Preoteasa[v=]

Moartea lui Grigore Preoteasa

Moartea lui Grigore Preoteasa
În ajunul festivităţilor care celebrau împlinirea a 40 de ani de la Revoluţia din Octombrie, pe aeroportul Vnukovo din Moscova avea loc un accident în care îşi pierdea viaţa unul dintre cei mai promiţători lideri ai PMR, Grigore Preoteasa. Moartea sa nu a umbrit sărbătoarea, dar istoria ar fi putut fi alta dacă în locul lui Preoteasa ar fi fost Nicolae Ceauşescu.

Sărbătorirea a patru decenii de la „Octombrie roşu” urma să se desfăşoare cu mare fast la Moscova, în prezenţa reprezentanţilor comunismului din lumea întreagă, în data de 7 noiembrie 1957. Delegaţia românească ar fi trebuit să fie condusă de Gheorghiu-Dej, însă, în ultimul moment, acesta a anunţat că nu poate pleca din motive medicale.
Din delegaţia pusă sub şefia lui Chivu Stoica făceau parte Nicolae Ceauşescu, Grigore Preoteasa, Alexandru Moghioroş, Leonte Răutu şi Ştefan Voitec, restul de până la zece persoane fiind „personal tehnic”. Grigore Preoteasa a fost cel anunţat în ultima clipă că trebuie să meargă la Moscova. În mod normal trebuia să meargă fie el, fie Ceauşescu. Până la urmă, au mers amândoi. După tipicul vremii, avionul era sovietic, după cum era sovietic şi personalul care îl deservea; oameni detaşaţi în interes de serviciu la Bucureşti.


(13 noiembrie 1957. „Scînteia” anunţa, pe prima pagină, sosirea trenului mortuar. Presa de la Bucureşti nu a scris nimic cu privire la accident până în data de 6 noiembrie, deşi accidentul a avut loc pe 4. Zilele dedicate ceremoniilor de la Moscova nu puteau fi umbrite de moartea ministrului de Externe. Informaţiile despre moartea acestuia apar pe prima pagină, abia începând cu 12 noiembrie.)
După o escală la Kiev, în condiţii meteorologice dificile, avionul s-a prăbuşit în împrejurimile pistei de aterizare, pe aeroportul Vnukovo (Moscova). Accidentul a avut loc la orele 17.58. Concluziile comisiei care a investigat accidentul au fost următoarele: „Cauza nemijlocită a avarierii este greşeala comandantului avionului, Sleakov, care a executat bine zborul de direcţie, dar după ce a văzut (după raportul lui) luminile pistei, probabil, şi-a concentrat toată atenţia la observarea pistei de aterizare şi, în ciuda comenzii date de la pământ, de a nu coborî mai jos, a continuat escala şi a admis pierderea timpurie a înălţimii”. De fapt, s-a stabilit că avionul a coborât mai devreme şi s-a agăţat de vârfurile copacilor din pădure, la o înălţime de 10-15 m, pe un parcurs de 120 m, iar în urma acestui fapt a căzut în pădure, făcând o înclinare spre stânga, şi a luat foc.
„Asta nu era în program”


Toţi membrii echipajului au decedat, iar dintre călători doar Grigore Preoteasa. Ceilalţi au suportat răni uşoare. Rămăşiţele arse ale lui Grigore Preoteasa au fost depuse, pentru o zi, în sicriu sigilat, la Casa Sindicatelor din Moscova, flancat de gărzi de onoare alcătuite din lideri comunişti din lumea întreagă. Sicriul a fost transportat apoi la Bucureşti, cu trenul. Mortului i s-au făcut funeralii naţionale după care a fost înhumat la Cimitirul Militar Ghencea. Deloc lipsit de interes pentru evoluţia acestei lumi este traseul rămăşiţelor pământeşti ale defunctului lider: din cimitirul unde fuseseră îngropate ele au fost mutate, în 1963, în „Panteonul Eroilor”, după 1990 fiind exhumate iarăşi şi încredinţate familiei.
Potrivit mărturiilor celorlalţi membri ai delegaţiei, Preoteasa era singurul pasager în picioare la momentul accidentului şi se bucura că piloţii nu le-au cerut să poarte centura de siguranţă. Când s-a pierdut controlul avionului, acesta ar fi spus: „Asta nu era în program”.
Portret de lider comunist


Grigore Preoteasa s-a născut în 1915, la Bucureşti. Pentru propaganda în favoarea greviştilor din 1933 a fost arestat şi condamnat la doi ani de închisoare. La Jilava, Doftana şi Văcăreşti a intrat în contact cu capi ai mişcării comuniste. Ca militant şi ziarist „de stânga”, după ascensiunea dreptei, a fost internat în lagărele Ciuc, Caracal, Târgu-Jiu (1940-1944). După 23 august 1944 a fost, printre altele, redactorul-şef al ziarului „România liberă”, director al Agerpres, ministru de Externe (1955-1957).


(Cortegiul funerar, la Bucureşti. Sicriul sigilat al lui Grigore Preoteasa este urcat pe tun)
Cu câteva luni înainte de deces, Preoteasa fusese numit secretar al CC al PMR pentru sectorul cultură, agitaţie, propagandă. Era căsătorit cu Ecaterina şi avea doi copii: Gheorghe şi Ilinca. În 1980, copiii fostului lider comunist au emigrat în Statele Unite, după ce fiica, Ilinca, a divorţat de Adrian Năstase. Speculaţiile ulterioare spun că accidentul din Vnukovo era destinat secretarului general al PMR, Gheorghiu-Dej, care începuse să-i cam deranjeze pe ruşi pentru că insistase pentru retragerea trupelor şi a consilierilor de la Bucureşti. Cum Dej ar fi avut informaţii că i se pregăteşte ceva, ar fi pretextat că are gripă pentru a scăpa din capcană. Oricum, moartea lui Grigore Preoteasa a înlesnit drumul lui Ceauşescu spre şefia partidului.