Pruteanu[v=]

* LEGEA FONDULUI FUNCIAR – Pământul e ca lumina: se distribuie, dar nu se împarte.
* LEGEA LEGILOR MULTE – O reţea deasă de legi e pentru escroci ca plasa pentru acrobaţi.
* ALTERNATIVA FATALISTĂ – Ori cu toţii să muriţi, ori cu toţii să scăpăm!
* IPOTEZA FUNAR – Maghiarul e un român stricat. Noi trebuie să-l reparăm…
* APORIA DISTRIBUIRII SPAŢIULUI – a) Este loc sub soare pentru toată lumea. b) Inutil, pentru că toată lumea vrea la umbră.
* LEGEA CIOCOIRII – Un cap ridicat la putere devine pătrat.
* DILEMA TOKES – Îi dai ungurului dreptul, el vrea şi stângul.
* AXIOMA LIBERALĂ – Tot ce e de stat – stă.
* REGULAMENTUL ASTRONOMIC AL LUI ION DINICĂ TELEAGĂ – Orice mişcare de revoluţie care nu ascultă de nişte legi trebuie băgată la zdup.
* CONSTANTA PRUTEANU – Toată lumea a tras: armata – în unii, securitatea – în alţii, justiţia – de timp, nomenclatura – foloase, poporul – nădejde.
* TEOREMA NOSTALGICĂ – O dreaptă nu poate să fie paralelă cu o stângă.
* LEGEA PESIMISTĂ A TRANZIŢIEI – Drumul spre Mai Bine trece prin Foarte Prost şi se înfundă acolo.
* LEGEA OPTIMISTĂ A TRANZIŢIEI – Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămân cicatricile.
* LEGEA CEA MAI OPTIMISTĂ A TRANZIŢIEI (SOLUŢIA FINALĂ) – Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămân ei.
* LEGEA SIMPLĂ A CASELOR NAŢIONALIZATE – Cui are, nu i se va lua. Cui n-are, nu i se va da.
* LEGEA ELECTORALĂ – Urma scapă turma.
* STRĂVECHEA REGULĂ A INFORMATORULUI – Torna, torna, frate!
* LEGEA SUPRAPUNERII – PE vremuri, voi. SUB vremuri, noi.
* VECHEA LEGE PARLAMENTAR-GUVERNAMENTALĂ A LICHIDELOR, FLUIDELOR, VÂSCOASELOR ŞI LIPICIOASELOR – Dacă nu curge, pică. Cât curge, nu pică.
* VARIANTA FOCLORICĂ (PARDON!) – În legătură cu corupţia, multor factori de decizie li se corupe în 14.
* LEGEA CIRCULAŢIEI – Drumul cel mai scurt între două gropi trece întotdeauna printr-o groapă.
* LEGEA DE BAZĂ A LUI MURPHY, CU APLICAŢIE LA 1989 – Orice începe bine, sfârşeşte rău. Orice începe rău, sfârşeşte şi mai rău.
* AMENDAMENTUL PRUTEANU LA ENUNŢUL ANTERIOR – Nenorocirea e că până să ÎNCEAPĂ ceva, te ia naiba.
* CONSTANTA PUTERII sau PRINCIPIUL TITIREZULUI – Ca să rămâi în picioare, trebuie să fii învârtit.
* DECRETUL EMBLEMEI – Emblema vremurilor noi este secera şi ciocanul.
* LEGEA LENEI UNIVERSALE – Nimic nu merită să… (CĂSCAT).
* LEGEA PRIVATIZĂRII – Dacă din ceva scoţi ceva, te poate prinde; mai bine iei totul.
* REGULA PARTIDELOR – Unde nu e cap, sunt multe aripi.
* PROPORŢIONALITATEA NOSTALGICĂ – Înainte era bine. Înapoi era şi mai bine.
* POSTULATUL OPORTUNISTULUI – Izmenirea e indispensabilă.
* OBSERVAŢIA OPOZIŢIEI LA LEGEA GRAVITAŢIEI – ,,Toate lucrurile cad în jos” – dar, din păcate, nu se precizează CÂND.
* AXIOMA BEZNELOR – Viteza întunericului este riguros egală cu cea a luminii, când nu e chiar mai mare.
Acestea sunt noile legi ale lui Murphy. N-aveţi decât să nu le respectaţi. Puţin le pasă LOR.
AVE!
George PRUTEANU

LEGEA FONDULUI FUNCIAR

Pămîntul e ca lumina: se distribuie, dar nu se împarte


LEGEA LEGILOR MULTE


O reţea deasă de legi e pentru escroci ca plasa pentru acrobaţi.



IPOTEZA FUNAR


Maghiarul e un român stricat. Noi trebuie să-l reparăm..



TEORIA DISTRIBUIRII SPAŢIULUI


a) Este loc sub soare pentru toată lumea.
b) Inutil, pentru că toată lumea vrea la umbră.



LEGEA CIOCOIRII


Un cap ridicat la putere devine pătrat.



DILEMA TÖKES


Îi dai ungurului dreptul, el vrea şi stîngul !



AXIOMA LIBERALĂ


Tot ce e de stat - stă.



REGULAMENTUL ASTRONOMIC AL LUI ION DINCĂ TELEAGĂ


Orice mişcare de revoluţie care nu ascultă de nişte legi trebuie
băgată la zdup.



CONSTANTA PRUTEANU


Toată lumea a tras: armata - în unii, securitatea - în alţii, justiţia
- de timp, nomenclatura - foloase, poporul - nădejde.



TEOREMA NOSTALGICĂ


O dreaptă nu poate să fie paralelă cu o stîngă.



LEGEA PESIMISTĂ A TRANZIŢIEI


Drumul spre Mai Bine trece prin Foarte Prost şi se înfundă acolo.



LEGEA OPTIMISTĂ A TRANZIŢIEI


Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămîn cicatricile.



LEGEA CEA MAI OPTIMISTĂ A TRANZIŢIEI (SOLUŢIA FINALĂ)


Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămîn ei.



LEGEA SIMPLĂ A CASELOR NAŢIONALIZATE


Cui are, nu i se va lua. Cui n-are, nu i se va da.



LEGE ELECTORALĂ


Urna scapă turma.



STRAVECHEA REGULĂ A INFORMATORULUI


Torna, torna, frate!



LEGEA SUPRAPUNERII


PE vremuri, voi. SUB vremuri, noi.



VECHEA LEGE PARLAMENTAR-GUVERNAMENTALĂ A LICHIDELOR, FLUIDELOR,
VÎSCOASELOR ŞI LIPICIOASELOR


Dacă nu curge, pică. Cît curge, nu pică.



VARIANTA FOLCLORICĂ (PARDON!)


În legătură cu corupţia, multor factori de decizie li se corupe în 14.



LEGEA CIRCULAŢIEI


Drumul cel mai scurt între două gropi trece întotdeauna printr-o groapă.



LEGEA DE BAZĂ A LUI MURPHY, CU APLICAŢIE LA 1989


Orice începe bine, sfîrşeşte rău. Orice începe rău, sfîrşeşte şi mai rău.







CONSTANTA PUTERII sau PRINCIPIUL TITIREZULUI


Ca să rămîi în picioare, trebuie să fii învîrtit.



DECRETUL EMBLEMEI


Emblema vremurilor noi este secera şi ciolanul.



LEGEA LENEI UNIVERSALE


Nimic nu merita să... (CĂSCAT)



LEGEA PRIVATIZĂRII


Dacă din ceva scoţi ceva, te poate prinde; mai bine iei cu totul.



REGULA PARTIDELOR


Unde nu e cap, sunt multe aripi.



PROPORŢIONALITATEA NOSTALGICĂ


Înainte era bine. Înapoi era şi mai bine.



POSTULATUL OPORTUNISTULUI


Izmenirea e indispensabilă.



OBSERVAŢIA OPOZIŢIEI LA LEGEA GRAVITAŢIEI


"Toate lucrurile cad în jos", dar, din păcate, nu se precizează CAND.



AXIOMA BEZNELOR


Viteza întunericului este riguros egală cu cea a luminii, cînd nu e
chiar mai mare.



Acestea sunt noile legi ale lui Murphy.
N-aveţi decît să nu le respectaţi. Puţin le pasă LOR.
AVE!
George PRUTEANU

În memoria lui George Pruteanu

In memoriam George Pruteanu
(1947-2008)



S-au împlinit doi ani de la moartea scriitorului şi politicianului George Pruteanu. Parcă mult prea devreme a plecat dintre noi.
L-am cunoscut si apreciat foarte mult pe George Pruteanu. În anul 2001 am susţinut candidatura acestuia la funcţia de preşedinte al Asociaţiunii ASTRA, deoarece am crezut că filologul Pruteanu ar fi fost potrivit să conducă asociaţia înfiinţată de Saguna la Sibiu, în 1861. Îmi amintesc de o conferinţă ţinută de Pruteanu la Universitatea Lucian Blaga, conferinţă la care au participat şi alţi profesori din ţară. George Pruteanu a vorbit primul. Conferenţiarul care a urmat a spus vădit stînjenit: "E greu să vorbeşti unui auditoriu după ce a vorbit Pruteanu". George Pruteanu rămîne în amintirea noastră pentru lupta sa continuă dusă în apărarea limbii şi a poporului român. Bunul Dumnezeu să îl ierte şi să îl odihnească în pace!Citeste mai mult...

A doua fata a lui Pruteanu

Presedintele Academiei Romane, criticul Eugen Simion, este un aparator al Legii Pruteanu. Dupa ce votarea acesteia a provocat un adevarat carnaval, Eugen Simion tace. Zice ca se abtine, in ciuda faptului ca unii membri ai Sectiei de limba si literatura romana spun ca legea este o prostie. Tara ride, iar Academia Romana ?se abtine? pentru ca Eugen Simion nu vrea sa supere partidele care au votat (PSD si PRM).

Presedintele Academiei Romane, criticul Eugen Simion, este un aparator al Legii Pruteanu. Dupa ce votarea acesteia a provocat un adevarat carnaval, Eugen Simion tace. Zice ca se abtine, in ciuda faptului ca unii membri ai Sectiei de limba si literatura romana spun ca legea este o prostie. Tara ride, iar Academia Romana ?se abtine? pentru ca Eugen Simion nu vrea sa supere partidele care au votat (PSD si PRM). In absenta unor luari de pozitie transante din partea lingvistilor de prestigiu (exceptie face distinsa profesoara Mioara Avram), George Pruteanu e perceput ca aparator al limbii romane. Unii chiar il considera un om de cultura si un expert in materie. In realitate, avem de-a face cu un personaj indoielnic. Fostul corector si controlor de librarii din Iasi a poposit, dupa 1989, direct in mijlocul manifestatiilor din Piata Universitatii.? Acolo l-am descoperit si i-am propus sa vina definitiv in Bucuresti. Intr-un fel, ma apasa raspunderea de a fi prilejuit intrarea pe scena publica a unui individ disperat sa-si croiasca o noua identitate. Mult mai tirziu am aflat despre furturile si ?serpentinele? sale morale. Cind Pruteanu lucra de zor in redactia ?Evenimentului zilei?, pe vremea cind se inventau celebrele stiri cu gaina violata si gaina care naste pui vii, nimeni nu-si imagina ca ziaristul mediocru, pus numai pe farse si prostii, va trata la fel de usor relatiile dintre romani si maghiari. Nimeni nu-si imagina ca exercitiile sale stilistice despre limba, ciugulite din cartile maestrilor, ar putea deveni ambalajul unui om cu pretentii de savant.
Individul Pruteanu e simptomatic pentru invazia personajelor pestrite care ne-au sufocat dupa 1989. Hoti, valutisti, circiumari, repetenti si exmatriculati, activisti si colonei, toti s-au napustit sa-si confectioneze o fata onorabila. Nu s-a prins bine lipiciul pe noua figura ca respectivii au si inceput sa dea lectii romanilor, sa-i calauzeasca pe caile civilizatiei si modernitatii. Astazi, George Pruteanu sta de veghe la elaborarea legilor privind cultura si invatamintul. Preda studentilor asa cum a trait. Studentele se tem sa depuna plingere impotriva unor ?tehnici pedagogice? pasibile ele insele de tratament medical. In partidul? de guvernamint, fostul hot de zacusca a devenit o autoritate culturala si joaca rolul goarnei care cheama mereu la apararea limbii, istoriei si demnitatii nationale. Unora spectacolul li se pare impresionant si credibil. Oripilati, oamenii de cultura evita sa intervina. Academia Romana, la fel. Toti se tem sa nu ramina fara cite ceva. Si, in ciuda hohotului de ris general stirnit printre romani, legea continua sa astepte raportul de mediere si votul final.
PSD poate sa-l avanseze pe George Pruteanu. Poate sa-i faca si statuie sau sa il trimita ambasador la UNESCO. Impreuna cu Partidul Romania Mare poate vota inclusiv Legea Pruteanu, cea care obliga la traducerea cuvintelor straine folosite in spatiul public. Datoria noastra, mai ales ca avem o raspundere in aparitia si umflarea acestui individ, este de a le spune cititorilor cine este George Pruteanu. Ce soi de om, ce fel de cetatean, ce tip de profesor, ce facatura de politician. Mai departe, fiecare gindeste singur. Dumnezeu cu mila! Dar o judecata corecta nu se poate fara a parcurge si relatarile lui Vasile Lupu si sentinta de condamnare publicata in ?Academia Catavencu?.

VITRALII
Pruteanu
Motto: “Incerc sa ma tiparesc de viu” Incep sa cred tot mai mult in vorbele intelepte

Vorbe omagiale pentru George Pruteanu

Erudit, critic literar, realizator al celebrei emisiuni “Doar o vorba SAT-i mai spun”, politician, George Pruteanu s-a stins din viata. Ministrul Culturii si Cultelor, Adrian Iorgulescu, si fostul vicepresedinte taranist Remus Opris i-au adus un ultim omagiu.

A murit George Pruteanu
Profesor universitar, politician şi critic literar, George Pruteanu s-a stins din viaţă la 61 de ani, în urma unui infarct. A studiat literatura la universităţile din Iaşi şi Bucureşti, obţinând ulterior un doctorat în filosofie.
Din 1972, a scris articole şi eseuri pentru diverse reviste literare, cum ar fi Convorbiri literare, Cronica, România literară, Contemporanul.
Dupa Revolutia din anul 1989, a continuat sa lucreze ca jurnalist si critic literar pentru Evenimentul Zilei apoi Dilema. Intre 1995 si 1999 a fost realizatorul unui program zilnic de 5 minute despre folosirea corecta a limbii romane "Doar o vorba sa-ti mai spun", care a fost prezentat mai intai la Tele 7 ABC (1995), apoi la ProTV (1995-1996), iar ulterior, cu denumirea "Doar o vorba sa-ti mai spun", la TVR1 1997-1999 si din nou in 2006).
In 1996 a fost ales ca senator de Constanta al Partidului National Taranesc Crestin Democrat in Senatul Romaniei, dar a demisionat in 1998. In 2000 a fost ales din nou, de aceasta data in Bistrita-Nasaud ca membru al Partidului Social Democrat.
In 2003, a demisionat din PSD si s-a alaturat Partidului Romania Mare, candidand pentru Senat din partea Sucevei.
Pruteanu a introdus un proiect de lege in 1997, devenit cunoscut ca "Legea Pruteanu", care cerea ca toate textele publice (inclusiv reclamele) in limbi straine sa contina si traducerea in romana. Legea 500/2004 a fost adoptata de Parlament si promulgata in 2004.
Pruteanu a fost critic fata de numeroase subiecte printre care si industria mediatica de divertisment, in special referitor la programele de calitate scazuta si la manele, pe care el le-a numit "un gunoi", pe siteul sau www.pruteanu.ro.

Aiureala lui Pruteanu
La cite necazuri are Romania pe cap, unul singur ii mai lipsea. Lege privind obligativitatea traducerii in limba romana a textelor rostite in limbi straine pe teritoriul Romaniei. Cum si alte subiecte care aduceau atingere unui ?orgoliu romanesc? (in acceptiunea sa dinainte de 1989) au stirnit dispute aprinse si au consumat timp, bani si nervi, e de crezut ca si aceasta lege, ajunsa deja in faza medierii intre cele doua Camere, va provoca nu doar ciondaneli si rabufniri de orgolii, ci si o brambureala ?istorica?. In cele ce urmeaza nu voi face nici o referire la obligatia de a scrie romaneste pe toate produsele vindute pe teritoriul tarii noastre. Dar de la aceasta obligatie (impusa de o necesitate) si pina la obligativitatea traducerilor cu caracteristici similare in limba romana e cale lunga. Ideea de a crea si o institutie guvernamentala subordonata Ministerului Culturii si Cultelor, menita a controla si sanctiona abaterile de la lege e chiar ultima inventie aiuritoare pe cale de a fi ?brevetata? in Romania.
Un mare lingvist, suedezul Alf Lombard, a spus, cu decenii in urma, ca limba romana este una dintre cele mai elastice limbi de pe glob. Ea are cea mai mare capacitate de absorbtie si adaptare a cuvintelor din alte limbi. In studentie ni se spunea ca exista pareri ale unor savanti de prestigiu (nu apa chioara ca George Pruteanu) care sustin ca, datorita acestei particularitati, limba romana are toate sansele sa devina un mijloc de comunicare al viitorului. Mi-am amintit de aceste afirmatii de la cursul de lingvistica ori de cite ori am observat ca romanii preiau sau adapteaza, fara a traduce, o multime de cuvinte din tot felul de limbi. Asa s-a intimplat cu manager, cu trend, cu implementat, cu groggy, cu stand by, cu toate notiunile din informatica (hard si soft) si cu alte mii de cuvinte. Cosmopolitii sau limbajul de specialitate, cum ar fi cel din domeniul publicitatii, au ajuns la imprumuturi mai putin uzuale. Daca un om obisnuit asculta o conversatie intre doua persoane care lucreaza in domeniul bursier, in publicitate sau la firmele de avocati specializate in drept comercial nu pricepe o iota. Zice ca asculta o romano-pasareasca. Dar asta nu e treaba legii initiate si promovate de George Pruteanu, si votata cu prevederi diferite in cele doua Camere. Pruteanu si parlamentarii vor ca orice text sau denumirea de institutie sa fie tradus in limba romana. Abia de aici incepe circul. Stiti cit ar costa ca Unirea Shopping Center sa se numeasca Centrul Comercial Unirea? Sumele sint greu de evaluat. Panoul de pe cladire, hirtiile cu antet, cartile de vizita, revopsirea masinilor inscriptionate care apartin respectivei societati, panourile publicitare amplasate in tot felul de locuri din Bucuresti etc. In plus, ar trebui sa luam in calcul miliardele de lei investite deja in campaniile de publicitate pentru ca numele acestui mare magazin din centrul Bucurestilor sa fie cunoscut publicului. Fiind inregistrat ca firma si devenind o marca avizata de un judecator, in conformitate cu legile romanesti din momentul respectiv, nu pot veni acum George Pruteanu si? alti doi trimbitasi sa oblige la o traducere. Ne-am bate joc de bani si de o logica elementara. Cu figura lui de cal academic ascuns dupa ochelari, George Pruteanu zice ca ?pizza? nu trebuie tradus. De ce? Ca e cunoscut de toata lumea si ca asa scrie in dictionare. Numai ca in limba romana se foloseste si forma pita. Si nici Pruteanu, nici parlamentul, nici Academia Romana nu stiu inca pe care dintre forme o va prefera limba romana. Ea este un organism viu, in continua transformare, pe care parlamentul n-o poate controla prin vatafi si comisii. Se poate face insa altceva. Ca Academia Romana, pe masura ce limba evolueaza, sa emita noi standarde ale limbii, iar acestea, prin lingvisti, in universitati si la orele de limba romana, sa fie impuse generatiilor care invata.
Traducerea denumirilor unor firme ar fi cea mai mare sursa de aiureala. LukOil sau Marshal Turism, traduse de Pruteanu, ne pot duce la o situatie asemanatoare cu excesele Scolii latiniste de la Blaj si ar bloca un proces de innoire al limbii romane. Insa nici parlamentul, nici Academia Romana si cu atit mai putin zanaticul senator nu pot face asta. Ce-ar zice acesta din urma daca opozitia ar initia o lege prin care sa fie interzise in limba romana toate interjectiile sau onomatopeele care suna urit?! Ar disparea si Pruteanu pentru ca incepe cu prrrr!

Aiureala lui Pruteanu


La cite necazuri are Romania pe cap, unul singur ii mai lipsea. Lege privind obligativitatea traducerii in limba romana a textelor rostite in limbi straine pe teritoriul Romaniei. Cum si alte subiecte care aduceau atingere unui ?orgoliu romanesc? (in acceptiunea sa dinainte de 1989) au stirnit dispute aprinse si au consumat timp, bani si nervi, e de crezut ca si aceasta lege, ajunsa deja in faza medierii intre cele doua Camere, va provoca nu doar ciondaneli si rabufniri de orgolii, ci si o brambureala ?istorica?.

La cite necazuri are Romania pe cap, unul singur ii mai lipsea. Lege privind obligativitatea traducerii in limba romana a textelor rostite in limbi straine pe teritoriul Romaniei. Cum si alte subiecte care aduceau atingere unui ?orgoliu romanesc? (in acceptiunea sa dinainte de 1989) au stirnit dispute aprinse si au consumat timp, bani si nervi, e de crezut ca si aceasta lege, ajunsa deja in faza medierii intre cele doua Camere, va provoca nu doar ciondaneli si rabufniri de orgolii, ci si o brambureala ?istorica?. In cele ce urmeaza nu voi face nici o referire la obligatia de a scrie romaneste pe toate produsele vindute pe teritoriul tarii noastre. Dar de la aceasta obligatie (impusa de o necesitate) si pina la obligativitatea traducerilor cu caracteristici similare in limba romana e cale lunga. Ideea de a crea si o institutie guvernamentala subordonata Ministerului Culturii si Cultelor, menita a controla si sanctiona abaterile de la lege e chiar ultima inventie aiuritoare pe cale de a fi ?brevetata? in Romania.
Un mare lingvist, suedezul Alf Lombard, a spus, cu decenii in urma, ca limba romana este una dintre cele mai elastice limbi de pe glob. Ea are cea mai mare capacitate de absorbtie si adaptare a cuvintelor din alte limbi. In studentie ni se spunea ca exista pareri ale unor savanti de prestigiu (nu apa chioara ca George Pruteanu) care sustin ca, datorita acestei particularitati, limba romana are toate sansele sa devina un mijloc de comunicare al viitorului. Mi-am amintit de aceste afirmatii de la cursul de lingvistica ori de cite ori am observat ca romanii preiau sau adapteaza, fara a traduce, o multime de cuvinte din tot felul de limbi. Asa s-a intimplat cu manager, cu trend, cu implementat, cu groggy, cu stand by, cu toate notiunile din informatica (hard si soft) si cu alte mii de cuvinte. Cosmopolitii sau limbajul de specialitate, cum ar fi cel din domeniul publicitatii, au ajuns la imprumuturi mai putin uzuale. Daca un om obisnuit asculta o conversatie intre doua persoane care lucreaza in domeniul bursier, in publicitate sau la firmele de avocati specializate in drept comercial nu pricepe o iota. Zice ca asculta o romano-pasareasca. Dar asta nu e treaba legii initiate si promovate de George Pruteanu, si votata cu prevederi diferite in cele doua Camere. Pruteanu si parlamentarii vor ca orice text sau denumirea de institutie sa fie tradus in limba romana. Abia de aici incepe circul. Stiti cit ar costa ca Unirea Shopping Center sa se numeasca Centrul Comercial Unirea? Sumele sint greu de evaluat. Panoul de pe cladire, hirtiile cu antet, cartile de vizita, revopsirea masinilor inscriptionate care apartin respectivei societati, panourile publicitare amplasate in tot felul de locuri din Bucuresti etc. In plus, ar trebui sa luam in calcul miliardele de lei investite deja in campaniile de publicitate pentru ca numele acestui mare magazin din centrul Bucurestilor sa fie cunoscut publicului. Fiind inregistrat ca firma si devenind o marca avizata de un judecator, in conformitate cu legile romanesti din momentul respectiv, nu pot veni acum George Pruteanu si? alti doi trimbitasi sa oblige la o traducere. Ne-am bate joc de bani si de o logica elementara. Cu figura lui de cal academic ascuns dupa ochelari, George Pruteanu zice ca ?pizza? nu trebuie tradus. De ce? Ca e cunoscut de toata lumea si ca asa scrie in dictionare. Numai ca in limba romana se foloseste si forma pita. Si nici Pruteanu, nici parlamentul, nici Academia Romana nu stiu inca pe care dintre forme o va prefera limba romana. Ea este un organism viu, in continua transformare, pe care parlamentul n-o poate controla prin vatafi si comisii. Se poate face insa altceva. Ca Academia Romana, pe masura ce limba evolueaza, sa emita noi standarde ale limbii, iar acestea, prin lingvisti, in universitati si la orele de limba romana, sa fie impuse generatiilor care invata.
Traducerea denumirilor unor firme ar fi cea mai mare sursa de aiureala. LukOil sau Marshal Turism, traduse de Pruteanu, ne pot duce la o situatie asemanatoare cu excesele Scolii latiniste de la Blaj si ar bloca un proces de innoire al limbii romane. Insa nici parlamentul, nici Academia Romana si cu atit mai putin zanaticul senator nu pot face asta. Ce-ar zice acesta din urma daca opozitia ar initia o lege prin care sa fie interzise in limba romana toate interjectiile sau onomatopeele care suna urit?! Ar disparea si Pruteanu pentru ca incepe cu prrrr!

Disparut fara urma. George Pruteanu, cautat cu disperare de studentii restantieri

Toată casa lui Pruteanu e o bibliotecă
De mic copil, George Pruteanu a fost pasionat de lectură. A citit mii de cărţi până acum, însă nici una nu era suficient de bună dacă nu devenea a sa. Astfel că a cumpărat şi a cumpărat, până când pereţii casei sale s-au umplut de sus până jos. Sufrageria, biroul, holul, inclusiv dormitorul s-au transformat într-o adevărată bibliotecă.

"Încă din copilărie am avut această plăcere de a poseda cărţile, trebuia să le ştiu ale mele. Tata, care avea încredere în bibliotecile publice, nu era de acord, astfel că le mai cumpăram şi pe ascuns. La început, majoritatea le luam din anticariate, pentru că preţul lor era foarte accesibil", povesteşte George Pruteanu. La bibliotecă mergea mai rar, iar atunci o făcea în general pentru a împrumuta cărţile acasă. Îi place să le savureze liniştit, în fotoliul său.

Cu timpul, a adunat atâtea cărţi încât poate liniştit să concureze cu o bibliotecă publică. Numărătoarea lor este greu de făcut. "Ca să nu pierd o zi întreagă să le socotesc, am luat o ruletă şi am numărat cărţile dintr-un metru de raft, cu cărţi "mijlocii" ca grosime. Apoi am înmulţit cu numărul total de metri de rafturi. Aşa am ajuns la cifra de 20.000", explică profesorul universitar.

Ca să-i fie uşor să le găsească, le-a ordonat pe domenii, iar autorii sunt puşi şi ei în ordine alfabetică. Le-a citit aproape pe toate, mai puţin unele cărţi oferite cadou sau tratate, antologii, enciclopedii, din care îl interesau doar anumite pasaje sau capitole. Spune că nu este colecţionar şi că nu are neapărat cărţi foarte vechi. Îi place mult George Călinescu şi, dacă ar fi să-şi mai cumpere o carte, ar fi o ediţie amplă a publicisticii acestuia.
Lolitu-Bisisică, motanul familiei Pruteanu, este şi el un intelectual prin definiţie. "Pasiunea sa numărul unu este să doarmă, iar pasiunea numărul 2, să doarmă printre cărţi. Îi mai place să mănânce mâncare pentru pisici, dar şi pepeni. Aşa îi ronţăie, frumos, apoi se uită la tine să-i mai dai. Cred că e zăpăcit. O să-l duc la un psihiatru", se destăinuie stăpânul lui. (foto stanga)




Biroul nu conţine beletristică, ci doar critică şi istorie literară, lingvistică, memorialistică, artă. Apoi urmează partea enciclopedică - manuale de matematică, fizică, geografie, botanică, dar şi cărţi de programare. "În ultimul timp am citit multe cărţi de IT şi programare, aşa am învăţat să-mi fac singur propriul site, www.pruteanu.ro", adaugă maestrul în lingvistică. (foto dreapta)


Sufrageria este ocupată, în general, de sectorul beletristic. Există raftul de literatură universală (din antichitate la autori moderni), literatură română, istorie (un raft întreg cu N. Bonaparte), cinematografie, istoria muzicii şi poezie.

Pruteanu, scos de Vadim de la TVR

Pruteanu e convins ca plecarea lui Giurgiu va linisti apele la TVR

Decizia luata de Tudor Giurgiu de a demisiona de la conducerea televiziunii nationale vine pe fondul discutiilor purtate in Parlament in leg..

George