Cajal[v=]

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/category/diverse/page/18/

Dl. profesor Ion Coja, lingvist român, publicist și scriitor, militant patriot roman,  s-a nascut la  22 octombrie 1942 in  Constanța.

 

S-a evidențiat prin activitatea sa critică în raport cu tratarea  unor evenimentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.A fost ales senator în legislatura 1992-1996, pe listele partidului PDAR în județul Constanța. Este profesor la Facultatea de Litere a  Universitatatii din București.

 Dl.profesor Ion Coja neagă Holocaustul petrecut pe teritoriul României si a înființat „Liga pentru Combaterea Anti-Românismului” (LICAR), ca reacție la acuzele că românii au participat la Holocaust.A publicat o serie de romane și piese de teatru.

În 1979 a  primit premiul Academiei Române pentru piesa de teatru Credința. Opera face o apologie a rolului jucat de Brătieni și Carol I în istoria românilor.

Dl. prof.Ioan Coja spune că a avut doi mentori, doi oameni care i-au orientat viața spirituală: Alexandru Graur și Petre Țuțea.

Una dintre lucrarile sale de referinta  este : “Marele manipulator și asasinarea lui Culianu, Ceaușescu, Iorga”, editura Miracol, 1999.

Sursa: rbnpress

10 ani de la plecarea spre veșnicie a acad. Nicolae Cajal: Inspirator de echilibru și înțelepciune

Presa evreiască




Presa evreiască din Bucureşti
( scurt istoric)

In
1996, apărea la Ed. Hasefer o valoroasă lucrare documentară despre
presa evreiască bucureşteană din anii 1857-1994, semnată de dr. Harry
Kuller. Desigur, este vorba de presa de limbă română, pentru că au
apărut, credem, publicaţii evreieşti în alte limbi, înainte de 1857.
Cert este că din 1994 şi până în prezent, singura publicaţie, din multe
câte erau în interbelic, este „Realitatea evreiască”, urmaşa Revistei Cultului
Mozaic, fondată de fostul Sef rabin Moses Rosen, la circa un secol de
la apariţia „Israelitului român”, la 22 martie 1857 ( după stilul nou).
Fondatori erau dr. Iuliu Barasch şi evreul francez Armand Levy. A urmat
„Timpul”, în 1859, ambele publicaţii au avut perioade scurte de viaţă.
„Israelitul român” a mai apărut după 12 ani, tot pe o scurtă perioadă.
Din păcate, evreii bogaţi nu au sponsorizat aceste apariţii decât
sporadic, nu i-au acordat creditul necesar,iar curentul asimilaţionist
era destul de puternic, pe de o parte, la fel ca şi inerţia
ultrareligioşilor, care nu recunoşteau necesitatea unei prese în limba
română.La 29 iunie 1879, sub conducerea lui Isac Auerbach şi AS Gold,
apare prima publicaţie de anvergură, evreiască , de limbă română,
săptămânalul „ Fraternitatea”. Pe lângă fraţii Schwarzfeld, au
colaborat cam
toată floarea intelectualităţii evreieşti. Elias Schwarzfeld a preluat
chiar conducerea publicaţiei, în 1881. Urmează alte publicaţii,
„Apărătorul”, „Infrăţirea”,”Lumina”,” Revista israelită”, „Analele
Societăţii istorice Iuliu Barasch”, ş.a. Curios, apare şi publicaţia
„Asimilarea”, cu orientare net antisionistă. Din 1879 apar „Anuarele”,
care devin o tradiţie până la finele veacului XIX. In 1885, apare
„Vocea dreptăţii” cu o largă colaborare,
dar şi cu multe dispute, prin diferenţa opiniilor exprimate, de la
asimilaţionism la tradiţionalism. În 1899 apare la Bucureşti, după
unele iniţiative din provincie, publicaţia „Viitorul” cu profil
sionist. In 19oo apre „Tribuna israelită”, mai combativă, dar cu numai
zece numere. Apar „Mevasereth Zion”, numită apoi „Revista zionistă” şi
condusă ,de Horia Carp, apoi „Curierul Zionului”. „Egalitatea”,
cu profil cultural –sionist, numeroşi colaboratori a fost o publicaţie
longevivă, circa patru decenii.De asemenea, o publicaţie prestigioasă,
„Curierul Israelit”, almanahuri, reviste, anuare, cotidiene înainte şi
după Primul Răyboi Mondial au fost tribune pentru lideri de seamă ai
evreimii române- Dr. Niemirower, Filderman, Stern, Zissu, ş.a.
Tineretul evreu a participat şi a căpătat o anumită educaţie prin
mijlocirea presei. Revista „Cultura” Poate fi un exemplu în acest
sens.Arhiva Bibliotecii naţionale şi cea a Academiei adăpostesc aceste
publicaţii de valoare. „Hasmoneea”, cu un aspect grafic destul de
modest a avut colaboratori iluştri evrei şi români.Ea se adresa în
special studenţimii evree. Primul cotidian cu o viaţă relativ
onorabilă, a fost „Mântuirea” (1919-1923) şi (1944-1948), condusă pe
rând de Zissu şi
Ludo.In 1920, apare „ Menorah”, organ, în scop electoral, al Blocului
Evreiesc.Au mai apărut „Renaşterea”, „Buletinul Evreilor Români”,
”Tribuna”(organ al Partidului Evreiesc), „Columna evreiască”,
publicaţie independentă. „Acţiunea noastră”, condusă de Wilman a avut o
orientare ... derutantă, în sensul că patria evreilor era posibil a fi
găsită oriunde, ceea era o aberaţie. Presa sionistă a fost foarte
activă în interbelic, iar
revista academică „Sinai” şi-a pus amprenta pe cercetarea istorică,
ştiinţifică a iudaismului. Reviste literare, enciclopedice precum
„Lumea evree!, ş.a. au avut un rol în viaţa spirituală a evreilor
bucureşteni. In anii 1943-1944, sub dictatura antonesciană apare
Almanahul evreiesc. Desigur a apărut şi un organ al Centralei
Evreieşti, dar nu se poate
vorbi de vreo contribuţie a acestuia, în favoarea evreilor,ea fiind
condusă de acelaşi Wilman, un personaj cel puţin dubios. Presa din
preajma războiului a semnalat fenomenul hitlerist, pericolul pentru
evreimea europeană, dar nimeni nu a putut să prevadă dimensiunile
catastrofei. Mulţi publicişti democraţi români au fost la fel de
alarmaţi. După 23 august 1944, au renăscut o serie de publicaţii
evreieşti, iar în 1948, când PMR
a devenit partid unic orice iniţiativă în domeniul cultural, ca şi în
celelalte domenii au fost trecute sub controlul ideologic al
comuniştilor, Comitetul democratic Evreiesc a avut un organ, 2Unirea”
care era subordonat directivelor CC PMR. Apoi s-a renunţat la
serviciile CDE.
Este
meritul fostului Sef Rabin dr. Moses Rosen de a înfiinţa în 1956
Revista Cultului Mozaic, singura publicaţie de acest tip , în estul
Europei (după ştiinţa noastră). In 1994, la iniţiativa acad.Nicolae
Cajal, Preşedintele FCER de atunci, numele revistei a devenit
„Realitatea evreiască”.

BORIS MARIAN

Fundatia Acad. Nicolae Cajal stiinta in slujba vietii
Acad. Nicolae Cajal, personalitate emblematica a medicinei romanesti, a desfasurat

Al IV-lea Simpozion Acad. Nicolae Cajal

IRINA MARIN CAJAL:
Culturi infratite
Director de imagine al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Irina Sanda

Acad. Nicolae Cajal– mai mult decat un model, o stare de spirit
Am avut norocul unic de a ma fi nascut in familia Cajal. Tata si mama mi-au fost cei mai buni prieteni. Sunt hotarata sa continuu drumul de intrajutorare si sprijin uman pe care l-a initiat si a mers totdeauna parintele meu... Casa Cajal va ramane o casa deschisa - "fara usi", ziua si noaptea - pentru toti cei in nevoie, pentru toti cei care, in memoria lui, ni se vor adresa oricand vor fi in suferinta. Spiritul Cajal va dainui peste ani, va asigura, si in acest ceas greu pentru mine. Irina Cajal-Marin

[img:0e40]http://www.romanianjewish.org/en/images/Cajal/[Lasam-in-urma-noastra].jpg[/img:0e40]

Ne-a parasit un om unic prin bunatatea, omenia, intelepciunea si blandetea sa, pe care chiar si dusmanii (daca ii avea) il iubeau. Ne-a parasit dl academician, dl doctor, dl "presedintzi", cum, cu umor, s-a autoporeclit.
Dar sufletul lui a fost transplantat si, in simbioza cu alte gene minunate de la Bibi, Mami si Papi, a renascut si va dainui prin copilul nostru. Prin exemplul personal, educatie, bunatate si iubire ai reusit sa inseminezi in ea minunatele tale insusiri. Iti multumesc si iti promit ca o sa am grija de tine in noua ta forma. Minou (Alexandru Marin)

Nicolae Cajal, bunicul meu - poreclit de mine, cand aveam doi ani, "Bubu" (doream sa-i spun "Bunu", dar nu reuseam) -, este inspiratia vietii mele. Un om bland, destept, plin de bunatate si de umor, el a fost acela care m-a indrumat spre medicina, iar pe parcurs, m-a invatat sa trec peste obstacole si sa iubesc viata. Catherine Marin de Ugarte

Marile dureri, care poarta pecetea destinului, nu pot fi cuprinse in cuvinte. Acest adevar l-am invatat, de-a lungul anilor, de la tatal meu. Il traiesc coplesitor si eu acum, cand tata, cu seninatatea si intelepciunea cu care a strabatut viata, se desparte de ea. Aceasta imensa durere, pe care anii nu o vor putea stinge, inchide in ea, ca intr-o samanta magica, ce se poate deschide cu orice gand, cu orice fapta, testamentul spiritual al parintelui meu de a ramane fidel ideii ca omul se poate implini doar punandu-se מn slujba semenilor; de a-ti asuma principiile care pot aseza raporturile umane pe temeiurile adevarului, increderii, bunei credinte; de a-ti implini datoria, sa intinzi totdeauna mana celor care cauta alinare unei dureri sau un graunte de fericire. Tata a fost un om de stiinta. Despre asta vor vorbi altii. Pentru mine, cea mai de seama cucerire a sa a fost stiinta de a fi om. Mi-a sadit in cuget respectul pentru ea. Este testamentul moral al parintilor mei. Stefan Cajal


Stiinta de a fi om

Federatia Comunitatilor Evreiesti din Romania anunta, cu profunda durere, decesul academicianului prof. dr. Nicolae Cajal.

Presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, in perioada 1994-2004, s-a remarcat ca un eminent conducator care a promovat o autentica politica de reinnoire si dezvoltare a vietii comunitare. De asemenea, a participat la reinfiintarea Forumului "B’nai B’rith" din Romania, care a primit numele de "Dr. Moses Rosen" si al carui presedinte a fost ales. Remarcabila personalitate a stiintei romanesti, a detinut functiile de vice-presedinte al Academiei Romane si presedinte al Academiei de Stiinte Medicale, vreme indelungata director al Institutului de Virusologie. Meritele numeroase i-au fost recunoscute prin alegerea sa ca membru al unor Academii din strainatate si prin investirea cu titlul de Doctor Honoris Causa al unor prestigioase universitati. Pe langa activitatea stiintifica si aceea de lider al evreimii romane, acad. Nicolae Cajal a adus o contributie pretioasa la propasirea societatii romanesti. Slujitor devotat al intereselor superioare ale poporului roman, aportul sau in promovarea valorilor legate de integrarea Romaniei in lumea Euro-Atlantica a fost deosebit de apreciat si stimat.

In aceste momente de grea suferinta, in urma pierderii ireparabile suferite prin disparitia academicianului Nicolae Cajal, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, ne asumam indatorirea de a continua cu consecventa modelul marelui disparut. Adresam sincere condoleante familiei indoliate pe care o asiguram de intreaga noastra compasiune.

Fie ca Cel Atotputernic sa-l aiba in paza Sa si sufletul lui sa-si gaseasca odihna vesnica!

Comitetul Director al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania

Cajal l-a rugat pe Dumnezeu, מn spiritul lui Maimonide: "Pune-mi in inima, Doamne, iubirea de stiinta si de fapturile tale". Si Dumnezeu i-a implinit dorinta.


Marele Rabin Menachem Hacohen
Model de umanism si moralitate

Profesorul Nicolae Cajal nu a fost numai presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, a fost un simbol de moralitate si umanitate. A fost un mare evreu, un mare roman, un mare umanist. Si-a dedicat intreaga viata valorilor Binelui, intelegand verbul a trai nu la modul individual, ci la modul obstesc. A fost nu numai un medic, un om de stiinta-unicat, ci si un om de cultura, un om al Cetatii unicat. De aceea a meritat, merita, din partea fiecaruia din Romania si din afara Romaniei, admiratie si iubire. Mandru de evreitatea lui si, in acelasi timp, deschis dezideratelor majore ale societatii romanesti contemporane, profesorul Nicolae Cajal a servit, prin opera sa stiintifica si de terapeut social, intreaga umanitate.


Av. Iulian Sorin, secretar general al F.C.E.R.
Un umanist integru, reper al demnitatii noastre

In istoria poporului evreu, rasul s-a impletit, de multe ori, cu lacrimi de suferinta. Chiar in timpul in care noi celebram Purimul, a trecut in vesnicie presedintele nostru, academicianul Nicolae Cajal; o personalitate remarcabila a vietii evreiesti, o personalitate remarcabila a vietii romanesti. Un om a carui viata s-a impletit cu lupta pentru apararea identitatii si demnitatii evreiesti. In locul unor polemici sterile, lipsite de finalitate, a exprimat cu mult tact, cu rara destoinicie, cu exceptionale rezultate principiul real-Semitismului, facand cunoscute contributia evreilor din Romania la stiinta, cultura, arta, economie, daruirea pana la sacrificiu de sine a ostasilor evrei pentru independenta si reintregirea Romaniei. Demnitatile pe care le-a detinut - ca vice-presedinte al Academiei Romane, presedinte al Academiei de Stiinte Medicale si, timp מndelungat, director al Institutului de Virusologie "Stefan Nicolau", presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, presedinte al Fundatiei "Elias", fiind, totodata, si presedinte al Forumului "B’nai B’rith 'Dr. Moses Rosen'" din Romania - i-au prilejuit participarea activa la dezvoltarea societatii romanesti ca si taramuri largi de profesare a dragostei sale fata de semeni. Memoria acestui mare om, erudit savant, om al Cetatii va ramane vesnic מn inimile si-n gandurile noastre. Da nasuma zol ubn analie - Fie ca sufletul sau sa-si gaseasca odihna!

[img:0e40]http://www.romanianjewish.org/en/images/Cajal/[In-nobilul-spirit-al-ecume.jpg[/img:0e40]


Dr. Alexandru Safran, Mare Rabin al Genevei, fost Sef Rabin al Romaniei
Dumnezeu sa aiba in paza sa nobilul suflet al fratelui meu

Primesc, in aceasta clipa, zguduitoarea stire a incetarii din viata a ilustrului academician profesor dr. Nicolae Cajal. Ma doare plecarea dintre noi a prestigiosului presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania.

Personalitate de o rara distinctiune, profesorul Cajal a intruchipat, in mod cu totul deosebit, inaltele valori ale stiintei si minunatele virtuti ale eticii; a imbinat, laolalta, cu finete si tarie, intelepciune si daruire de sine totala, pentru bunastarea obstii pe care a diriguit-o si pentru binele patriei pe care a servit-o, Romania. Impartasesc durerea doamnei Irina Cajal si a familiei domniei-sale; iau parte la doliul dragei mele obsti evreiesti si ma asociez omagiului pe care, fara מndoiala, Carmuirea Tarii il exprima in memoria unui devotat fiu al Patriei. Rog pe bunul Dumnezeu sa aiba מn paza Sa nobilul suflet al fratelui meu intru credinta, Nicolae, fiu al lui Marcu Cajal. "Alev Be Shalom. Amen!"


Prim Rabin dr. Ernest Neumann
Fie-i memoria binecuvantata!

Suflet nobil si om intre oameni, cel spre care se מndreapta azi gandurile noastre a dat, prin prodigioasa sa activitate, echilibru si demnitate obstii noastre din Romania. Reputatul om de stiinta, presedinte totodata al Academiei de Stiinte Medicale, a reprezentat pentru mine, de-a lungul anilor de colaborare fructuoasa, un model unic de probitate morala si profesionala. Mereu imi voi aminti cu mare emotie de caldura vorbelor sale, de umorul fin si profund, de aplecarea sa continua, cotidiana, pentru ameliorarea vietii evreilor din tara noastra. Golul lasat מn mijlocul comunitatii noastre, in interiorul obstii medicale, academice si universitare din Romania, nu va putea fi nicicגnd suplinit. Poate doar recitirea si rememorarea vastei sale opere va aduce putina alinare in sufletele noastre. Fie-i memoria binecuvantata ca si faptele sale pe pamant! Zihrono Livraha!


Mesaje de condoleante, mesaje de pretuire - din partea presedintelui Romaniei si a primului ministru
- extrase -

"Incetarea din viata a prof. univ. Nicolae Cajal, membru al Academiei Romane, presedinte al Academiei de Stiinte Medicale si presedinte al Federatiei Comunitatii Evreiesti din Romania este o mare pierdere pentru viata publica si stiintifica din tara noastra, ca si pentru comunitatea evreiasca din Romania - se arata in mesajul de condoleante al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. Personalitate cu mare prestigiu in lumea stiintifica, dar si in viata politica de dupa 1989, profesorul Nicolae Cajal a jucat un rol deosebit in societatea noastra prin autoritatea sa, prin echilibrul si spiritul sau de inalta raspundere civica. Deplangem cu totii disparitia academicianului Nicolae Cajal si imi exprim sincere condoleante familiei indurerate".

In spiritul acestui mesaj, presedintele Ion Iliescu avea sa mai declare, intr-un interviu referitor la personalitatea academicianului Cajal: "Profesorul Cajal a marcat o intreaga epoca din istoria noastra, atat in planul stiintei romanesti ­ a fost continuatorul profesorului Stefan Nicolau, a condus, ani in sir, Institutul de Infra-microbiologie. A fost un om de mare echilibru, din toate punctele de vedere, si, in aceasta calitate a sa de presedinte al Federatiei, s­a bucurat de o autoritate deosebita. A fost factorul de echilibru si in acesti ani a fost un om de mare ajutor pentru dialogul nostru permanent atat cu comunitatea evreiasca din Romania, cat si cu Israelul si cu comunitatea internationala evreiasca. A fost un om de mare ajutor statului nostru si comunitatii noastre מn toata aceasta perioada".

Primul ministru al Romaniei Adrian Nastase a transmis, la randul sau, la 7 martie, un mesaj de condoleante in care aprecia "valoroasele contributii ale lui Nicolae Cajal ­ distinsa personalitate a Scolii Medicale de Microbiologie si eminent presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania ­ in domeniul medical, caruia i s­a consacrat cu talent si daruire, la care s­au adaugat echilibrul si intelepciunea recunoscute unanim, in plan intern si extern. Un ultim pios omagiu celui care a fost academicianul Nicolae Cajal, pastrandu­i cu pretuire amintirea ­ sincere condoleante familiei".

Primul ministru Adrian Nastase avea sa-si intregeasca mesajul, intr-un interviu, din ziua imediat urmatoare: "Academicianul Cajal a fost unul dintre oamenii cei mai intelepti pe care i­am cunoscut si a fost un om bun, un om blajin, un om pe care niciodata nu l­am auzit ridicand glasul. Era bun prieten cu tatal meu la Academia Romana si e adevarat, cand am implinit sapte ani, primul stilou pe care l­am primit a fost din partea lui si imi aduc aminte gestul acesta. Un om absolut extraordinar care intotdeauna a evitat, a detestat conflictul si disputele si care intotdeauna a incercat sa realizeze un compromis, dar intr­o zona pozitiva, intr­o zona care sa nu afecteze pe nimeni. Domnul presedinte Iliescu spunea mai devreme despre rolul pe care l­a avut academicianul Cajal in relatia noastra cu comunitatea evreiasca internationala, cu Israelul. Asa este, de atatea ori a מncercat si a reusit sa realizeze acea comunicare, o intelegere a unor lucruri din Romania si a perceptiilor din Romania atunci cand poate existau alte ganduri sau alte perceptii in afara. Un om absolut extraordinar, un om care a parcurs practic secolul XX cu tot ce a insemnat durere si suferinta si care nu l­au marcat intr­un sens negativ, niciodata nu l­am simtit cu acea frustrare, cu acea nemultumire care sa impuna adversitate, ci, din contra, intelepciunea pe care i­a dat­o intotdeauna filosofia pe care a promovat­o, aceea a intelegerii, dincolo de diferente".


In nobilul spirit al ecumenismului, Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane
Om si prieten de o rara omenie

Am aflat, cu tristete, de trecerea din lumea aceasta, la cele vesnice, a academicianului Nicolae Cajal, presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. Personalitate remarcabila a vietii stiintifice medicale si academice din tara noastra si strainatate, acad. Nicolae Cajal s-a evidentiat si prin daruirea cu care a slujit, dupa anul 1990, in calitate de presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, promovand, in spiritul deschiderii ce il caracteriza si bunele relatii statornicite, pe plan religios, cu toate cultele. In aceste clipe de doliu pentru comunitatile evreiesti din tara noastra, inaltam un gand catre Dumnezeu sa-l primeasca in ceata celor drepti.

[img:0e40]http://www.romanianjewish.org/en/images/Cajal/[Lumea-numelui-bun]-De-nume.jpg[/img:0e40]


Asociatia Evreilor din Romania - Victime ale Holocaustului (A.E.R.V.H.)

Profund indurerati de vestea incetarii din viata a academicianului Nicolae Cajal, ne exprimam si transmitem, pe aceasta cale, condoleantele noastre sincere. Pierderea suferita de intreaga comunitate evreiasca din Romania, si nu numai, ne readuce in memorie activitatea multilaterala a acestei personalitati remarcabile, care, printre multiplele sale preocupari, a gasit totdeauna timp si modalitati pentru rezolvarea problemelor specifice Asociatiei noastre.

Fie ca memoria lui sa ne calauzeasca activitatea in viitor si sufletul lui sa-si gaseasca odihna binemeritata.

Totodata, va rugam sa transmiteti familiei indurerate sincerele noastre condoleante din partea Asociatiei: Otto Adler, presedinte; Liviu Beris, vice-presedinte; Radu Comsa, secretar general.


Mesaje de peste hotare

Rodica Radian-Gordon, ambasadorul Statului Israel מn Romania: "Am aflat cu durere despre moartea profesorului Cajal si transmit condoleantele mele familiei, comunitatii evreiesti si statului roman. Moartea profesorului Cajal este o mare pierdere, nu numai pentru comunitatea evreiasca din Romania, sunt convinsa ca si pentru Romania. Sunt sigura ca o sa simtim lipsa lui mult timp de acum inainte.

Mariana Stoica, ambasadorul Romaniei in Israel: "Profesorul Cajal, academicianul Cajal, dar in primul rand omul Cajal, a lasat un gol imens in jurul sau, mai ales pentru cei care i-am fost prieteni, pot sa spun, de o viata. Am pierdut nu numai un mare prieten, am pierdut un mare om, nu numai noi romanii, dar toti evreii originari din Romania, din intreaga lume, au pierdut un om de echilibru, de armonie, de intelegere si toleranta, un om de o bunatate iesita din comun, un om care pentru toti a fost, cred, un parinte, un sfatuitor si un om de o deosebita calitate umana".

Deputata Colette Avital, originara din Romania, presedinta Comisiei Parlamentului Israelian pentru probleme de emigrare si Diaspora, si­a exprimat regretul la aflarea vestii disparitiei profesorului Nicolae Cajal, apreciindu­l ca pe "un ilustru om de stiinta si important lider evreu": "Din momentul cand l-am pierdut pe Rabinul Rosen, academicianul Cajal a devenit, de fapt, cel care a facut cel mai mult pentru comunitatea evreilor din Romania; si nu numai pentru comunitate, ci si pentru apropiere, pentru o intelegere mai buna intre comunitatea evreilor din Romania si comunitatea generala מn Romania. Cel mai mult a facut pentru o intelegere a rolului pe care l­au jucat evreii in Romania. Ceea ce ne­a marcat pe noi cel mai mult este faptul ca era un om foarte omenos, foarte cald, foarte sincer, de un nivel foarte inalt... E foarte greu de inlocuit un om de talia lui...".
http://www.romanianjewish.org/ro/index_cajal.html

IRINA MARIN CAJAL:
Culturi infratite
Director de imagine al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania, Irina Sanda

Un moment de cumpănă
De fiecare dată cînd, de pe acest spaţiu editorial, am abordat probleme evreieşti, cu o regularitate carteziană am fost acuzaţi de antisemitism primitiv, ameninţaţi prin scrisori personale sau injuria...

O ambasadoare a culturii romanesti in lume: Irina Marin Cajal
„Cea mai pretioasa valoare de familie – iubirea de oameni”

Simpozion Nicolae Cajal

Nicolae CAJAL(1919 - 2004) Activitate profesionala: Inframicrobiolog, profesor la Universitatea din Bucuresti, a contribuit la metodele de stabilire a diagnosticului de laborator al virozelor (vaccinul antirugeolos) si a cercetat genetica virusurilor. A publicat 400 lucrari ttiintifice din domeniul virusologiei, publicate in reviste din tara si de peste hotare, mai ales in domeniul poliomielitei, herpesului, turbarii, hepatitelor virale, geneticii si patogenezei virale, diagnosticului viral, etc. Este autor sau coautor a 14 monografii, manuale si tratate de specialitate (pentru unele din ele au fost acordate premii academice). S-a format ca specialist microbiolog si virusolog sub conducerea prof. dr. Stefan S. Nicolau, savant cu contributii numeroase in domeniu. In anul 1966 a fost numit seful Catedrei de Virusologie a Universitatii de Medicina si Farmacie - Bucuresti, in acelasi an a devenind si expert al Organizatiei Mondiale a Sanatatii. Intre anii 1967-1994 a fost director al Institutului de Virusologie al Academiei Romane. In anul 1990 a fost ales senator independent. In anul 1994 devine presedinte al Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Romania. A fost membru a numeroase societati internationale de specialitate (Societatea Regala de Medicina din Londra, Societatea Internationala de Patologie Comparata, Societatea Franceza de Microbiologie, Academia de Stiinte din New York, presedinte al Asociatiei Europene pentru studiul poliomielitei, pre sedinte al Societatii Europene pentru studiul si combaterea virozelor, vice-pretedinte al Societatii de Patologie infectioasa). Academia Romana a gazduit, la finele acestei saptamani, cel de-al doilea Simpozion Nicolae Cajal „Actualitati in Virusologie si Imunologie Medicala” organizat de Fundatia care ii poarta numele. Tematica principala a manifestarii a fost legata de domeniile virusologiei si imunologiei medicale, principalele preocupari in care s-au inregistrat realizarile stiintifice ale savantului Nicolae Cajal. Au participat numerosi oameni de stiinta romani si straini care au prezentat comunicari colective, iar printre premiile acordate s-a numarat si premiul Berler, in memoria ziaristului german de origine romana Herbert Berler-Barbu, faimos prin discutiile sale cu creatori de scoala (ca de pilda doctorul Maximilian, academicianul Cajal, academicianul Nicolau sau doctorul Portocala), prin dezbaterile si interviurile cu laureati ai Premiului Nobel (ca Niels Bohr), precum si cu alti oameni de stiinta de reputatie mondiala. Din alocutiunile de deschidere a razbatut emotia amintirilor celor care l-au simtit mereu alaturi pe savant. Academicianul Eugen Simion, presedintele Academiei Romane: „Domnul academician Cajal a fost o intruchipare a omului de bine, a creat o legenda, in bataliile prezentului ii ducem extraordinar de mult lipsa. Este mare nevoie de asemenea oameni care sa reprezinte o autoritate morala, o autoritate stiintifica. Ca specialist, ca om, Nicolae Cajal era un om de mare spirit, te simteai bine in preajma lui. Eu, personal ii sunt recunoscator, pentru ca, apeland la el cand Academia era incoltita pentru fel de fel de lucruri, el a reusit sa rezolve, in favoarea Academiei, toate situatiile dificile. Ne amintim, mereu, cu bucurie, personalitatea omului, a profesorului si academicianului Nicolae Cajal”. Acad. Virgiliu Constantinescu: „Iata, a trecut un al doilea an, parca ar fi fost ieri, cand, cu durere ne-am despartit de omul exceptional care a fost academicianul Nicolae Cajal. Toti cei care si-au intersectat viata cu aceea a lui Nicolae Cajal, fie profesional, fie uman, sau intr-un moment de cumpana au primit de la el un sfat sau un sprijin. Imaginea personalitatii academicianului Nicolae Cajal a ramas legata de omul Nicolae Cajal. Omul Cajal a avut o imensa disponibilitate de a-i asculta pe oameni si a-i intelege, de a-i sfatui, gasind solutii si cai de rezolvare pentru dificultatile omenesti mici si mari. Omul Cajal a avut umor, un umor care ne-a incalzit inima si ne-a descretit fruntile. Memoria sa ramane vie in mintile tuturor celor ce au avut fericitul prilej de a-l fi intalnit, de a fi beneficiat de sfatul si sprijinul lui”. Dr. Daniela Safta: „Pentru generatia mea a reprezentat tipul de dascal universitar pe care nimeni nu-l poate uita. Astfel, cand am inceput sa lucrez in spital, cea mai puternica emotie o traiam atunci cand profesorul nostru era printre noi, implicandu-se si urmarind activitatea noastra. Era printre noi, cu caldura pe care cei care l-au cunoscut stiau ca o poseda din plin, cu bunatate, cu uriasa disponibilitate si multa generozitate. Indiferent de problema, exista o solutie, din partea profesorului si a intregii familii, a doamnei Cajal si apoi a Irinei Cajal, care, permanent, au stat langa noi, au fost parintii nostri la care, intotdeauna, gaseam un sprijin. Viata ne-a oferit acest extraordinar privilegiu de a porni o lupta de convingere a autoritatilor de a schimba structura si de a reforma Spitalul Elias. Profesorul ne-a sprijinit, datorita lui am ajuns ceea ce suntem astazi, o marca a medicinei romanesti. Dumnealui traieste in sufletul si in mintea noastra. A sfarsit in Spitalul Elias, locul unde s-a simtit cel mai bine, cum s-a simtit si in locul dumnealui principal de munca, Institutul de Virusologie, ca si la Fundatia Elias si la Academia Romana”. Irina Cajal: „Unul din conceptele de referinta in gandirea tatalui meu a fost acela de scoala in care profesorii si discipolii sai formau o echipa redutabila in batalia pentru performanta, dar mai presus de orice, in batalia pentru salvarea de vieti omenesti si cresterea calitatii serviciilor de sanatate din Romania. Nu a existat moment in care sa nu-si aminteasca de profesorul lui, care era ca un tata pentru el, savantul Nicolau. Toate acestea inseamna, pentru noi toti, o importanta mostenire, dar si o importanta misiune, un angajament solemn, ca, impreuna, vom face tot ce este nevoie pentru sustinerea scolii romanesti de medicina in care Nicolae Cajal a crezut si careia i-a dedicat toata puterea sa de munca pana in ultima clipa a vietii sale”.

http://www.cronicaromana.ro/simpozion-nicolae-cajal.html

Irina Cajal: la momentul amintirilor
„M-am nascut intr-o familie bazata pe principii solide, clasice, in spiritul cultului pentru familie, pe care le-am vazut la minunatii mei bunici si parinti si gratie carora am putut sa ramanem o familie unita si sa invingem toate vicisitudinile vietii. Bunicul meu, Marcu Cajal, un cunoscut pediatru, a pus bazele primei catedre de pediatrie din Facultatea de Medicina, impreuna cu Manicatide. Tatal meu, virusologul Nicolae Cajal, discipol al faimosilor Levaditti si Stefan Nicolau, s-a inscris in aceeasi traditie. Dar mai presus de toate, bunicul si tatal meu au fost oameni pentru oameni, apropiati de cei aflati in suferinta si sustinatori ai marilor talente din domeniul lor de activitate. Mama mea, un om de o mare probitate morala si de o mare forta sufleteasca a fost nu doar o sotie devotata, dar si o distinsa actrita a Teatrului de Papusi. Poate de asta mama privea lumea ca pe o scena si putea distinge oamenii de marionete.”
Sunt doar cateva crampeie de amintiri pe care criticul de arta Irina Cajal, autoarea catorva volume despre arta populara a aromanilor din Dobrogea, a evreilor din Romania precum si despre obiectele rituale ale acestora, ni le-a destainuit la masa amintirilor, in preziua inaugurarii expozitiei „Viata in umbra mortii” sau „Prigoana si rezistenta spirituala in umbra Holocaustului” deschisa la Ministerul Culturii. - Am reusit sa prezentam imagini prin care publicul, si mai ales tineretul pe care vrem sa-l reeducam, sa-si dea seama de ceea ce s-a intamplat in anii aceia, in anii care au caracterizat acea sumbra perioada din istoria Romaniei, anii 1933-1944 si, mai ales, ceea ce s-a intamplat in Bucuresti intre 21 si 23 ianuarie acum 65 de ani si ceea ce s-a intamplat pana in anul 1944 si in Transilvania.
- Cum ar trebui vazuta problema introducerii, ca obiect de studiu optional, in scolile din Romania, a Istoriei Holocasustului?
- Necesitatea ridicarii mentalului colectiv si recunoasterea Holocaustului sunt elemente esentiale ale formarii simtului civic, din prima etapa a vietii. Manualul a fost elaborat de Florin Petrescu, Lya Benjamin si Alexandru Florian. Voi lupta pentru introducerea disciplinei ca obiect obligatoriu si nu optional.
- Regretatul Nicolae Cajal spunea ca in Romania nu exista antisemitism. Dumneavoastra ce credeti?
- Tatal meu spunea ca in Romania nu exista antisemitism de stat, ci doar antisemiti care fac un mare deserviciu tarii prin sloganele si prejudecatile lor. A-i combate inseamna a contribui la consolidarea democratiei in Europa.
- Cum a contribuit aceasta expozitie la intelegerea Holocaustului?
- Aceasta expozitie, care a fost deschisa timp de trei saptamani, a fost vizitata de un numeros public si, mai ales, ceea ce ne-a bucurat pe toti, au venit foarte multe scoli, copii, tineri, care au inceput sa inteleaga mesajul nostru. Aceasta expozitie a fost mutata la Teatrul Evreiesc iar in ziua de 18 ianuarie a fost redeschisa sub titlul „Viata in umbra mortii” si a fost urmata de spectacolul DIRECT DIN AMSTERDAM: ANNEEE FRANK! de Alexander Hausvater. Manifestarea s-a bucurat de aprecierea publicului, au fost foarte multe personalitati ale lumii culturale si politice si, speram ca acest mesaj si aceste expozitii sa poata fi frecventate de un numar din ce in ce mai mare de vizitatori. Tot cu ocazia comemorarii a 65 de ani de la pogromul din Bucuresti a fost refacuta expozitia care a fost deschisa in 1992 la Templul Adamache si am reusit sa gasim un loc unde publicul sa poata veni permanent iar profesorii sa le poata explica elevilor, prin imagini, ceea ce s-a intamplat acum 65 de ani. In proiect, vrem sa pregatim, din vreme, de data asta, 9 octombrie, Ziua Nationala a Holocaustului si avem de gand sa realizam o expozitie legata de romi si de evrei in acesti ani tot cu acesti prieteni ai mei, Lya Benjamin si George Dimitriu.
- Aveti un sprijin in asociatiile evreilor originari din Romania, care sunt acum in Israel.
- Ar putea fi o idee buna si o sa ne gandim sa-i luam ca parteneri, dar si in Israel se va infiinta un muzeu al diasporei si vom cauta sa-i ajutam pe cei din Israel sa-si realizeze planul pe care-l au, de cativa ani.
- Ce mosteniti de la tatal dumneavoastra, regretatul Nicolae Cajal?
- Bunatatea ca privilegiu unic: iti da o stare de bine care depaseste orice placere egoista. Bunatatea si dorinta de a face bine. Acesta este darul cel mai pretios pe care l-am mostenit de la tata.

http://www.cronicaromana.ro/irina-cajal-la-momentul-amintirilor.html

SANTIAGO  RAMON  Y  CAJAL-
Nimic nu-mi inspiră mai multă veneraţie şi respect ca o persoană în vîrstă capabilă să-şi schimbe părerea.
=====
Nicolae
Irina