GERMANIA[V=]

Cultura, obiceiuri şi tradiţii germane
Specificul unei culturi este unul complex, uneori greu de definit deoarece reuneste mai multe moduri de perceptie. ...

WC-urile, obiectiv turistic la Berlin

Turism


Cannstatter Volksfest la Stuttgart

Turism


Cel mai bun parc de distractii

Turism


Europa Park la 35 de ani

Turism


Cel mai mare targ de turism din lume

Palatul Nymphenburg

Construit intre 1664-1674 in afara orasului München, Palatul Nymphenburg a fost conceput initial ca o resedinta de vara pentru familia Wittelsbach, electori ai Bavariei. Prima cladire, un pavilion cu cinci nivele in stilul unei vile baroc din Italia, a fost opera arhitectului Agostino Barelli. In secolul urmator, conducatorii succesivi ai Bavariei au transformat modesta constructie in ceva destul de asemanator Palatului Versailles. Asa s-a nascut impunatorul ansamblu, alcatuit din cateva superbe palate, printre care faimosul Amalienburg, asezat in mijlocul unui parc magnific, realizat in 1701 de un elev al celebrului arhitect peisagist francez Le Nôtre.

Turism


Cel mai mare outlet din Germania

Turism


Zona Ruhr, capitala culturala

Turism


Germania, in patrimonial UNESCO

Turism



Tara celor 1000 de piete de Craciun

Turism



Lufthansa - un chef de trei stele

Redeschis dupa …70 de ani

Oraşul care are grijă de oaspeţii săi

Poarta Brandenburg

Fosta resedinta a principilor electori de Brandeburg, incepand din secolul al XV-lea, Berlinul a devenit capitala a Imperiului German sub Wilhelm I. Aproape distrus, dupa ultimul razboi mondial, a fost impartit, la Potsdam, in 1945, intre invingatori. Partea de vest a fost atribuita Germaniei Federale, iar partea de est a devenit capitala Republicii Democrate Germane.

Berlin, oraşul vacanţei din plin

Catedrala Ulm

Catedrala cunoscuta sub denumirea de Ulmer Münster este o catedrala luterana aflata in localitatea Ulm din Germania. Aceasta este cea mai inalta biserica din lume, turnul ei central atingand inaltimea de 161.53 de metri, pentru ajungerea in varful acestuia fiind nevoie de parcurgerea a 768 de trepte.



Catedrala Ulm este un exemplu extraordinar de arhitectura ecleziala gotica. Dupa parcurgerea celor 768 de trepte, pana in varful turnului central al acesteia, in fata privitorului se intinde orasul Ulm din regiunea Baden-Wurttemberg si orasul Neu-Ulm din regiunea Bavaria. De asemenea, tot de aici, in conditii meteorologice optime, se mai vede si o parte din Muntii Alpi, intre Santis si Zugspitze.



Urcarea in catedrala este lunga si solicitanta. Ultima portiune de scari, cunoscuta sub denumirea de "A treia galerie" este de fapt o scara in spirala, foarte inalta, in care abia are loc o persoana. Urcarea si coborarea prin aceasta poate crea senzatia de claustrofobie.

Catedrala din Ulm, aceasta capodopera arhitecturala, pastreaza multe opere renumite de arta. Coloanele corului apartinand secolului al XV-lea si purtand semnatura lui Jorg Syrlin cel Batran incanta pe toti cei care pasesc pentru prima data in catedrala. Corul este impodobit cu busturi sculptate ce au fost recunoscute drept capodopere in istoria artei.
Dintre celelalte opere de arta pastrate in catedrala mai mentionam sculptura lui Hans Multscher aflata pe portalul principal, balconul de predica al lui Jorg Syrlin cel Tanar, alaturi de marele altar si fereastra rozariu.

Inceputul lucrarilor la catedrala apartine anului 1377, pornind initial din ideea ridicarii unei biserici parohiale pentru cetatenii orasului. Aceasta a fost finantata de catre locuitorii orasului. A existat apoi o perioada, intre anii 1547 si secolul al XIX-lea, in care nu a mai fost sustinuta nici o lucrare la catedrala. Pauza aceasta lunga s-a datorat reformei, care a cuprins intreaga tara. In timpul reformei cea mai mare parte din populatia orasului s-a convertit la protestantism.Astfel, odata cu o mare parte din populatie, in timpul reformei, biserica a devenit protestanta. Lucrarile de constructie au fost reluate abia in anul 1844, fiind terminate cu bine in anul 1890, ultima operatiune fiind ridicarea turlei centrale.
In anul 1877, sinagoga din Ulm si tatal lui Albert Einstein au pus la dispozitie fondurile necesare sculptarii unei statui extraordinare a profetului Ieremia. Statuia profetului a fost asezata langa marea orga.
Catedrala poate gazdui un numar de aproximativ 20.000 de persoane - dublul numarului populatiei orasului in momentul in care a fost terminat interiorul acesteia, in anul 1417.

In imediata apropiere a Catedralei din Ulm se strecoara linistita Dunarea.

Turism



Sarbatoarea berii la Stuttgart

Turism



Franconia – inima romantica a Europei

Eşecurile reunificării germane
Semnal FP. Fostele mari centre industriale est-germane sunt
afectate de exodul forţei de muncă către vestul german sau către alte
ţări occidentale. Şi ultima ediţie FP România avertizează că regiunea
este prinsă în capcana unei spirale descrescătoare de migrări
rezidenţiale şi comerciale spre vest.

Un exemplu este rafinăria Combinatului petrochimic din micul orăşel
est-german Schwedt, care a suferit o transformare radicală după căderea
zidului Berlinului în noiembrie 1989 şi care încearcă să-i stimuleze pe
tinerii localnici să rămână să studieze şi să lucreze în această
regiune.

Rafinăria, care transformă în fiecare an 12 milioane de tone de ţiţei
în diesel, cherosen şi benzină era în urmă cu 20 de ani proprietatea
guvernului est-german şi un fel de „stat în stat”, îşi aminteşte
directorul executiv, Klaus Neimann, citat de BBC.

Copii celor 9.000 de muncitori mergeau la grădiniţa rafinăriei.
Platforma avea 25 de bucătării şi cantine, o fermă unde se creşteau
porci, laboratoare, un centru de cercetare propriu şi chiar un ziar.
După ce a fost privatizată, în 1991, un număr mare de angajaţi
disponibilizaţi pe motivul eficientizării activităţiii s-au mutat în
vestul Germaniei, unde salariile sunt mai mari.

Deşi susţine că deocamdată afacerea merge bine, Neimann atrage atenţia
că este din ce în ce mai greu să atragi ingineri tineri în aceste zone
rurale şi că tinerii localnici preferă să emigreze în vest sau chiar în
alte ţări occidentale.

Căderea Berlinului

În ciuda tuturor beneficiilor aduse de reunificare, problemele estului
s-au agravat. „Azi, Germania răscoleşte prin ruinele accidentului pe
care Grass l-a presimţit. Peisajele Germaniei de est nu au
<<înflorit>>, aşa cum promisese Kohl. De fapt, economia e
stagnantă, perspectivele sunt precare, iar atmosfera este încărcată.
Oraşele tot mai depopulate ale Germaniei de Est s-au dovedit un teren
fertil nu doar pentru edilii însărcinaţi cu gestionarea colapsului lor
lent, ci şi pentru grupările extremiste neo-naziste şi pentru partidele
neo-comuniste, care au recrutat din greu din rândul populaţiei în
derivă”, scrie jurnalista Cameron Abadi, corespondentă „Die Zeit” la
Berlin, în amplul eseu „Căderea Berlinului” din ediţia nr.11 a Foreign Policy România.

Abadi prezintă critica scriitorului Gunter Grass faţă de evoluţiile de
după căderea zidului Berlinului. Într-un eseu din 1990, “Un raion de
chilipiruri numit Germania de Est”, acesta susţinea că guvernul lui
Kohl îi încurajează pe vestici să vadă Estul nu ca pe o societate
organizată în mare nevoie de justiţie, ci ca pe o proprietate
subevaluată care va fi cumpărată ieftin, spre a fi, probabil, vândută
scump, mai târziu.

Rata de schimb a devizelor la paritatea de unu la unu pe care a
oferit-o Kohl i-a adus multe voturi din partea esticilor, care şi-au
văzut puterea de cumpărare multiplicată brusc, dar asta a multiplicat
şi datoriile industriilor din Est, condamnându-le pe multe dintre ele
la faliment imediat.

Critica lui Grass se extinde şi asupra mecanismului dur aplicat de Kohl
pentru codificarea reunificării. Guvernul vest german a aranjat ca
Germania de Est să fie anexată sub constituţia existentă a Vestului,
renunţând la o reunificare înfăptuită prin cooperarea unor părţi egale.
Estul a fost obligat să se conformeze peste noapte legilor,
standardelor şi reglementărilor din Vest.

În opinia sa, menţinerea decalajului economic al Estului faţă de Vest
este legată de destrămarea solidarităţii acestei ţări. În prezent,
între germanii din Est şi din Vest există o suspiciune reciprocă
profundă. Statisticile arată că germanii de pe o parte şi cealaltă a
fostei graniţe se căsătoresc rar între ei, şi par uneori să facă
eforturi ca să evite să întreţină raporturi sociale, subliniază Abadi
în ultima ediţie a FP România.

Pentru detalii şi subiecte adiacente, consultaţi şi:

Courrier International: Les sociaux-démocrates face à un dilemme cornélienA l’approche des élections législatives du 28 septembre, le
SPD hausse le ton contre le libéralisme. Mais il n’exclut pas de
gouverner avec les libéraux. Une position acrobatique…

Sylt, destinatia favorita a nemtilor

Beatlemania, un nou muzeu la Hamburg

Nudism in Orasul placerilor