilau intre a-l numi geniu sau un simplu nebun dornic de publicitate. Multe dintre modelele puse pe hartie de da Vinci au fost reproduse, de-a lungul timpului, in intreaga lume. Cu mai mult sau mai putin succes. Un astfel de proiect a demarat si la Timisoara. In orasul de pe Bega se doreste redarea inventiilor lui Da Vinci, puse doar pe foaie, la scara naturala si cu materiale existente in acele timpuri. Mai ales acelea care nu au fost puse niciodata in practica. Zeci de voluntari sunt interesati de acest proiect, care va fi transpus in realitate in atelierele facultatilor de Arhitectura si Mecanica din Timisoara. Maestrul nu a pus in practica decat una dintre sutele sale de schite, fiind considerat de multi ca inventatorul elicopterului modern.
Lucreaza ca in urma cu 500 de ani
La lansarea proiectului a fost prezent, la Timisoara, directorul muzeului Leonardo da Vinci din Italia, Alessandro Vezzosi. Italienii vor pune la dispozitie cele peste 5.000 de pagini scrise de Leonardo, despre masinariile pe care si le imagina cu sute de ani in urma. Muzeul italian dispune si de zeci de mii de desene originale sau schite ale marelui inventator. Proiectul “Inventiile lui Leonardo da Vinci” este destinat tinerilor dispusi sa participe la remodelarea unora din inventiile de exceptie. La prezentarea proiectului au participat insa si timisoreni trecuti de mult de prima tinerete, care au dorit sa fie si ei cooptati in echipa. Ineditul proiect beneficiaza de sprijinul Muzeului “Ideal Leonardo da Vinci” din Italia, a Asociatiei Noua Acropola din Timisoara si a Muzeului Banatului. “In schitele neintelese pentru multi ale lui Leonardo da Vinci se pot gasi si multe lucruri moderne. Vrem ca la Timisoara sa facem ceva unic, sa punem in practica proiecte care nu au mai fost niciodata realizate din opera marelui inventator. Vom incerca sa dam viata schitelor lui da Vinci, cu materiale de atunci”, sustine directorul Muzeului “Ideal Leonardo da Vinci” din Italia, Alessandro Vezzosi.
Dupa schitele maestrului
Monica Varga, director al filialei Timisoara a Asociatiei Noua Acropola, este convinsa ca proiectul va fi un succes. Muzeul din Italia va pune la dispozitie schitele marelui renascentist, precum si un inginer de acolo, care va asigura consultanta tehnica pentru cei care vor reconstrui inventiile lui da Vinci. „Noi vom veni cu materialele necesare fiecarei masinarii gandite de Leonardo da Vinci. Vrem ca acestea sa fie cat mai apropiate de ceea ce se gasea pe vremea lui. Cei de la muzeul din Italia ne vor spune ce materiale sunt necesare pentru fiecare masinarie in parte. Toate inventiile care vor fi realizate vor ramane expuse intr-un loc public. Noi ne dorim sa facem ceva unic, sa transformam in realitate ceva ce ar fi ramas pentru totdeauna doar niste banale schite”, spune Monica Varga, directorul de la Noua Acropola din Timisoara. La majoritatea schitelor se va lucra in atelierele facultatilor de Mecanica si Arhitectura din Timisoara. Se vor forma echipe de voluntari, pasionati de Leonardo da Vinci, care vor incerca sa realizeze ceea ce gandise cu sute de ani in urma marele geniu. Proiectul va demara la inceputul anului viitor, iar primele masinarii se spera ca vor fi construite cateva luni mai tarziu.
O. MARASCU

Inventatorul elicopterului modern

Leonardo Da Vinci a fost un om care a incercat sa nu-si piarda timpul si sa lase urmasilor dorinta de a descoperi ce avea el in minte. Dintre miile de schite pe care le-a conceput, doar una singura a si fost realizata de acesta. Masina zburatoare, denumita „Ornithopter”, pe care se bazeaza elicopterul modern, este cu siguranta cea mai indrazneata inventie a lui Leonardo. Pe langa aceasta, italianul a inventat extrem de multe aparate de zbor. “Spirala aeriana”, “aripa articulata” sau “parasuta” erau dispozitive fantastice in acea vreme. Nici cei mai infocati sustinatori ai savantului nu credeau ca acestea vor putea fi puse vreodata in practica.

Pictor, sculptor, arhitect, om de stiinta, inventator si umanist italian, da Vinci este intruchiparea tipului de “om universal” al Renasterii. Ca pictor, a realizat lucrari nemuritoare: “Gioconda”, “Madona in grota”, “Sf. Ana cu Fecioara si Pruncul” sau “Cina cea de taina”. Ca sculptor, a realizat admirabila statuie ecvestra a lui Francesco Sforza. A lasat un mare numar de schite si proiecte de arhitectura. A avut contributii si anticipari in numeroase ramuri ale stiintei: mecanica, hidrotehnica, optica, cosmologie, anatomie sau botanica. A lucrat la constructia a nenumarate aparate de zbor. Si toate acestea cu peste 500 de ani in urma. Leonardo da Vinci a fost votat, de curand, cel mai influent artist si inventator din istorie.
http://www.focusvest.ro/diverse/index1.html

Un cod Da Vinci?
George POPA*



O carte face valuri, produce vגlva cu larga extindere, pune la treaba traducatorii si cineastii, se vinde מn milioane de exemplare masurגnd temperatura culturala si intelectuala a momentului. Pe fondul secularizarii cerului si a lumii, succesul cartii se bazeaza pe specularea gustului vremii pentru demitizare si desacralizare. mai cu seama cגnd este vorba de valori spirituale cu maxim prestigiu pe plan universal. Cu efecte scontate de bestseller, Codul lui Da Vinci are drept tinta doua astfel de axiologii – Iisus si Leonardo da Vinci.
־n cele ce urmeaza nu ne vom ocupa de problema presupusei casatorii a lui Iisus cu Maria Magdalena, - desi este vorba si aici de idei extrase dint-un anumit gen de folclor discutabil, - ci de artificiul folosit de autor privind asa numitul “cod DaVinci”.


Dan Brown sustine ca מn tabloul Cina cea de taina, din catedrala Santa Maria delle Grazie de la Milano, se afla un mister pe care autorul cartii considera ca l-a decodat, si anume: personajul din dreapta lui Iisus nu reprezinta pe apostolul Ioan Evanghelistul, ci pe Maria Magdalena purtגnd מn pגntece copilul conceput cu Iisus. ־n aceasta supozitie, Maria din Magdala este identificata cu misteriosul si מnca neaflatul Graal, potirul continגnd sגngele scurs din trupul lui Iisus aflat pe cruce, dupa ce a fost ranit cu sulita de un ostas roman.

*
Leonardo da Vinci a zugravit cu precadere un prototip particular de peronaj feminin, inimitabil, astfel ca, de pilda, Correggio, desi a מncercat sa reia modelul, nu a reusit sa redea sublimitatea acestor chipuri, nuanta de infinita suavitate si duiosie a surגsului omniprezent, care are dubla calitate – de a ne aparea afectiv, apropiat, dar, מn realitate, apartinגnd unei alte lumi, inaccesibile, aparator al unei taine care sfideaza tentativele de codare si decodare.
Care sa fie explicatia preferintii autorului Giocondei pentru acest leitmotiv feminin ? Premiza fundamentala de la care trebuie plecat este un celebru aforism al lui Leonardo (מn grafia epocii):
“Latto del coito ellj mebri acquello adoperatj sono di tanta bruttura chesseno fussj le belleze de uolti / ellj ornameti dellj opratj elle (s)frenata dispositione la natura perderrebe la spetie vmana”.
“Actul sexual si organele folosite sunt atגt de respingatoare, מncגt daca nu ar fi frumusetea chipurilor si podoabele actorilor si neמnfrגnarea impulsului, natura ar fi pierdut specia umana.“ Iar מntr-o profetie anticipeaza: "Ca nebunii… se vor folosi de partile lor cele mai josnice, dupa care vor resimti pentru ei מnsisi o mare admiratie."
Aceasta a fost conceptia pictorului asupra sexualitatii. Asa se face ca nu se cunoaste nici un nume de femeie מn viata sa, desi a pictat figuri feminine cu acea expresie fascinanta, de unica elevatie. ־n ce priveste complexul Oedip, pus de Freud pe seama ideii ca Leonardo si-ar fi iubit sexual mama, de care fusese despartit pentru a fi adoptat de notarul da Vinci, tatal sau, - intra מn obisnuinta parintelui psihanalizei care, postulגnd ca מntreaga omenire este bolnava sexual, avea gustul demitizarii prin inventarea de “complexe” erotice.
Faptul capital este acesta: pentru Leonardo מngerul cu מnfatisare feminina constituie metafora viziunii sale poetice privind prototipul spiritualitatii absolute. ־n acest sens, este semnificativ faptul ca printre ultimele lucrari ale sale figureaza desenul Nimfa, aflat la Biblioteca regala de la castelul Windsor, care prezinta un personaj feminin plin de gratie, cu parul si vesmגntul מn vגnt, parגnd ca pluteste ca si cum ar fi o purtat de o briza; aflata מn fata unei cascade, nimfa arata cu mגna מntinsa perpetua devenire, nimicul atotstapגnitor מn univers, esenta a tot ce exista pentru Da Vinci. “Un מnger, afirma Kennet Clark, personaj care מl urmareste de מntotdeauna”. ־ngerul, leitmotivul creatiei lui Leonardo, este “un amestec de mister si tandrete, de uman si neuman” , afirma Clark.
Astfel, מn tabloul Cina cea de taina - Ioan, “cel mai iubit” dintre apostoli, autorul celei mai elevate evanghelii, מmbraca acel arhetip al frumusetii spirituale din conceptia lui Leonardo. Si tot sub chipul מngerului apare si apostolul Filip pe alta schita preparatoare de o mare finete pentru acelasi tablou, schita aflata deasemenea la Windsor. De altfel, un acelasi model al chipului si o aceeasi expresie מmbraca atגt pesonajele leonardesti feminine (ambele variante ale tabloului Fecioara printre stגnci, cuplul Maria si Sf. Ana din cartonul de la National Gallery de la Londra), cגt si cele masculine (Ioan Botezatorul si Bachus).
Chipul feminin al lui Ioan, induce מn eroare pe cei care nu cunosc gגndirea si opera lui da Vinci, ori forteaza interpretarea. Daca Ioan din Cina cea de taina ar fi fost substituit cu Maria Magdalena, ar ramגne 11 apostoli, plus... o “apostolita”, ceea ce este hilar. Si-ar fi putut permite Leonardo un asemenea sacrilegiu, el care מn profetiile sale a vazut viitorul omenirii sub cele mai cumplite dezastre si calamitati tocmai datorite impietatii anticristianice ? “Eu vad pe Hristos din nou vגndut si crucificat, si sfintii sai martirizati”.
De observat ca personajele divine leonardesti nu au aureola, מngerii nu poarta aripi. Pentru ca divinitatea si zborul sunt launtrice. Surגsul inefabil este totodata martor precum si val aruncat asupra tainei celeste. Nu apare semnificativ faptul ca primul om care s-a preocupat atגt de mult de zbor מn מncercarile sale ingineresti, nu a pus aripi divinitatilor?
Care ar putea fi cauza preferintei lui Da Vinci pentru zugravirea femeii? Uomo universalis, Leonado a fost nu numai pictor, sculptor, inginer, arhitect, muzician, dar mai presus de toate poet si filozof. Or, pentru acest gגnditor-poet, eternul feminin a constituit o culminatie a spiritualitatii, la fel cum a fost si pentru Hצlderlin, Goethe, Novalis, pentru Eminescu (“Caci femeia-i prototipul מngerilor din senin”), precum si pentru Meister Eckhart, care punea conceptul de femeie la capatul de sus al ontologiei si sacralitatii, astfel ca marele mistic al Evului Mediu occidental denumea “ea” nu numai sufletul, dar si Divinitatea. Sufletul rodeste מn el divinitate, iar pe de alta parte, “Iisus מn inima parinteasca a lui Dumnezeu este o problema feminina”, si subliniaza מn text ultimul cuvגnt.
Viziunea lui Leonardo Da Vinci a fost מn consonanta cu Iisus מn ce priveste preferinta pentru arhetipul divin de model feminin. Iisus a fost adorat מn deosebi de femei, culminגnd cu faptul ca, dupa מnviere, unei femei i s-a aratat prima data, si anume, Mariei Magdalena; - nu מnsa ca Fiu al omului, ci ca duh pur care prefera sa reinstituie legatura cu lumea oamenilor prin intermediul unei femei pe care o considera posibila mijlocitoare מntre omul-Iisus si Dumnezeu-Iisus. Or מngerul face legatura dintre cer si oameni. In viziunea lui Ioan, Maria Magdalena este o asemenea faptura.
Astfel, este cel putin un nonsens sa se afirme ca Ioan este o femeie, si anume Maria Magdalena, si apare ridicola speculatia potrivit careia Sf. Graal este Maria Magdalena purtגnd, chipurile, copilul lui Iisus, si tocmai de aceea Iisus nu ar avea מn fata cupa, aceasta fiind Maria Magdalena מnsasi. ־n realitate, cupa e acolo, pe masa, מn dreapta sa, cupa pe care a ridicat-o cגnd a spus consacrגnd euharistia: “acesta este sגngele meu”. ־n logica aberanta a cartii, aceasta consacrare ar fi trebuit facuta de Iisus luגnd מn brate pe Maria Magdalena…
Cגt priveste V-ul dintre Iisus si Ioan, el este מnscris de מnclinarea lui Ioan catre Petru, care מl מndeamna sa מntrebe pe Hristos cine este cel care מl va trada. Aceasta מnclinare are loc מn cadrul exprimarii nelinistii, a agitatiei care מi cuprind pe apostolii rגnduiti מn patru grupe simetrice מn jurul lui Iisus - מn momentul cגnd acesta afirma “Unul din voi ma va vinde”: Daca מnsa am cauta sa facem speculatii asupra unei eventuale semnificatii ale acestui V, el ar putea fi considerat deschiderea pamגntului catre cer, o metafora a viitoarei מnaltari. Si se poate lesne observa ca Ioan si Petru formeaza un alt V, de asta data rasturnat, orientat dispre pamגnt spre infern, unde este aruncat Iuda Iscarioteanul, claustrat מntre cei doi.
Leonardo da Vinci zugraveste preferential personaje feminine מn sublimitate divina, ca simbol al supremei axiologii punגnd distanta מntre profan si sacru. Eternul-feminin ramגne un mister pentru noi, dar si pentru el מnsusi. O taina מntr-o taina mai mare, - o dubla metafora a tainei este zגmbetul Giocondei, tablou pe care artistul a refuzat sa-l predea celui care i-l comandase, l-a luat cu el la curtea regelui Francisc, a lucrat pגna מn ultimile zile, dar nu l-a terminat, ca si cum nu a izbutit el מnsusi sa afle ce secret se afla מndaratul acestui zגmbet care ne primeste, dar mai ales se ascunde de noi.
Iconoclazie la adresa unui personaj leonardesc, si מnca repetitiva, a cunoscut Gioconda, al carei chip a fost מnlocuit cu cel al Kaiserului, al lui Stalin, al lui Dali sau Fernanadel, cu un craniu, cu doua talpi ori capul unui cגine etc. Dar aceasta מnsemna iconoclazie la adresa unui personaj laic, si nu a unuia divin. Pentru o treime din omenire, amuzamentul urmarit de iconoclazia Monei Lisa se preschimba, - cגnd este vorba de Iisus - מn profanare, מn blasfemie. O מntrebare elementara se ridica : este admisibila ireverenta gratuita fata de o credinta de frumusetea etica a celei cristianice ?
Leonardo da Vinci este prea profund pentru a putea fi obiect de rastalmaciri intentionale de suprafata. Cגnd te apropii de un asemenea creator, considerat inteligenta cea mai מnalta din istoria culturii, trebuie sa-l studiezi cu staruinta si cu acea deschidere intelectuala care ne permite sa intram, pe cגt ne sta מn putinta, מn consonata cu viziunea sa. Or, viziunea leonardesca se afla מn contrast cu idei construite arbitrar pentru a satisface mitoclazia si scandalofilia care asigura succesul comercial imediat al unor productii destinate amneziei istoriei.
* Prof. univ. UMF Iasi, Romania
http://www.alternativaonline.ca/Teze%20si%20antiteze0610.html

Mona Lisa din pâine prajita

Proaspata mamica - model de inspiratie pentru Mona Lisa

Cazuri surprinzătoare
Leonardo Da Vinci este recunoscut drept unul dintre cei mai ciudaţi oameni din istorie.

"La fel cum fierul oxidează dacă nu este folosit, şi lipsa de activitate ne distruge intelectul,” a spus el. Eforturile sale de a înţelege lumea secolului XVI, în care a trăit, au însemnat mai mulţi ani de cercetare în volume uriaşe în intimitatea camerei din mânăstirea sa, în Florenţa, Italia.

Da Vinci nu a vrut doar să înţeleagă lumea, ci şi să o transforme, iar acest fapt a generat mai multe invenţii, cum ar fi tancul blindat şi primele schiţe de aeronave. Pe lângă faptul că era vegetarian, amănunt interesant pentru un “colecţionar” de date diverse, una dintre caracteristicile sale era că încerca întotdeauna să păstreze secretul asupra unui element esenţial, când îşi prezenta invenţiile.

Robert Ripley a fost un nord-american care şi-a petrecut o mare parte din viaţă călătorind prin lume şi compilând date uimitoare despre oameni cu abilităţi extreme sau pur şi simplu date incredibile, pe care le istorisea lumii în celebrele sale articole din New York Globe, pe care el le numea “Indiferent dacă vă vine să credeţi sau nu”.

Ripley, care a trăit în secolul XX, a vizitat 198 ţări şi a călătorit pe o distanţă echivalentă cu ocolul lumii de 18 ori. Din fiecare călătorie şi-a adus câte un suvenir pe care l-a expus într-una din casele sale. “El însuşi este cea mai mare ciudăţenie din colecţia sa,” glumeau colegii săi.

Creierul nostru poate înregistra un trilion de lucruri pe durata medie de viaţă a unui om. Cu o asemenea capacitate de stocare, nu putem decât să ne imaginăm miriadele de cunoştinţe şi informaţii noi, date şi anecdote extraordinare pe care le-am putea reţine. Pe Internet, un motor de căutare cum este Google distinge 8.130.000 pagini dedicate unor “date surprinzătoare”. Atunci când ştim mai multe putem să privim lumea cu alţi ochi.

80% din creierul nostru este alcătuit din apă, elementul care e sursa tuturor formelor de viaţă de pe planetă. Cu ajutorul unor tehnici fotografice speciale, un japonez pe nume Masaru Emoto a prezentat în cartea sa “Mesajul apei” modificările moleculare care se produc când creierul este expus unor situaţii sau emoţii diferite, demonstrând că şi un simplu gând îl poate modifica. Acesta este un alt fapt uimitor din colecţia noastră incredibilă.

http://www.discovery.ro/un_pas_mai_departe/

Cele mai râvnite opere de artă

Infracţiunile din lumea artei continuă să acapareze atenţia presei, făcând victime în egală măsură printre muzee, galerii sau colecţionari particulari. Iată mai jos o listă cu zece dintre cele mai râvnite tablouri din lume.

Leonardo da Vinci - Madona cu pruncul şi fusul (1500-10)
Pe 27 august 2003, tabloul lui Leonardo Da Vinci a fost furat din castelul Drumlanrig al ducelui de Buccleuch din Scoţia, Marea Britanie. Se pare că cei doi vinovaţi au participat la vizitarea castelului în cadrul unui tur destinat publicului şi au imobilizat un ghid înainte de a fura capodopera care, conform estimărilor experţilor, valorează până la 30 milioane de lire sterline.

Jan Vermeer - Concertul (c1665-6)
Concertul lui Vermeer (unul dintre cele mai mari tablouri din totalul de 36 ale acestui artist) a fost furat din muzeul Isabella Stewart Gardener, din Boston, pe data de 18 martie 1990. Acesta a fost cel mai mare jaf din istoria Statelor Unite. Spărgătorii s-au deghizat în poliţişti şi au convins forţele de pază că făceau o verificare a muzeului. Preţiosul tabloul înfăţişează un bărbat care cântă la lăută, o femeie tânără care cântă la harpă şi un alt cântăreţ.

Rembrandt van Rijn – Furtună pe Marea Galileei
Rembrandt este unul dintre pictorii cu cele mai numeroase tablouri furate. Un număr îngrijorător de tablouri ale sale sunt înregistrate cu indicaţia “locaţie necunoscută în prezent”. Acest tablou de o mare valoare – singurul peisaj marin cunoscut ca fiind pictat de Rembrandt – a fost furat tot în anul 1990, în cadrul jafului de la muzeul Isabella Stewart Gardener din Boston, SUA.

Rembrandt - Autoportret (1630)
O altă capodoperă a lui Rembrandt a cărei locaţie este necunoscută în prezent. Acest tablou a fost furat de la Muzeul Naţional din Stockholm, în anul 2000. Trei hoţi mascaţi şi înarmaţi au pătruns în clădire în timp ce vizitatorii se înghesuiau în sălile muzeului, au furat trei capodopere şi apoi au ieşit în fugă, plecând la bordul unei bărci cu motor, care îi aştepta la ţărm, în faţa muzeului.

August Renoir - Portretul unei tinere parizience (c1874)
Acest tablou al impresionistului francez a dispărut tot în urma jafului de la Muzeul Naţional din Stockholm, în anul 2000. Cel de-al doilea tablou de Renoir furat la data respectivă – “Conversaţie cu grădinarul” – a fost recuperat de poliţie în urma unei anchete ale cărei amănunte nu au fost făcute publice.

Pablo Picasso - Cap de femeie (1938)
Chipul femeii din acest tablou (evaluat la 4 milioane de lire sterline) este al Dorei Maar, o femeie pe jumătate iugoslavă care a fost iubita lui Picasso timp de nouă ani. A fost furat de pe iahtul unui cetăţean saudit, ‘Coral Island’, în martie 1999, în Antibes, Franţa.

Paul Cézanne - Auvers-sur-Oise (c1879-1882)
Acest peisaj, evaluat la 3 milioane de lire sterline, a fost furat pe data de 1 ianuarie 2000 de la muzeul Ashmolean din Oxford, Marea Britanie. Hoţul a pătruns în muzeu prin luminator. Tabloul înfăţişează un grup de căsuţe albe, ridicate într-o vale plină de arbori şi vegetaţie.

Vincent Van Gogh - “Marea văzută la Scheveningen” şi “Enoriaşi plecând de la biserica reformată din Nuenen” (1882 şi respectiv 1884)
În decembrie 2002, hoţii au pătruns prin acoperişul muzeului Van Gogh din Amsterdam şi au furat aceste două tablouri de Van Gogh, în valoare de cel puţin 10 milioane de dolari fiecare. “Marea văzută de la Scheveningen” înfăţişează o mare înspumată, în plină furtună, cu un cer încărcat de nori. A fost pictat la faţa locului, într-o staţiune marină de lângă Haga. Se pare că al doilea tablou, “Enoriaşi plecând de la biserica reformată din Neuen”, ar fi fost destinat mamei şi tatălui lui Van Gogh, care devenise pastor al acestei biserici în 1882.

Lucien Freud - Francis Bacon (1951)
Acest portret al unui artist britanic, realizat de un alt artist britanic, a fost evaluat la 1,4 milioane de dolari. A fost furat în plină zi din Neue Nationalgalerie din Berlin, pe data de 21 decembrie 2000.

http://www.discovery.ro/arta_si_delicte/o_lista/index.shtml

Zambetul Giocondei este doar o iluzie

Potrivit unui studiu efectuat de experta americana in neurobiologie
Margaret Livingstone, prezentat la cel de-al 28-lea Congres european de
perceptie vizuala din La Coruna, in Spania, in legatura cu „surasul
enigmatic" al Giocondei de Leonardo da Vinci, este vorba de „o iluzie
care apare si dispare din cauza manierei speciale in care ochiul omului
analizeaza imaginile". Cercetatoarea de la Universitatea din Harvard
sustine ca Leonardo a creat iluzia folosind „in mod intuitiv" cateva
trucuri pe care astazi stiinta este in masura sa le explice. „Artistii
petrec mult mai mult timp decat noi, neurobiologii, studiind procesele
vizuale". In esenta, continua ea, „ochiul uman are o perceptie vizuala
centralizata, foarte buna, pentru recunoasterea detaliilor; si alta
periferica, mult mai putin sofisticata, dar mai potrivita pentru a
percepe umbrele. De aceea, pentru a vedea surasul Giocondei trebuie sa
fixam ochii femeii sau orice alta parte a tabloului in asa fel incat
buzele sa cada pe campul vizual periferic.

ATAC

2 mai 1519 - moartea lui Leonardo da Vinci Titanul Renasterii
Ideile lui Leonardo da Vinci au devansat contemporaneitatea si posibilitatile aplicative ale epocii sale. Geniul renascentist a pus bazele noii stiinte experimentale; el s-a smuls dintr-un empirism pur, mergand spre concepte ale unei stiinte aplicate de mecanica, de aplicatie generala in intregul domeniu industrial. Pentru unii, Leonardo n-a jucat in istoria lumii decat rolul unui mare ratat, a unui diletant de geniu. “Mai mult decat atat geniul nu poate fi injosit si nici nu se poate participa mai bine la o nedreptate seculara”, afirma Fred Bérence.

Leonardo da Vinci a fost fiul nelegitim al unui notar si al unei tarancute frumoase. In vremea aceea, in Italia, nasterea nelegitima nu era un lucru rusinos, iar tatal, mandru de numerosii sai copii, ii recunostea si ii crestea in casa sa. Boccacio, Leon Battista Alberti, Giovanni Bellini, pentru a nu-i aminti decat pe cei mai celebri, erau in aceeasi situatie ca Leonardo. Nasterea aceasta a fost intampinata cu atata bucurie in familia tatalui, incat bunicul sau a notat-o in analele familiei: 15 aprilie 1452. Curand dupa aceea, mama copilului s-a casatorit cu un barbat din popor si a incetat sa mai joace vreun rol in viata fiului ei. Leonardo a ramas in casa bunicilor sai si a fost crescut de acestia si de prima sotie a tatalui sau. A primit o educatie ingrijita si, foarte devreme, a dat dovada de multe talente, dar mai ales pentru desen. Debutul ca pictor Tatal sau, notar al guvernului florentin, i-a aratat lui Verrochio desenele fiului sau. Maestrul l-a luat pe baiat in atelierul sau, unde acesta a ramas 14 ani. Catre 1480, Leonardo avea deja propriul sau atelier de pictura, unde realizeaza prima sa mare opera: Inchinarea magilor. In 1482, a parasit pictura pentru a se duce la Milano, unde Ludovic Maurul cauta un sculptor in stare sa ridice un monument ecvestru pentru tatal sau, Francesco Sforza. Dupa ce a primit comanda, Leonardo a inceput sa studieze caii si procedeele de topire a bronzului. In ciuda numeroaselor desene care reprezentau cai si calareti, lucrarile la monumentul care trebuia sa fie cea mai mare statuie ecvestra ce s-a pomenit vreodata, nu inaintau. Dupa 16 ani de studii si cautari, Leonardo a ispravit, in sfarsit, macheta calului. Impreuna cu un pictor milanez, Ambrogio da Predis, a deschis un atelier de pictura, frecventat de multi elevi. Marea opera a lui Leonardo, cea care avea sa-l reabiliteze in ochii lui Ludovic Maurul si ai contemporanilor sai, a fost Cina cea de taina, pe care a pictat-o intr-o manastire, reusind sa o termine in 1498. Chiar si pentru aceasta a fost nevoie de mustrarile ducelui, deoarece Leonardo nu mai reusea sa termine doua chipuri: al lui Hristos si al lui Iuda. Pentru acesta din urma, o legenda tradusa de Stendhal spune ca Leonardo a amenintat ca va lua ca model pe staretul ce se plangea de incetineala lui. Din pacate, Leonardo a renuntat la vechea metoda a frescei, a folosit un amestec inventat de el si, peste 60 de ani, pictura era distrusa. In slujba principelui La scurt timp dupa ce Leonardo a terminat capodopera, Ludovic al XII-lea al Frantei a ocupat ducatul milanez si Ludovic Maurul si-a sfarsit viata captiv, in donjonul de la Loches. Toti artistii, inspaimantati, au parasit Milano. Se pare ca atunci a disparut modelul in ghips al calului, distrus de catre arcasii gasconi, care se amuzau tragand cu arcuri in el. Leonardo a plecat la Venetia, fortareata Italiei, care era insa expusa pericolului turcesc. Aici si-a pus talentele de inginer la dispozitia Republicii. A strabatut tinuturile amenintate, a constatat ca, pentru a intra in tinutul Venetiei, dusmanul trebuia sa treaca fluviul Isonzo si a propus un sistem de canalizare care sa permita inundarea tarii. Sistemul ar fi facut aproape imposibila o invazie. In aceeasi perioada se pare ca Leonardo ar fi inventat un costum special de scafandru, a carui schita a fost gasita printre desenele sale si care ar fi permis celor care-l purtau sa se apropie de vasele straine pentru a le torpila. Inventia, care a dat nastere legendei cu submarinul, n-a fost niciodata realizata. Leonardo a constatat ca talentele sale de inginer nu sunt apreciate si a parasit Venetia intorcandu-se la Florenta, de unde Medicii fusesera alungati. Aici a pictat Sfanta Ana, dupa care s-a adancit in studiul matematicii. Pe neasteptate, a primit oferte din partea lui Cezare Borgia. Ca si Machiavelli, Leonardo a vazut in tanarul razboinic omul care putea scapa Italia de invadatori. Obsedat de ideea de a construi un oras modern, Leonardo a intocmit planurile unui nou port la Adriatica, Porto Cesenatico, a desenat topografia orasului Imola, unde a petrecut catva timp cu Borgia si Machiavelli. Principele a fost intemnitat in Spania, dar sederea lui Leonardo in preajma acestuia i-au sporit mult prestigiul. Florenta, Milano, Roma Reintors la Florenta, a fost insarcinat sa picteze, in sala marelui Consiliu, Batalia de la Anghiari si sa faca un deviz pentru canalizarea fluviului Arno. Aceste proiecte, care pareau sa consacre gloria lui Leonardo ca pictor si ca inginer, au fost doua esecuri. Pentru pictura folosise o reteta de vopsele intalnita in lucrarile lui Pliniu, dar cand aceasta a fost gata, vopselele au inceput sa se prelinga. Cat despre canal, s-a descoperit ca se facuse o greseala de calcul la nivelare: 2.000 de muncitori lucrasera degeaba. Leonardo a fost tras la raspundere si Soderini nu l-a mai platit; cand si-a cerut banii, gonfalonierul, in bataie de joc, i-a trimis plata in monede de arama. Descurajat si indignat, Leonardo a primit oferta viceregelui francez din Milano, Charles d’Amboise. In 1511, viceregele a murit si, anul urmator, francezii au parasit Milano, in care s-a intors triumfator fiul lui Ludovic Maurul. Temandu-se sa nu fie tratat ca un tradator de catre noul print, Leonardo a plecat la Roma, insotit de doi elevi credinciosi: Salai si Francesco Melzi, un tanar si bogat nobil milanez. La Roma, a intalnit un protector care a dat dovada de intelegere a geniului sau: Giuliano de Medici, fiul lui Lorenzo Magnificul si fratele lui Leon al X-lea. Instalat la Vatican, Leonardo s-a consacrat anatomiei si mecanicii, s-a interesat de fabricarea oglinzilor arzatoare si a inspectat fortificatiile din Parma si din Piacenza. Leonardo, vrajitorul Giuliano a murit in 1516 si moartea sa l-a lasat pe Leonardo fara protectie, prada unei intrigi ale carei dedesubturi n-au fost elucidate in intregime. Era epoca in care s-a nascut legenda ca ar fi fost vrajitor, legenda care avea sa-i faca atata rau artistului: se inchidea in laborator, construia instrumente misterioase, fierbea ierburi, folosea o scriere de neinteles, iar noaptea, ca un criminal, se ducea la spital pentru a face disectii pe cadavre. Acest studiu inspira doar dezgust; chiar si medicii il socoteau de prisos. Lui Leon al X-lea, oricat ar fi fost de binevoitor, nu-i placeau incurcaturile si a dat ordin sa i se interzica lui Leonardo intrarea in spital. La 64 de ani, Leonardo era bolnav, cu bratul drept paralizat, intr-o criza de care a amintit in Carnetele sale. In aceasta situatie a acceptat oferta noului rege al Frantei, Francisc I, care recucerise Milano. S-a mutat la ferma Cloux, proprietatea sorei regelui, Margareta, viitoarea regina de Navarra. Ultimii trei ani si i-a petrecut intr-o atmosfera de afectiune si inalta spiritualitate, facand planuri pentru castele, pentru desecarea mlastinilor din Sologne si organizand serbari. A murit la Amboise, la 2 mai 1519. Prin testament, Leonardo si-a lasat imensa cantitate de manuscrise celui mai iubit elev al sau, Francesco Melzi.

Fiul renasterii florentine
“Leonardo face parte din marea familie occidentala al carei strabun este Platon. Este fiul renasterii florentine care, sinteza a Evului Mediu si a Antichitatii, a redescoperit sensul profund al omului, a incercat sa reinnoade firele care-l legau de univers”, afirma Fred Bérence. Scria de la dreapta la stanga si folosea anagrame, il preocupau muzica, fizica, matematica, arhitectura, filozofia si pictura, despre care spunea ca este “poezie, muzica, arhitectura si filozofie”, ca are “un scop ce poate fi transmis tuturor generatiilor universului” si ca “face din spiritul pictorului un fel de spirit al lui Dumnezeu”. A fost distras de la pictura de “paradisul matematicilor”, crezand ca “nu exista deloc certitudine acolo unde nu se poate aplica nici una dintre legile bazate pe matematica.” Victima a demonului cercetarii, lucrand mai mult noaptea decat ziua, Leonardo si-a petrecut viata intr-o risipire de forte mai mult aparenta decat reala, pe care o explica numeroasele sale posibilitati si dorinta de a cunoaste totul. “Multe dintre proiectele mecanismelor moderne pot fi gasite in lucrarile unui om care a trait cu peste 250 de ani inaintea inceputului primei revolutii industriale”, sustine Ch. Gibbs-Smith.

Homosexualitatea, viciul italienilor
Este notorie slabiciunea lui Leonardo pentru ucenicii sai. Homosexualitatea era viciul celor care traiau intr-un mediu format numai din barbati. De acest viciu au mai fost acuzati Michelangelo, Botticelli (condamnat pentru homosexualitate in 1473), Benvenuto Cellini si pictorul Bazzi, poreclit Sodoma. “Homosexualitatea a fost viciul tipic al Renasterii. Era un pacat usor, care merita indulgenta si care nu parea sa ofenseze reputatia unei persoane. Nimeni nu se rusina pentru aceasta”, sustine Fr.Cognasso. Zadarnic au incercat guvernele sa starpeasca aceasta practica, amenintand cu spanzuratoarea sau arderea pe rug. Viciul era ridiculizat de poeti si autori de satire, cu toate ca Ariosto afirma ca homosexualitatea era viciul comun al umanistilor. “Este viciul preotilor si al calugarilor”, spuneau Bibbiena si Pietro Aretano; “este viciul italienilor”, se spunea in Franta.

Inventator de geniu

Leonardo a construit, a inventat masini, pompe cu aburi, foale cu apa, prese de ulei, un razboi de tesut panglici si un dispozitiv cu aer cald, asigurand invartirea frigarilor. Descrierea pe care a facut-o miscarilor inimii este deosebit de exacta, ca si cea a functiilor ochiului, mai ales din punct de vedere al efectului lentilelor. Desenele sale ne arata limpede o parasuta si un elicopter. Scrierile sale vorbesc despre un aparat misterios care ar fi dat posibilitatea sa se mearga pe sub apa, fara sa dezvaluie taina inventiei, deoarece, spunea el, oamenii “din pricina firii lor rele” ar putea sa se foloseasca de ea “pentru a ucide pe fundul marilor distrugand corabiile si scufundandu-le impreuna cu oamenii care se gasesc pe ea.” Studiile sale preliminare asupra zborului pasarilor ne dovedesc ca a urmarit sa realizeze vechiul vis al lui Icar. Ideea sa constanta era ca zborul omului era posibil prin imitarea mecanica a naturii, construind un sistem de parghii ce reproducea scheletul aripilor pasarilor. A propus strazi principale rectilinii, marginite de portice, si de o latime proportionala cu inaltimea caselor, a gandit o descentralizare a aglomeratiilor urbane, prevazand crearea unor orase-satelit. A desenat modele de tunuri si arme de asalt. A realizat un “car acoperit”, o surprinzatoare anticipatie a carului blindat modern, care de lupta echipate cu coase, care, printr-un sistem de rotatie, puteau taia picioarele cailor si ale luptatorilor, diferite scari de asalt sau poduri militare suspendate prin vinciuri, o arbaleta uriasa al carei arc gigantic avea nu mai putin de 24 de metri, proiectile cu aripi fixate pe partea posterioara pentru a le asigura stabilitatea directionala, un aruncator de flacari si un tun montat pe afet cu 33 de tevi, dintre care “11 pot trage deodata”. Cu doua secole inaintea lui Toricelli, a schitat un aparat “care masurand greutatea aerului sa poata arata schimbarea vremii”. A creat un dispozitiv de suspensie cardanica pentru busolele navigatiei maritime folosite in conditiile ruliului si tangajului navei pe mare, un egalizator al arcului de ceasornic, o turbina de apa si alta de aer, lanturi de otel cu nuclee cilindrice (ca si cele folosite astazi la bicicleta), un cutit circular urias pentru scobitul trunchiurilor de lemn pentru a face conducte, o lampa de sudat fier, un aparat de masurat forta vantului, un strung cu pedala, roti hidraulice actionand dispozitive de excavatii si numeroase alte masini pentru cele mai diverse domenii.

Ioan BOTIS

http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=3818

Expoziţie da Vinci la Muzeul Victoria şi Albert din Londra
Caiete ticsite cu invenţiile, observaţiile şi teoriile lui da Vinci vor fi expuse la Muzeul Victoria şi Albert din Londra.


Expoziţia va aduna 60 de desene ale artistului Renaşterii, care a murit în anul 1519.

Printre desenele expuse se vor afla schiţe de anatomie, design şi modele arhitecturale pentru ceasuri de apă şi scări în formă de spirală.

Expoziţia intitulată "Leonardo da Vinci: experienţă, experiment şi design" se va deschide în septembrie.

Animaţie pe computer

Custodele expoziţiei, profesorul Martin Kemp, a declarat: "manuscrisele lui da Vinci ne dezvăluie procesele sale de gândire."

"Ele nu au egal şi oricine ar vrea sa înţeleagă lucrările lui da Vinci, ar trebui să se studieze aceste caiete."

"Caietele investighează toate aspectele din natură."

"Spre deosebire de alţi artişti ai perioadei, Leonardo se folosea de aceste caiete
nu numai pentru a-şi schiţa picturile, dar mai ales pentru a înţelege ceea ce se întâmpla în jurul lui.’’

Câteva dintre picturi au fost împrumutate muzeului de regină.

Mişcare

Din cauză că paginile vechi de 500 de ani sunt atât de mici, vizitatorii expoziţiei pot vedea desenele numai câte trei odată.

Ca parte componentă a expoziţiei, cu ajutorul animaţiei pe computer s-a dat viaţă unor desene ale artistului, unele reprezentând oameni sau cai în mişcare.

"Dacă priveşti desenele lui da Vinci ai impresia clară că el le dorea în mişcare, dorea ca ele să se manifeste dincolo de limitele mediului grafic‚’’ a adăugat profesorul Kemp.

"El a fost primul care a încercat reprezentarea mişcării pe hârtie în acest fel."

"El va privi din interior mişcarea."
"El a fost prima persoana care a încercat să reprezinte mişcarea pe hârtie în acest fel.’’

"Vom încerca să aflăm în continuare cum se mişcă sau circulă.’’

LEONARDO  DA  VINCI-
17]Dupa cum o zi bine intrebuintata ne da un somn linistit, tot astfel o viata bine folosita ne da un sfarsit fericit.
16]Sălbatic este cel care se salvează pe sine.
15]Simplitatea este sofisticarea extremă.
14]Functia muschilor este sa tragi, nu sa impingi, cu exceptia organelor genitale si a limbii.
13]Geniul omenesc nu va putea nicicand nascoci inventii mai desavarsite ca acelea create de natura, in care nu lipseste nimic si nimic nu-i de prisos.
12]Adevarul a fost singura odrasla a timpului.
11]Fiecare felina este o opera de arta.
10]Cînd a trecut de 40 de ani, fiecare om e responsabil de modul cum arată.
9]Cine gandeste putin se inseala mult.
8]Fara indoiala ca minciuna este tot atit de departe de adevar pe cit este intunericul de departe de lumina... Minciuna isi pune pe fata o masca, insa nu exista lucru ascuns sub soare.
7]Te opui mai uşor la început decît la sfîrşit.
6]Precum o zi bine intrebuintata aduce un somn linistit, tot asa o viata bine traita se incheie cu o dulce si imparateasca moarte.
5]E mediocru ucenicul care nu-si depaseste maestrul.
4]Detaliile formeaza perfectiunea, desi perfectiunea nu consta in detalii.
3]Iubeste numai ceea ce poti sa cunosti!
2]Stiinta putina ii face pe oameni pretentiosi, in timp ce stiinta multa ii face modesti, asa dupa cum spicele goale isi inalta spre cer capetele lor trufase, in timp ce spicele pline se apleaca spre pamint sub greutatea lor.
1]Cei care isi sustin punctul de vedere citind diverse personalitati dovedesc mai degraba memorie decit inteligenta.