Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Lipatti[v=]
Pagina 1 din 1
Re: Lipatti[v=]
Dinu Lipatti- ”muzica trebuie să trăiască sub degetele noastre, în inima şi mintea noastră”
Re: Lipatti[v=]
Ce l-a ucis pe Dinu Lipatti? O luptă de şapte ani între muzica lui Bach, transfuzii de sânge şi cortizon
Re: Lipatti[v=]
http://cultural.bzi.ro/2-decembrie-1950-pianistul-roman-dinu-lipatti-s-a-stins-din-viata-7505
Re: Lipatti[v=]
Un documentar-bijuterie pe TVR 2: "Sonată pentru omul bun"
Cum aş putea numi altfel acest film-documentar, închinat marelui pianist şi compozitor român, Dinu Lipatti, realizat cu strălucire de Ruxandra Ţuchel? Cum aş putea descrie, în puţine cuvinte, bucuria cu care un telespectator, iubitor de cultură, descoperă pe Canalul 2 al televiziunii publice, un film-document, despre un artist care, cu multe decenii în urmă, a dus faima României departe, în lume, în trufaşa Europă şi în îndepărtata Americă - mereu amatoare de nou?
Citeste tot articolul
Cum aş putea numi altfel acest film-documentar, închinat marelui pianist şi compozitor român, Dinu Lipatti, realizat cu strălucire de Ruxandra Ţuchel? Cum aş putea descrie, în puţine cuvinte, bucuria cu care un telespectator, iubitor de cultură, descoperă pe Canalul 2 al televiziunii publice, un film-document, despre un artist care, cu multe decenii în urmă, a dus faima României departe, în lume, în trufaşa Europă şi în îndepărtata Americă - mereu amatoare de nou?
Citeste tot articolul
Re: Lipatti[v=]
Anca FLOREA - MUZICĂ. Omagiu lui Dinu Lipatti
În preajma zilei de 2 decembrie, cînd s-au împlinit 60 de ani de la moartea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti, unul dintre cei mai renumiţi interpreţi ai veacului al XX-lea, Societatea Română de Radio – postul România Muzical, în colaborare cu Fundaţia Lipatti şi Consiliul Judeţean Argeş, a lansat prima ediţie a „Zilelor Lipatti“, în care punctul central a fost competiţia destinată pianiştilor, gîndită pe două grupe de vîrstă (14-18 ani şi 19-28 ani). Astfel, 18 candidaţi din Bucureşti şi din cîteva oraşe ale ţării au evoluat în faţa unor jurii echilibrate, din care (excelentă idee) au făcut parte şi tineri pianişti afirmaţi în ultimii ani şi pe plan internaţional, alături de solişti cu experienţă sau profesori unanim apreciaţi (preşedinţi Viniciu Moroianu şi Dan Dediu). Sala Radio a găzduit Gala laureaţilor, spiritul adolescentin fiind subliniat şi prin colaborarea cu minunata Orchestră Română de Tineret, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal.
Transmis în direct şi la TVR Cultural, prezentat de Irina Cristina Vasilescu şi Cătălin Sava, concertul a debutat cu un Coral pentru orchestră de coarde de Dinu Lipatti, frumos realizat de ansamblu, după care s-a anunţat că premiile au fost acordate cu sprijinul Clubului Rotary şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, că s-a pus o placă de aducere aminte pe clădirea din strada Povernei, unde a locuit o vreme Lipatti, că în foaierul sălii s-a deschis o expoziţie incluzînd imagini surprinse chiar de muzician – un împătimit al aparatului de fotografiat – sau că la casa memorială de la Fundăţeanca s-a desfăşurat un recital deosebit de reuşit.
Apoi au urmat cîştigătorii: studentul Cristian Sandrin (Premiul III şi Medalia „Lipatti“, acordată de Fundaţie), elevul Ionuţ Cibotariu – locul secund şi Premiul Special al Judeţului Argeş (obţinut şi de Alexandru Ioan Lazăr), pentru ca Liliana Staicu, director Radio România Muzical, să-i confere Premiul I şi premiul acordat de SRR lui Alexandru Boţac (de la Sighetul Marmaţiei), cel mai tînăr candidat, de doar 14 ani, care, apoi, a cîntat cu acurateţe, tehnică sigură, supleţe şi logică a discursului Scherzo nr. 2 de Chopin, primind, totodată, şi un premiu din partea ambasadorului României la Luxemburg, unde va susţine un recital. La cea de-a doua categorie de vîrstă, Aurelia Vişovan a obţinut Premiul III, iar Georgiana Fodor – Premiul II şi Premiul Filarmonicii din Cluj, în compania căreia va concerta curînd; o surpriză a fost invitarea lui Ion Iliescu, în calitate de preşedinte de onoare al Fundaţiei „Dinu şi Valentin Lipatti“, pentru a-i acorda un premiu lui Valentin Mureşan (Braşov). Premiul I i-a revenit studentului Mihai Ritivoiu, care, la rîndul său, va susţine un recital la Berna şi va înregistra pentru fonoteca Radio. În timpul galei a abordat, în compania orchestrei, partea I din Concertul nr. 3 de Beethoven, etalînd o velocitate remarcabilă, fluenţă, claritate a construcţiei şi sensibilitate, un tuşeu rotund, mai puţin forţă şi anvergură. În finalul serii, Orchestra de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, a oferit pagini de Schubert şi Beethoven, interpretare apreciată de un public pe care l-aş fi dorit mult mai numeros, dar şi mai avizat, astfel încît să nu aplaude… după fiecare parte a simfoniei!
Ascultîndu-i pe laureaţi, m-am bucurat că avem tineri de talent şi profesori dăruiţi, care ştiu să-i „şcolească“, dar m-am gîndit că, uneori, ar trebui să iasă din „clopotul de sticlă“ şi poate să alerge, să bată mingea şi să (re)cîştige, astfel, vitalitatea şi temperamentul adolescenţei, ceea ce s-ar regăsi şi în maniera lor de interpretare, acum mult prea… delicată.
La Institutul Cultural Francez, muzicieni şi melomani au urmărit un film despre Lipatti, semnat de Philippe Roger, pornind de la ultimul recital de la Besançon, alăturînd imagini reluate obositor şi doar cîteva fotografii reprezentîndu-l pe muzician, punctate (într-o derulare cumva improvizată, mult „diluată“), de amintiri destul de inconsistente, de citate din presa vremii, singurele cu adevărat interesante fiind comentariile unui discipol al maestrului, extrem de agreabile şi dense ca ideatică şi elemente definitorii pentru pianistul şi pedagogul Dinu Lipatti.
Cu regretul că nu românii, ci francezii sau elveţienii îl onorează astfel pe celebrul nostru interpret (oricum CD-urile sale se găsesc, la loc de cinste, peste tot în lume), m-am bucurat totuşi, prin compensaţie, de reuşita unui demers naţional care, deşi marcat de dificultăţi multiple (pe care, „din umbră“, şi redactorii Monica Isăcescu şi Ştefan Costache le-au depăşit cu tenacitate şi pasiune), s-a dovedit un real succes în cadrul „Zilelor Lipatti“, o primă ediţie a unui festival-concurs care sper să fie „de cursă lungă“, mai ales dacă este organizat de SRR, ce îşi propune ca, peste doi ani, competiţia să devină internaţională
În preajma zilei de 2 decembrie, cînd s-au împlinit 60 de ani de la moartea pianistului şi compozitorului Dinu Lipatti, unul dintre cei mai renumiţi interpreţi ai veacului al XX-lea, Societatea Română de Radio – postul România Muzical, în colaborare cu Fundaţia Lipatti şi Consiliul Judeţean Argeş, a lansat prima ediţie a „Zilelor Lipatti“, în care punctul central a fost competiţia destinată pianiştilor, gîndită pe două grupe de vîrstă (14-18 ani şi 19-28 ani). Astfel, 18 candidaţi din Bucureşti şi din cîteva oraşe ale ţării au evoluat în faţa unor jurii echilibrate, din care (excelentă idee) au făcut parte şi tineri pianişti afirmaţi în ultimii ani şi pe plan internaţional, alături de solişti cu experienţă sau profesori unanim apreciaţi (preşedinţi Viniciu Moroianu şi Dan Dediu). Sala Radio a găzduit Gala laureaţilor, spiritul adolescentin fiind subliniat şi prin colaborarea cu minunata Orchestră Română de Tineret, sub bagheta maestrului Cristian Mandeal.
Transmis în direct şi la TVR Cultural, prezentat de Irina Cristina Vasilescu şi Cătălin Sava, concertul a debutat cu un Coral pentru orchestră de coarde de Dinu Lipatti, frumos realizat de ansamblu, după care s-a anunţat că premiile au fost acordate cu sprijinul Clubului Rotary şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, că s-a pus o placă de aducere aminte pe clădirea din strada Povernei, unde a locuit o vreme Lipatti, că în foaierul sălii s-a deschis o expoziţie incluzînd imagini surprinse chiar de muzician – un împătimit al aparatului de fotografiat – sau că la casa memorială de la Fundăţeanca s-a desfăşurat un recital deosebit de reuşit.
Apoi au urmat cîştigătorii: studentul Cristian Sandrin (Premiul III şi Medalia „Lipatti“, acordată de Fundaţie), elevul Ionuţ Cibotariu – locul secund şi Premiul Special al Judeţului Argeş (obţinut şi de Alexandru Ioan Lazăr), pentru ca Liliana Staicu, director Radio România Muzical, să-i confere Premiul I şi premiul acordat de SRR lui Alexandru Boţac (de la Sighetul Marmaţiei), cel mai tînăr candidat, de doar 14 ani, care, apoi, a cîntat cu acurateţe, tehnică sigură, supleţe şi logică a discursului Scherzo nr. 2 de Chopin, primind, totodată, şi un premiu din partea ambasadorului României la Luxemburg, unde va susţine un recital. La cea de-a doua categorie de vîrstă, Aurelia Vişovan a obţinut Premiul III, iar Georgiana Fodor – Premiul II şi Premiul Filarmonicii din Cluj, în compania căreia va concerta curînd; o surpriză a fost invitarea lui Ion Iliescu, în calitate de preşedinte de onoare al Fundaţiei „Dinu şi Valentin Lipatti“, pentru a-i acorda un premiu lui Valentin Mureşan (Braşov). Premiul I i-a revenit studentului Mihai Ritivoiu, care, la rîndul său, va susţine un recital la Berna şi va înregistra pentru fonoteca Radio. În timpul galei a abordat, în compania orchestrei, partea I din Concertul nr. 3 de Beethoven, etalînd o velocitate remarcabilă, fluenţă, claritate a construcţiei şi sensibilitate, un tuşeu rotund, mai puţin forţă şi anvergură. În finalul serii, Orchestra de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, a oferit pagini de Schubert şi Beethoven, interpretare apreciată de un public pe care l-aş fi dorit mult mai numeros, dar şi mai avizat, astfel încît să nu aplaude… după fiecare parte a simfoniei!
Ascultîndu-i pe laureaţi, m-am bucurat că avem tineri de talent şi profesori dăruiţi, care ştiu să-i „şcolească“, dar m-am gîndit că, uneori, ar trebui să iasă din „clopotul de sticlă“ şi poate să alerge, să bată mingea şi să (re)cîştige, astfel, vitalitatea şi temperamentul adolescenţei, ceea ce s-ar regăsi şi în maniera lor de interpretare, acum mult prea… delicată.
La Institutul Cultural Francez, muzicieni şi melomani au urmărit un film despre Lipatti, semnat de Philippe Roger, pornind de la ultimul recital de la Besançon, alăturînd imagini reluate obositor şi doar cîteva fotografii reprezentîndu-l pe muzician, punctate (într-o derulare cumva improvizată, mult „diluată“), de amintiri destul de inconsistente, de citate din presa vremii, singurele cu adevărat interesante fiind comentariile unui discipol al maestrului, extrem de agreabile şi dense ca ideatică şi elemente definitorii pentru pianistul şi pedagogul Dinu Lipatti.
Cu regretul că nu românii, ci francezii sau elveţienii îl onorează astfel pe celebrul nostru interpret (oricum CD-urile sale se găsesc, la loc de cinste, peste tot în lume), m-am bucurat totuşi, prin compensaţie, de reuşita unui demers naţional care, deşi marcat de dificultăţi multiple (pe care, „din umbră“, şi redactorii Monica Isăcescu şi Ştefan Costache le-au depăşit cu tenacitate şi pasiune), s-a dovedit un real succes în cadrul „Zilelor Lipatti“, o primă ediţie a unui festival-concurs care sper să fie „de cursă lungă“, mai ales dacă este organizat de SRR, ce îşi propune ca, peste doi ani, competiţia să devină internaţională
Re: Lipatti[v=]
In Memoriam Dinu Lipatti
2010 este Anul International Dinu Lipatti, iar pe 2 decembrie se implinesc 60 de ani de la moartea marelui pianist si compozitor roman.
2010 este Anul International Dinu Lipatti, iar pe 2 decembrie se implinesc 60 de ani de la moartea marelui pianist si compozitor roman.
Dinu Lipatti - Pianistul nemuritor, Florica Gheorghescu, 3/4
Dinu Lipatti - Pianistul nemuritor, Florica Gheorghescu, 3/4/2010
Ar fi implinit 93 de ani – nascut fiind in 19 martie 1917, dar destinul sau a vrut ca in a...
Ar fi implinit 93 de ani – nascut fiind in 19 martie 1917, dar destinul sau a vrut ca in a...
Dinu Lipatti, "instrument al lui Dumnezeu". Pianul la care a
Dinu Lipatti, "instrument al lui Dumnezeu". Pianul la care a cîntat el aşteaptă să fie recondiţionat
Dinu Lipatti, "instrument al lui Dumnezeu". Pianul la care a cîntat el aşteaptă să fie recondiţionat Artistul credea cu tărie în faptul că respectul pentru partitură nu duce nicăieri, dacă nu e însoţit de dragoste. A rămas în istoria muzicii şi a stîrnit invidia pianiştilor contemporani mai ales prin interpretările din Chopin, Mozart şi Bach. Individualitatea interpretării sale provine din combinaţia de forţă şi sensibilitate, expresiv surprinsă de un critic în formula "degete de fier în mănuşi de catifea". "Multe dintre aceste piane sînt martori tăcuţi ai şuvoaielor de sunete ce au răsărit din măruntaiele lor în timp şi acum au rămas agăţate undeva, într-un trecut în care cadenţele suave ori cascadele strălucitoare de sonuri purtau semnătura lui Dinu Lipatti, Florica Musicescu, Silvia Şerbescu, Cella Delavrancea, Ana Pittis, Ioana Minei şi a multor generaţii de pianişti şi dascăli", a spus Dan Dediu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Citeste mai mult...
Dinu Lipatti, "instrument al lui Dumnezeu". Pianul la care a cîntat el aşteaptă să fie recondiţionat Artistul credea cu tărie în faptul că respectul pentru partitură nu duce nicăieri, dacă nu e însoţit de dragoste. A rămas în istoria muzicii şi a stîrnit invidia pianiştilor contemporani mai ales prin interpretările din Chopin, Mozart şi Bach. Individualitatea interpretării sale provine din combinaţia de forţă şi sensibilitate, expresiv surprinsă de un critic în formula "degete de fier în mănuşi de catifea". "Multe dintre aceste piane sînt martori tăcuţi ai şuvoaielor de sunete ce au răsărit din măruntaiele lor în timp şi acum au rămas agăţate undeva, într-un trecut în care cadenţele suave ori cascadele strălucitoare de sonuri purtau semnătura lui Dinu Lipatti, Florica Musicescu, Silvia Şerbescu, Cella Delavrancea, Ana Pittis, Ioana Minei şi a multor generaţii de pianişti şi dascăli", a spus Dan Dediu, rector al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Citeste mai mult...
Vrea sa reconditioneze pianul lui Dinu Lipatti
Vrea sa reconditioneze pianul lui Dinu Lipatti
Pentru Ioana Moldovan-Buscu, colierul pe care l-a donat in scop caritabil a fost mai mult decat un accesoriu vintage. O prietena i l-a adus din Mexic si i l-a daruit chiar inainte de a primi rolul din filmul lui Sergiu Nicolaescu. "L-am purtat in cateva scene si l-am daruit la randul meu pentru a
Pentru Ioana Moldovan-Buscu, colierul pe care l-a donat in scop caritabil a fost mai mult decat un accesoriu vintage. O prietena i l-a adus din Mexic si i l-a daruit chiar inainte de a primi rolul din filmul lui Sergiu Nicolaescu. "L-am purtat in cateva scene si l-am daruit la randul meu pentru a
Re: Lipatti[v=]
Compozitorul, pianistul si academicianul Dinu Lipatti s-a nascut la 1 martie 1917 in Bucuresti, avându-l ca nas pe celebrul George Enescu. A urmat cursurile Conservatorului din Capitala si inca de la 17 ani participa la concursuri internationale de pian, obtinând numeroase premii. In 1943 devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva, profesie pe care o practica in paralel cu cariera concertistica. In calitate de compozitor, Lipatti a realizat opere muzicale inedite, precum „Fantezie pentru pian, vioara si violoncel”, „Concertino in stil clasic pentru pian si orchestra”, „Simfonie concertata pentru doua piane si orchestra”. Pianistul a imprimat numeroase discuri reunite in colectia „Unverganglich - Unvergessen”, repertoriul sau incluzând opere celebre ale marilor compozitori Bach, Chopin, Mozart, Ravel.
Dinu Lipatti s-a stins din viata la data de 2 decembrie 1950 la numai 33 de ani, rapus de leucemie.
Dinu Lipatti s-a stins din viata la data de 2 decembrie 1950 la numai 33 de ani, rapus de leucemie.
Dinu Lipatti, pianistul cu degete de fier in manusi de cati
Dinu Lipatti, pianistul cu "degete de fier in manusi de catifea"
Lipatti&..... dupa Lipatti
Lipatti… dupa Lipatti
Trebuie poate spus ca a-l cunoaste pe Dinu Lipatti nu este un fapt de exceptie,
Trebuie poate spus ca a-l cunoaste pe Dinu Lipatti nu este un fapt de exceptie,
Dinu Lipatti
Dinu Lipatti, Grigore Constantinescu, 3/18/2007
Astãzi se împlinesc nouã decenii de când a început existenta miraculoasã a lui Dinu Lipatti, unul dintre marile nume românesti internationale. Privind în jur, nu întâlnim anuntate manifestãri sau co...
Astãzi se împlinesc nouã decenii de când a început existenta miraculoasã a lui Dinu Lipatti, unul dintre marile nume românesti internationale. Privind în jur, nu întâlnim anuntate manifestãri sau co...
Omagiu pe clape de pian pentru compozitorul Dinu Lipatti
Omagiu pe clape de pian pentru compozitorul Dinu Lipatti
Astazi, de la ora 17.00, in incinta Muzeului Memorial Paul Constantinescu din Ploiesti, va avea loc o manifestare de omagiere a marelui academician, compozitor, pedagog si pianist roman Dinu Lipatti, stins, prea devreme, din...
Astazi, de la ora 17.00, in incinta Muzeului Memorial Paul Constantinescu din Ploiesti, va avea loc o manifestare de omagiere a marelui academician, compozitor, pedagog si pianist roman Dinu Lipatti, stins, prea devreme, din...
Dinu Lipatti la Winterthur
Dinu Lipatti la Winterthur
http://www.polirom.ro/supliment/nr18/rubrici8.html
http://www.polirom.ro/supliment/nr19/rubrici8.html
http://www.polirom.ro/supliment/nr18/rubrici8.html
http://www.polirom.ro/supliment/nr19/rubrici8.html
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum