Racoviţă[v]

Pe 16 august 1897, din portul belgian Anvers, a pornit catre Polul Sud, una din cele mai cutezatoare expeditii stiintifice ale secolului. La bordul vasului "Belgica" sunt cei mai mari exploratori si cercetatori ai lumii - Amundsen, Cook, Arctowsky... Printre ei, se afla si tanarul naturalist roman Emil Racovita, care avea sa devina sufletul aventurii antarctice. Spiritul tonic al savantului roman a contribuit din plin la succesul expeditiei spre Polul Sud si a fost rasplatit - nu doar cu cele mai mari distinctii de stat din Belgia, Franta si Romania, ci si cu prietenia si admiratia celebrilor sai camarazi

"Eroism in viata lui Emil Racovita"

Profesorul universitar si speologul clujean Iosif Viehmann, unul dintre discipolii savantului Emil Racovita, a citit tot ce se putea citi despre aventura Belgicai spre Polul Sud, la care a luat parte savantul roman intre anii 1897-1899. In plus, isi aminteste si acum savuroase povesti pe care Racovita i le spunea, dupa 1945, cand s-au cunoscut la Institutul de Speologie de la Cluj. Sau detalii, multe dintre ele inedite, pe care apropiatii savantului roman i le-au incredintat dupa moartea lui Racovita, petrecuta in toamna lui 1947.
"Trebuie sa retinem un lucru:

corifeii expeditiei antarctice erau recunoscuti prin rezistenta lor la conditiile unei astfel de aventuri. Emil Racovita nici macar nu a pus piciorul pe un schi inainte de Belgica si a trebuit sa schieze, sa-si coasa haine din blana de lup, a trebuit sa faca observatii pana la 400 de metri adancime in apa Oceanului inghetat de Sud, sa umble cu rachetele de zapada... Nu s-a simtit nici un moment ca acest om cazut din Iasi, de pe strada Pacurari, nr. 14, intr-o expeditie polara, e altceva decat americanul Cook sau norvegianul Amundsen, steaua stelelor, cel mai mare explo-rator al tuturor timpurilor.
Belgica, navigand printre gheturi


Eu sunt omul in viata care a auzit de la Racovita si de la apropiatii lui detalii despre expeditie. Stiu de la profesorul elvetian Pierre Alfred Chappuis, colaborator al lui Emil Racovita, si de la fostii asistenti ai savantului, cateva lucruri pe care, din politete sau din diplomatie, unii se feresc sa le rosteasca. Eu le rostesc!", spune profesorul Iosif Viehmann.
Viehmann are un capitol special in cursul pe care il preda la Universitatea "Babes-Bolyai", intitulat "Eroism in viata lui Emil Racovita". Povestea expeditiei antarctice belgiene la care a luat parte savantul Racovita da culoare acestui curs pe care Viehmann il preda pe intuneric, insotit de nelipsitele diapozitive, exact dupa modelul invatat de la mentorul sau, in urma cu mai bine de 60 de ani.



Recomandat de Sorbona pentru expeditia antarctica

In 1896, exploratorul belgian Adrien de Gerlache cumpara ambarcatiunea "Patria", de fabricatie norvegiana, pe care o pune la punct si o redenumeste "Belgica".
Belgica e prizoniera unei banchize de gheata


E primul pas spre marea aventura antarctica sub stindard belgian, prima expeditie spre Polul Sud pe timp de iarna. Casa Regala si Academia Belgiana se implica in sustinerea expeditiei spre Polul Sud, pe care o visa de Gerlache. Rand pe rand, importanti exploratori se alatura echipajului. Printre ei, norvegianul Roald Amundsen, medicul si antropologul american Frederick Cook, mare amator de fotografie, si geologul si oceanologul polonez Henryk Arctowsky. Lipsea un naturalist veritabil, un om de stiinta care sa dea greutate mult asteptatelor descoperiri.
"De Gerlache bate toba si cauta un biolog al expeditiei. Se adreseaza universitatilor de pe glob, iar lumea intreaba: cand, unde, cat timp, la ce temperaturi? Trei catarge are vasul? Cat e de lung? 30 de metri? Cat e de lat? Sigur e lat de 6 metri? Asta nu e cumva o jucarie? Cum sa mergem spre Polul Sud cu o coaja de nuca? Nimeni nu a acceptat. In disperare, Academia Belgiana scrie la Sorbona, unde cel mai mare biolog al Frantei il recomanda pe Emil Racovita, tanarul savant roman din Iasi", povesteste, cu farmecul sau binecunoscut, profesorul Iosif Viehmann.
In 1896, la 28 de ani, Emil Racovita era in plin stagiu militar. Proaspat doctor in Biologie in Franta, fusese silit sa abandoneze pasionanta munca de cercetare, pentru a-si indeplini datoria fata de tara.
Exploratorii topeau gheata pentru a-si asigura apa potabila


Nu sta deloc pe ganduri cand aude de posibilitatea unei aventuri la Polul Sud. "Povesteste Mosu' Racovita: "Mai baieti, a fost singurul moment in viata cand am crezut ca imi pierd mintile de bucurie"", rememoreaza Viehmann un episod de pe vremea cand era tanar ucenic al savantului Racovita.
Familia lui Racovita a fost speriata. A suferit mult Gheorghies, tatal lui Emil, fost mare magistrat si conducator de loja masonica la Iasi. I-a spus si el, i-a spus si mama Eufrosina: "Emile, tu vezi ca nici un om de stiinta nu a vrut sa mearga acolo?". Dar nici insistentele familiei, nici sfaturile unora dintre prietenii sai nu-l fac sa renunte. Prin mijlocirea Casei Regale belgiene, recrutul Emil George Racovita din cadrul Corpului IV Armata primeste din partea "Ministerului de Resbel" acordul sa se alature marii expeditii care infierbantase deja imaginatia intregii Europe.

"Sarmanii mei batrani..."

In ciuda bugetului restrans al expeditiei, naturalistul Emil Racovita primeste bani pentru cumparaturi de laborator. "Ia tot ce-ti pofteste inima!".