Peretz[v-]

Factorul sefard in politica israeliana

Pentru prima data in istoria statului Israel un evreu de origine ne-europeana, Amir Peretz, este ales lider al unuia dintre cele doua mari partide politice din aceasta tara. Lucrul acesta are atit efecte politice immediate (se prefigureaza alegeri anticipate), cit si pe termen lung caci Peretz si-a propus sa contribuie la vindecarea "fracturii etnice" dintr-o tara in care traiesc evrei diferiti, apartinind de 108 mentalitati sau etnii.

Alegerea surpriza a lui Amir Peretz in fruntea Partidului Muncii din Israel, a avut un efect imediat. In urma promisiunii sale de a retrage partidul din guvernul de coalitie cu Partidul Likud, al primului ministru Ariel Sharon, in primavara viitoare vor avea loc alegeri anticipate. Nascut in Maroc de unde a emigrat, impreuna cu familia sa, in anul 1956 in Israel, Amir Peretz este primul evreu de origine ne-europeana care este ales lider al unuia dintre cele doua mari partide din Israel, ceea ce, in opinia specialistilor, este absolut remarcabil. "Amir Peretz a preluat puterea intr-un partid promovat si condus de evrei askenazi", spune comentatorul Martin Marcus, citat de BBC.
Peretz apartine grupului evreilor cunoscuti sub numele de "sefarzi", desi termenul e oarecum impropriu. "Sefard" inseamna in limba ebraica "spaniol" si a fost utilizat pentru desemnarea evreilor din Spania si Portugalia, expulzati la sfirsitul secolului al XV-lea, in urma eliberarii complete de catre monarhii crestini a Peninsulei Iberice de ocupantii musulmani care o cucerisera cu peste 700 de ani inainte.
De aici, evreii sefarzi, care avusesera o epoca de aur pe timpul Spaniei musulmane s-au refugiat in tarile islamice din nordul Africii si Orientul Apropiat, unii ajungind chiar in India. Ei s-au alaturat aici evreilor care traiau de mii de ani, de pilda la Bagdad de pe vremea lui Nabucodonosor cu aproape 600 de ani inainte de Hristos.
Ei au fost denumiti cu totii evrei "sefarzi", desi doar o minoritate a lor provenea din Spania. Astfel evreu sefard e numit si un descendent al celor expulzati din Spania, dar si un evreu irakian, iranian, afgan, uzbek, indian sau chiar etiopian, de culoare. Dupa 1948, ei au emigrat uneori de voie, dar de cele mai multe ori de nevoie intr-un Israel dominat de evreii veniti din Europa, askenazii.
In ebraica medievala, "askenaz" era numele dat Germaniei. in Israel, evreii askenazi s-au impartit rapid intr-o majoritate laica si o minoritate religioasa si ultra-religioasa. in acelasi timp la sefarzi nu exista aceasta distinctie, dupa cum spune Martin Marcus. "In tarile Orientului Apropiat si Mijlociu, precum si in nordul Africii, evreii au fost integrati in societatea locala. Aici nu s-a pus problema discriminarii, ca in Europa de Est, de exemplu." "Evreii au ajuns la demnitati foarte inalte, au fost generali, au fost consilieri ai sultanilor. in aceasta situatie, chestiunea religiei nu a mai fost la de importanta, deoarece nu s-a constituit intr-un element definitoriu, intr-o forma de conservare a specificului national, ca la askenazi", este de parere Martin Marcus. In tarile Orientului Apropiat si Mijlociu, precum si in nordul Africii, evreii au fost integrati in societatea locala. Aici nu s-a pus problema discriminarii, ca in Europa de Est, de exemplu.
In Israelul modern s-au intilnit, dupa cum spune istoricul francez Gilles Kepel, evreii crestinismului – askenazii si evreii islamului – sefarzii, ceea ce a dat nastere la o mini-ciocnire a civilizatiilor. Evreii sefarzi au trait in tarile musulmane cu fruntea sus, ceea ce rezulta si din limba pe care au vorbit-o: judeo-spaniol sau ladino, un dialect al limbii spaniole, cu note melodioase. Evreii askenazi au trait in tarile crestine tot timpul ascunzindu-se si temindu-se pentru viata lor, lucru reflectat in limba vorbita de ei, idis, un dialect al limbii germane.
In noul stat Israel insa lucrurile s-au schimbat, astazi evreii sefarzi fiind majoritari, excluzind casatoriile mixte. Presedintia statului, spre exemplu, chiar daca este o functie onorifica, este detinuta de un evreu nascut in Iran. In plus, cinci ministri, dintre care cei ai apararii si externelor sInt sefarzi. 35 din cei 120 de deputati sInt de origine sefarda fata de 73 askenazi si 12 arabi.
In anii '80 a luat nastere un partid religios sefard – Shas – care a jucat si joaca inca un rol foarte important pe scena politica israeliana. Shas a facut parte practic din toate guvernele israeliene intre 1984 si 2000, fie ca au fost conduse de Partidul Muncii sau de Likud. Retragerea lor in anul 2000 a determinat prabusirea guvernului condus de Ehud Barak.
Acest succes extraordinar ar fi fost insa imposibil fara contributia liderului spiritual, rabinul Ovadia Yosef. In anul 1983, cind i-a expirat mandatul de sef rabin sefard al Israelului (caci exista si un sef rabin askenaz), Ovadia Yosef nu a mai primit permisiunea de la guvern, care confirma in functie pe seful rabin, de a candida pentru un nou mandat. "Rabinul Ovadia Yosef si-a format o curte, jumatate mistica, jumatate politica, transformindu-se in mentor spiritual absolut, ale carui decizii nu se discuta. Orice spusa a lui se transforma in edict religios, care se scrie si devine lege", explica Martin Marcus.
Marele rabin sefard si-a facut dusmani in mai toate categoriile de populatie, ba chiar si peste hotare. Spre exemplu, recent, Ovadia Yosef, a afirmat ca distrugerile provocate de uraganul Katrina la New Orleans reprezinta o pedeapsa la adresa presedintelui Bush, pentru faptul ca a sprijinit retragerea colonistilor evrei din Gaza, caruia rabinul i s-a opus cu fermitate. Acum citiva ani el a scandalizat evreii askenazi, spunind ca cele sase milioane de evrei ucisi in Holocaust, imensa lor majoritate askenazi, au pierit deoarece au fost reincarnarea unor pacatosi. Nici arabii nu au scapat de furia rabinului, care el insusi e nascut la Bagdad si a fost in tinerete rabin la Cairo, care i-a calificat in masa pe palestinieni drept "serpi".
Ovadia Yosef este dispretuit de multi evrei laici, care-l numesc "Ayatolahul" nu numai pentru opiniile sale fundamentaliste ci si pentru asemanarea fizica cu liderul spiritual al Iranului Ayatolahul Khamenei. In schimb, in rindurile evreilor marocani sau yemeniti, irakieni sau egipteni, rabinul Ovadia Yosef se bucura de un mare respect. Dar, in pofida deosebirilor foarte mari intre evreii proveniti din peste 100 de tari, trecerea timpului sterge aceste diferente, dupa cum spune Martin Marcus.
"In Israel s-au intilnit 108 civilizatii sau mentalitati sau etnii. Fiecare etnie a venit cu bagajul sau, fiecare bagaj a fost foarte asemanator cu tara de origine. Un evreu de origine romana spre exemplu este foarte diferit de un evreu de origine marocana, desi provin din acelasi neam. In timp insa, avind in vedere ca Israelul actioneaza din punct de vedere social ca un creuzet, in timp aceste deosebiri dispar, si ia nastere un nou evreu, copilul evreilor roman si marocan, care este israelian", spune Martin Marcus.
Noul lider al Partidului Muncii, Amir Peretz, a promis sa vindece definitiv fractura etnica in Israel. Intre timp, el nu uita sa se prezinte drept originar din Maroc electoratului sefard, un electorat cu o mai mare proportie de defavorizati, dar in general ostil Partidului Muncii, vazut ca un bastion al elitismului askenaz.
[url=http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=236#3574]http://www.divers.ro/cgi-bin/buletin_ro.py?id=236#3574[/url]

Ceartă în guvernul israelian Premierul israelian, Ehud Olmert, şi ministrul Apărării, Amir Peretz, s-au certat marţi, în plină şedinţă de guvern. Disputa lor a fost destul de violentă, schimbul dur de replici a durat mai bine de cinci minute.

Totul a început când ministrul Apărării şi-a manifestat intenţia de a lua cuvântul pe o chestiune socială. Premierul i-a strigat atunci lui Peretz "să stea jos şi să-şi ţină gura!"

Ministrul Apărării i-a replicat lui Olmert că Israelul nu este o dictatură. Totul a fost urmat de schimbul dur de replici. Până la urmă, premierul israelian a întrerupt şedinţa.

În Israel, tensiunile dintre cei doi oficiali nu mai sunt de mult un secret. Presa din Israel a scris că Olmert l-a pus în funcţie, de nevoie, pe ministrul Apărării, în urma unor negocieri între partidele aflate la guvernare.

Disensiunile dintre cei doi s-au amplificat în urma războiului din Liban: premierul l-a acuzat pe ministrul Apărării că nu a făcut faţă provocărilor.

Peretz, ironizat

Ministrul israelian al apărării, Amir Peretz, a fost luat în derâdere de presa de ieri. Prezent la exerciţiile militare în curs de desfăşurare pe Platoul Golan, Peretz a urmărit manevrele prin binoclu. Ei, şi? Da, numai că a uitat să scoată apărătoarele de pe lentile. Momentul a fost, fireşte, surprins imediat de fotoreporteri. Ieri, cotidienele "Yediot Aharonot" şi "Maariv" au publicat fotografiile. Imaginile surprind un ministru concentrat de importanţa momentului, chiar dacă lentilele binoclului sunt acoperite.
"Vede viaţa în negru", a concluzionat "Maariv" în explicaţia la fotografie. "Pentru Peretz, viitorul se prezintă întunecat", scrie în acelaşi spirit "Yediot". Fost lider al centralei sindicale Histadrout, Amir Peretz este tot mai contestat în Israel. Conform mai multor sondaje, majoritatea israelienilor se pronunţă pentru demisia sa, acuzându-l de incompetenţă şi lipsă de experienţă în domeniul securităţii.