STRAUSS[v=]

http://www.ziartricolorul.ro/johann-strauss-la-bucuresti-1/

Un Lévi-Strauss mai puţin cunoscut - de IOAN POP-CURŞEU

http://cultural.bzi.ro/povestea-din-spatele-valsului-dunarea-albastra-video-25777

http://www.revistaarca.ro/2014/4-5-6/08_1_pro_musica/waldmann_4-5-6_14.htm

150 de ani de la naşterea lui Richard Strauss, marcaţi printr-un concert la Opera Naţională Bucureşti

http://cultural.bzi.ro/ziua-in-care-s-a-stins-din-viata-regele-valsului-johann-strauss-fiul-15224

Dominique Strauss-Kahn, plângere contra producătorilor „Welcome to New York”

http://cultural.bzi.ro/cealalta-fata-a-lunii-scrieri-despre-japonia-de-claude-levi-strauss-13910

Toti sintem niste canibali, de Claude Levi-Strauss

http://www.mediafax.ro/externe/dominique-strauss-kahn-trimis-in-judecata-pentru-proxenetism-in-forma-agravata-in-grup-11162389

http://www.zf.ro/business-international/dominique-strauss-kahn-a-fost-numit-in-consiliul-de-supraveghere-al-unui-fond-de-investitii-rus-11135741

Claude Lévi-Strauss (1908-2009)


Claude Lévi-Strauss se naşte în Bruxelles la data de 28 noiembrie 1908, într-o familie de pictori şi muzicieni. Înainte de a fi etnolog şi antropolog, a fost topograf. Brazilia este ţara unde va învăţa o meserie care nu se mai preda în nici o universitate. În perioada în care a fost în exil în Statele Unite, şi-a scris teza „Structurile elementare ale înrudirii”. Revenit în Franţa, el va fonda la Collège de France, după publicarea studiului său „Antropologia structurală” (Plon, 1958), catedra de Antropologie socială. Încetează din viaţă pe 30 octombrie 2009, lăsând în urma sa o vastă operă ştiinţifică şi câteva generaţii de tineri etnologi.



În noaptea dinspre sâmbătă spre duminică (29/30 octombrie, 2009), după cum confirmă Écoles des hautes études en sciences sociales (EHESS) şi Editura Plon, Claude Lévi-Strauss, eminentul etnolog francez, încetează din viaţă. Ziarele nu vor întârzia să-i dedice pagini întregi, conţinând date biografice şi repere ale parcursului gândirii sale. Cel mai generos e Libération în 4 noiembrie: 13 pagini în care semnează diverşi jurnalişti sau foşti colegi de breaslă. Robert Maggiori, în încercarea de a reface o schiţă a filosofiei lui Lévi-Strauss, îl descrie ca efectuând o revoluţie copernicană: „Spunem despre Lévi-Strauss ceea ce se spune despre cei mai mari: şi anume că el nu a dat un răspuns suplimentar, fie el şi unul nou, la întrebări ce au fost puse, ci că el a schimbat întrebările, a descoperit un alt continent, a realizat o «revoluţie copernicană» bulversând antropologia, etnologia, filosofia, lingvistica, psihanaliza, istoriografia.” (Libération, 4 noiembrie, p. 2). Tot în Libération, un interviu captivant realizat de Didier Eribon (pentru cei pasionaţi de viaţa şi gândirea lui Lévi-Strauss, Eribon a publicat o carte-interviu cu academicianul francez: De près et de loin [De aproape şi de departe], Ed. Odile Jacob, Paris). Găsim aici descrieri, curiozităţi şi reflexii succinte, dar interesante despre viaţa, opera şi gândirea lui Lévi-Strauss. Iată, de exemplu, cum îşi vede autorul copilăria: „Sunt fiu de artist-pictor şi de două ori nepot de pictor. Şi mai am un străbunic care era compozitor şi dirijor de orchestră. El avea legături cu toţi marii muzicieni ai vremii şi a colaborat cu Berlioz şi Offenbach [...] Toată copilăria şi adolescenţa mea s-au desfăşurat în această atmosferă supraîncălzită în intimitatea muzicii şi picturii.” (Libération, 4 noiembrie, p. 12). Şi cum dialogul se va purta în multiple direcţii (ceea ce Didier Eribon ştie să facă cu măsură şi echilibru), putem citi şi câteva opinii ale lui Lévi-Strauss despre activitatea etnologului: „Profesia etnologului este de a privi societăţi foarte îndepărtate de a sa. Privirea sa este îndepărtată. Dar el se priveşte pe sine şi societatea sa deopotrivă în lumina învăţămintelor trase din studiul societăţilor îndepărtate. Este deci vorba de o privire în două direcţii: dinspre sine către acestea şi apoi, întrucât a reuşit să se identifice cu ele, dinspre ele către sine.” (Libération, 4 noiembrie, p. 12)

Pe de altă parte, Le Figaro este mai succint şi mai tehnic. Ni se explică în termeni simpli şi clari în ce a constat marea descoperire a lui Lévi-Strauss. Cititorul curios şi grăbit poate găsi o grilă a structuralismului în patru întrebări.



1) Ce este structuralismul?

O teorie conform căreia fiinţa umană nu poate fi înţeleasă decât prin intermediul unei reţele de relaţii simbolice care sunt tot atâtea structuri la care omul participă fără a fi conştient [...] În primul său mare studiu, Les structures élémentaires de la parenté [Structurile elementare ale înrudirii], scris în 1949, Claude Lévi-Strauss a pus în evidenţă importanţa interzicerii incestului în relaţiile dintre bărbaţi şi femei la indienii din Amazonia. În toate domeniile vieţii sociale, până la producerea artistică, [...] Claude Lévi-Strauss a vrut să evidenţieze nişte legi care structurează elementele producţiei umane şi care, în acelaşi timp, îi dau sens.



2) Este Claude Lévi-Strauss un inventator?

Opera lui Claude Lévi-Strauss este în mod evident legată de o vastă mişcare de idei născută în anii 1960, mişcare ce va fi numită structuralism. Deşi a păstrat distanţă faţă de acest apelativ ce a beneficiat de un mare efect de modă, putem considera autorul Tristelor tropice ca fiind instigatorul fundamental al acestei noi maniere de gândire.



3) Ce impact a avut el în vremea sa?

Lévi-Strauss a fost notoriu în Franţa şi în străinătate, dar mai ales în Statele Unite, întrucât era privit ca un gânditor care contracara existenţialismul dominat de figura lui Jean-Paul Sartre. Acesta din urmă considera fiinţa umană ca fiind subiectul şi stăpânul destinului său. Viziune pe care Lévi-Strauss a criticat-o sever pentru „naivitatea” sa.



4) Cum este el receptat astăzi?

Ca un curent de gândire care a pus în evidenţă limitele libertăţii umane, dar de asemenea ca o mişcare ce s-a rătăcit adesea într-un dogmatism abscons. De altfel, mari autori precum Emmanuel Levinas l-au contestat pe Lévi-Strauss, reproşându-i de a fi uitat importanţa persoanei umane. (Le Figaro, 4 noiembrie)

În fine, Le Monde, omagial şi elegant, echilibrând biografia şi cercetările lui Lévi-Strauss. Reiau aici un mic discurs inedit pe care autorul l-a pronunţat cu ocazia unei ceremonii amicale la Collège de France, pe 25 ianuarie 1999, la aniversarea celor 90 de ani (este vorba, de fapt, de o reproducere făcută de Roger-Pol Droit, dar care a fost confirmată de Lévi-Strauss):

„Montaigne spune că bătrâneţea ne diminuează în fiecare zi şi că ne zguduie în asemenea măsură încât, atunci când survine moartea, ea nu ia cu sine decât un sfert de om sau o jumătate de om. Montaigne a murit la 59 de ani şi nu avea, desigur, de unde să ştie despre adânca bătrâneţe în care mă regăsesc acum. La această vârstă la care nu m-am gândit că voi ajunge, şi care constituie una dintre cele mai curioase surprize din existenţa mea, am sentimentul că sunt ca o hologramă sfărâmată. Această hologramă nu îşi mai posedă întregimea unităţii, şi totuşi, ca în toate hologramele, fiecare părticică conservă o imagine şi o reprezentare completă a întregului. Astfel, există astăzi pentru mine un eu real, care nu reprezintă mai mult decât un sfert sau o jumătate dintr-un om, şi un eu virtual, care conservă încă vie o idee a întregului. Eul virtual stabileşte un proiect de carte, începe a-i organiza capitolele şi îi spune eului real: «Tu trebuie să continui.» Iar eul real, care nu mai poate continua, spune eului virtual: «Este afacerea ta. Doar tu vezi totalitatea.» În prezent, viaţa mea se desfăşoară în acest foarte straniu dialog. Vă sunt foarte recunoscător de a fi oprit pentru câteva clipe, graţie prezenţei de astăzi şi prieteniei Dumneavoastră, acest dialog, permiţând celor doi eu să coincidă pentru încă o dată. Ştiu bine că eul real continuă să se dizolve până la disoluţia ultimă, dar vă sunt recunoscător de a-mi fi întins mâna, dându-mi astfel sentimentul, pentru o clipă, că el este altfel.” (Le Monde, 5 noiembrie, p. 21)

Claude Lévi-Strauss, patriarhul Structuralismului

Părintele antropologiei moderne, Claude Lévi-Strauss a încetat din viaţă





Lévi-Strauss, promotor al structuralismului, paradigmă ce a inspirat
generaţii întregi de cercetători ai ştiinţelor sociale, a decedat în
acest week-end. Pe 29 noiembrie, celebrul antropolog francez şi-ar fi
sărbătorit centenarul.

Levi Strauss Si-a început cariera cu capsa pusa

În 1849, cand s-a auzit pentru prima data strigatul „Este aur
în dealurile californiene!“, mii de americani si-au parasit caminele în
speranta ca vor dezgropa averi. Unul dintre acestia era Levi Strauss.
Se grabea si el spre California, dar nu cu lopata, ca ceilalti, ci cu
gramezi de material pe care sa-l vanda croitorilor. Pana a ajuns la
destinatie, Strauss vanduse deja cea mai mare parte a tesaturilor
calatorilor de pe vapor. O data ajuns în California, un miner i-a cerut
o pereche de pantaloni. Negustorul s-a prins repede ca minerii se
confruntau cu lipsa de îmbracaminte, întrucat munca în mina le
distrugea hainele de la o zi la alta. Fara sa stea prea mult pe
ganduri, Strauss si-a folosit ultimul sul de panza pentru a-i croi
clientului sau niste pantaloni. În scurt timp, a fost coplesit de
cereri; minerul se laudase prietenilor cu rezistenta noilor pantaloni
din panza.

Povestea aceasta este una dintre multele versiuni despre cum au aparut
blugii Levi's. Adevarata poveste a fost îngropata sub daramaturile
sediului companiei Levi Strauss & Co. din San Francisco, în urma
cutremurului din 1906. Iata însa ce se stie sigur despre parintele
blugilor, cel mai popular articol vestimentar din lume. Nascut în 1829,
Loeb a fost mezinul familiei Strauss, evrei germani din Bavaria. Tatal
sau, Hirsch Strauss, vanzator ambulant, a murit de tuberculoza cand
baiatul avea 16 ani. Mama si-a luat copiii si a emigrat în New York,
unde doi dintre fiii lui Hirsch din prima casatorie deschisesera un
magazin de tesaturi. Tanarul Loeb a deprins arta comertului cu
postavuri si, în 1850, si-a schimbat prenumele în Levi. A presimtit ca
„goana dupa aur“ putea fi profitabila nu numai pentru mineri, ci si
pentru comercianti. Dupa ce a primit cetatenie americana, în 1853, s-a
îndreptat spre agitatul San Francisco, împreuna cu sora lui, Fanny, si
sotul acesteia, David Stern. Avea misiunea de a extinde afacerea
fratilor din New York si pe coasta de vest a Americii. Magazinul cu
unelte pentru minerit si tesaturi se numea simplu Levi Strauss. În zece
ani, magazinul a devenit o adevarata companie - Levi Strauss & Co.
- care si-a stabilit sediul central în strada Battery, unde se va gasi
timp de 40 de ani.
Levi Strauss s-a facut treptat cunoscut nu numai ca om de afaceri
cinstit, dar si ca filantrop. S-a implicat în viata culturala a
orasului si a facut numeroase donatii comunitatii evreiesti. A fost
membru al primei sinagogi din San Francisco si a sprijinit cu bani Casa
de copii evrei „Pacific“. Din 1897, a finantat acordarea a 28 de burse
la Universitatea Berkeley, din California. În ciuda acestei aluri de om
de afaceri important, Strauss insista ca angajatii sa i se adreseze cu
numele mic. Compania sa era printre cele mai bine amenajate din
perioada aceea; avea candelabre cu gaz si lifturi pentru transportul
marfurilor.
Si-a dovedit din nou flerul pentru afaceri în 1872, cand a primit o
scrisoare de la unul dintre clientii sai. Jacob Davis era croitor în
Nevada si gasise solutia perfecta pentru ca buzunarele de la pantalonii
muncitorilor sa nu se mai rupa: capsele metalice aplicate la colturi.
Problema lui Davis era ca nu dispunea de cei 68 de dolari necesari ca
sa-si patenteze inventia. De teama sa nu-i fure altcineva ideea,
croitorul a apelat la Levi Strauss, propunandu-i un parteneriat. Ziua
de 20 mai 1873, cand cei doi afaceristi au patentat capsele, a devenit
si ziua de nastere a blugilor. Timp de 20 de ani, Levi Strauss &
Co. a fost singura companie autorizata sa produca haine prevazute cu
capse. Abia în 1891, patentul a devenit domeniu public. Inventia a fost
un mare succes. Cowboy-ii cumparau Levi's pentru ca rezistau
plimbarilor în sa, muncitorii erau multumiti ca materialul facea fata
murdariei si nisipului. Nu a mai trecut mult pana cand creatorii de
moda au descoperit în blugi un articol vestimentar pentru toate
gusturile si varstele.
Spre sfarsitul secolului al XIX-lea, creatorul blugilor a început sa se
retraga de pe scena afacerilor, îndreptandu-si tot mai mult atentia
spre filantropie. Pentru ca nu se casatorise niciodata si nu avea
urmasi directi, si-a lasat compania în mainile nepotilor. În 1902, cand
a murit, averea lui se ridica la sase milioane de dolari. Cea mai mare
parte a împartit-o familiei, dar a lasat si donatii pentru institutii
culturale si evreiesti. Desi, dupa anul 2000, si-a închis sase dintre
cele opt fabrici din America, precum si centrele de productie din
Spania, Belgia, Franta si Scotia, Levi Strauss & Co. ramane piatra
de temelie a productiei de blugi. Reprezentantii ei spera sa scape de
problemele financiare cu ajutorul recentei asocieri cu numele
artistului Andy Warhol. Blugii, puloverele, jachetele si bluzele marca
Levi's vor fi împodobite cu simbolurile artei pop ale lui Warhol.
Colectia Warhol Factory X Levi's va fi lansata pe piata din SUA si
Canada în primavara lui 2006.
Profil de blue jeans
Confectionati initial din panza de facut corturi, pantalonii Levi's au
devenit cunoscuti în randurile minerilor pentru rezistenta lor.
Treptat, materia prima a fost înlocuita cu o tesatura din bumbac la fel
de rezistenta, dar mai putin aspra: panza de doc, denumita si „denim“,
de la numele localitatii frantuzesti de unde era importata - de Nime.
Pana prin 1950, blugii se numeau overall - „salopeta“ - si erau purtati
în general de mineri si muncitori. Apoi, tinerii au devenit principalii
clienti ai Levi's & Co., impunand articolului vestimentar denumirea
de jeans, titulatura adoptata oficial de producator prin 1960.
Etimologic, numele provine din italienescul genovese, termen ce desemna
pantalonii marinarilor din Genova. Oricat de umila ar fi originea blue
jeansilor, inventati initial de Strauss pentru a rezista mizeriei din
mine, ei au devenit treptat un fenomen international. O marca a
culturii americane. Au ajuns pe cele mai mari podiumuri de moda, în
toate colturile lumii. Au cunoscut sute de forme, croieli si culori.
Sunt folositi atat de omul de rand, cat si de cei bogati, atat ca
tinuta sport, cat si ca toaleta de seara. Si nu sunt semne ca vor iesi
vreodata din gratiile modei.

http://www.cariereonline.ro/index.php/articles/Levi_Strauss_Si-a_%C3%AEnceput_cariera_cu_capsa_pusa

Claude Levi-Strauss, "parintele" antropologiei moderne, implineste 100 de ani

Pe 28 noiembrie, Levi-Strauss va implini 100 de ani. Aniversarea va fi sarbatorita printr-o serie de evenimente omagiale, pe care distinsi oameni de cultura le organizeaza in cinstea celui care a pus bazele antropologiei moderne si a influentat mai multe generatii de cercetatori, transmite AFP preluat de Mediafax.

Printre evenimentele omagiale programate cu ocazia aniversarii lui Claude Levi-Strauss se numara unul organizat la Musée des arts premiers, din Paris, unde mai multe personalitati ale culturii vor oferi o lectura a celor mai importante texte ale "parintelui" antropologiei moderne, o emisiune speciala pe postul cultural Arte si expunerea a circa 20 dintre lucrarile academicianului francez in mai multe librarii.

Claude Levi-Strauss devine, de asemenea, primul academician francez care isi sarbatoreste centenarul. El a fost ales membru al Academiei Franceze in 1973, insa, in ultimii ani, din cauza unor probleme de sanatate, activitatea sa din cadrul acestei institutii a fost limitata.

Incepand din anii 1950, odata cu publicarea lucrarii sale "Les structures elementaires de la parente" (1949), Claude Levi-Strauss a oferit o noua metoda de analiza a structurilor parentale, care a devenit foarte utila multor antropologi, mai ales in Franta.
Legaturile parentale, potrivit lui Claude Levi-Strauss, sunt esenta antropologiei, stiinta care studiaza omul in dimensiunea sa sociala.
"Marea problema a antropologiei consta in diferentele dintre culturi. De ce exista culturi diferite? La aceasta intrebare savantul francez centenar a adus o perspectiva noua, cea a existentei unei ordini aflate in spatele diferitelor culturi. Nu este un hazard. Nu este o consecinta a istoriei faptul ca societatile sunt diferite", a declarat Anne-Christine Taylor, specialista in culturi indigene din zona Amazonului si fosta eleva a lui Lévi-Strauss.
Elaborarea unui sistem care pleca de la aceasta premisa a pus bazele antropologiei structuraliste, curent al carui fondator este considerat Levi-Strauss.

Levi`s - de la simbolul decadentei Vestului la succesul mondial

http://www.interesulpublic.ro/18-01-2008/Levi-s-de-la-simbolul-decadentei-Vestului-la-succesul-mondial.html

Fondata acum 155 de ani in SUA de catre un emigrant german de origine evreiasca, compania Levi Strauss & Co. este la ora actuala unul dintre cele mai cunoscute branduri mondiale, fiind prezenta in mai mult de 110 state. La ora actuala, compania americana are peste 10.000 de angajati la nivel global, dintre care o zecime lucreaza la sediul central al companiei, situat in San Francisco. Pe pietele mondiale, produsele companiei americane sunt comercializate sub numele de Levi-s(r), Dockers(r) and Levi Strauss Signature(r). Atunci cand vorbim de imbracamintea produsa de Levi Strauss & Co, utilizam de obicei numele de Levi-s. Dar trademark-ul apare numai pe linia de produse cu stilul de design 501, care se distinge prin nasturi in loc de fermoar, nituri din cupru la tivul buzunarelor, o eticheta de piele cusuta in dreptul taliei, un W pe buzunarele de la spate si o eticheta rosie cu marca Levi-s cusuta de tivul buzunarului drept de la spate. Confectionati din denim greu, jeansii Levi-s se bucura si la ora actuala de un succes extraordinar pe tot mapamondul.


Istoria Levi-s se leaga de Loeb Strauss. Nascut in 26 februarie 1829, in orasul german Buttenheim, intr-o familie de evrei, Loeb a traversat Oceanul la doar 19 ani, impreuna cu parintii sai, pentru a ajunge in America, unde doi dintre fratii sai mai mari, Jonas si Louis, faceau afaceri cu textile. Ajuns pe pamant american, tanarul german a muncit cinci ani la o ferma a unui unchi. Ulterior, manat de visul de a ajunge antreprenor, Loeb pleaca la New York, la fratii sai. In 1850, atunci cand a primit cetatenia americana, Leob a decis sa isi schimbe prenumele in Levis. In 1853, se muta din New York in San Francisco cu gandul de a dezvolta ramura de vest a afacerii fratilor sai. La un moment dat, in 1872, unul dintre numerosii clienti ai depozitului Levis & Strauss Co., un croitor din Reno (Nevada), dar originar din Letonia, Jacob Davis, i-a scris lui Levi pentru a-i sugera ca ar trebui sa dezvolte o afacere impreuna. Atunci, Jacob i-a propus lui Levi sa faca pantaloni mai rezistenti, care sa aiba nituri de metal la colturile buzunarelor si la butoniere, pentru a nu se rupe repede. Deja Jacob Davis producea asemenea pantaloni, insa nu avea 68 USD, o suma mare pentru vremea aceea, pentru a cere o autorizatie juridica (inregistrarea marcii) care sa impiedice furtul ideii sale. Realizand rapid afacerea, Levi Strauss a acceptat propunerea, astfel ca prima pereche de pantaloni nituita a fost confectionata si vanduta in jurul anului 1873. La un moment dat, pe 20 mai 1883 - data considerata de americani drept ziua de nastere a jeansilor - cei doi au primit autorizatia #139,121 de la Oficiul pentru Patent al Statelor Unite.
La inceput, Levi si Jacob au inceput sa confectioneze pantalonii dotati cu nituri numai din panza. Insa la un moment dat, au inceput sa-i produca din denim provenit din Amoskeag Mill din Manchester, New Hampshire, de la o companie cunoscuta pentru calitatea produselor sale. Desi pantalonii din denim erau de multa vreme purtati ca pantaloni de serviciu, aparitia niturilor a dus la crearea a ceea ce noi astazi numim jeans. Primul nume al acestor pantaloni a fost "waist overalls" ("salopete pana in talie"). In scurt timp, pantalonii respectivi au inceput sa fie tot mai cautati, in special de muncitori. In jurul anului 1890, acestor pantaloni li s-a atribuit numarul 501, pe care inca il poarta in denumire. Patentul legal i-a permis lui Levi Strauss & Co sa fie singura companie producatoare de imbracaminte nituita. Asta insa pana in 1891, cand autorizatia a intrat sub domeniul public. Astfel, la expirarea patentului, o multime de fabricanti au inceput sa imite imbracamintea nituita facuta populara de Levi Strauss.
Desi multe din datele despre companie dinainte de 1906 nu sunt certe (n.r. - deoarece toate registrele istorice dinainte de acest an au fost distruse in cutremurul si incendiul de la San Francisco), se stie totusi ca Levi Strauss a condus afacerea impreuna cu fratii sai, Jonas si Louis, pana in 1902, cand a murit, dupa care compania a fost preluata de patru dintre nepotii sai. In 1918, familia Haas - o ramura prin alianta a familiei Strauss - a luat controlul companiei, iar dupa al Doilea Razboi Mondial acestia au decis sa promoveze retailul jeansilor Levi-s, dar si oferta de actionariat a companiei. Drept urmare a deciziilor luate de acestia, in timpul cresterii economice din anii -50--60, actiunile companiei au capatat o valoare foarte mare. Asta mai ales datorita faptului ca Levi Strauss Co. a adaugat la inventarul sau de produse noi tipuri de pantaloni (de serviciu, casual etc.), jachete, fuste, dar si diferite accesorii de imbracaminte feminina. Astfel, dupa aproape 100 de ani de vanzari catre cowboy agricultori si mineri, ca rezultat al unei noi abordari de marketing (care a abandonat vanzarea de depozit in favoarea producerii de haine sub marca proprie), popularitatea Levi-s incepe sa creasca in anii -50, mai ales in randul adolescentilor. Anii -50 au insemnat pentru jeansi o afirmare a spiritului rebel, iar unele colegii au interzis purtarea lor. In jurul anilor -60, generatia baby boom a adoptat cuvantul "jeans" pentru pantalonii preferati in acea perioada, astfel ca pantalonii din denim si cu nituri au fost luati pana in anii -70 sub cupola curentului hippie, devenind un simbol al decadentei Vestului. Odata cu anii -80, jeansii Levi-s au inceput insa sa devina un obiect de lux, fiecare designer aducand propria lui viziune. Asa se face ca, pana in 1985, cand familia Haas si alti membri ai familiei Strauss au readus compania in posesia lor, Levi Strauss & Co a devenit cel mai mare producator de pantaloni din lume. In anii -90 insa, curentul de pe piata s-a schimbat: consumatorii tineri nu au mai fost interesati de jeansii 501 si nici de alte modele de jeans, astfel ca Levi Strauss & Co a trebuit sa inchida 11 dintre fabricile sale de pe teritoriul SUA.

Dockers, brandul de succes al Levi Strauss & Co
Datorita spiritului sau inovator, marca Levi-s continua insa sa aiba un cuvant de spus in productia de jeansi. Si aceasta datorita faptului ca, pe langa clasicii 501, compania a pus pe piata numeroase stiluri si colectii sub eticheta rosie. Un exemplu sunt produsele marca Dockers. Lansate in SUA in 1986, produsele marca Dockers au jucat un rol major in crearea noilor produse de imbracaminte pentru barbati in categoria de pantaloni de camuflaj si de imbracaminte casual pentru serviciu. In 1988, Dockers a lansat si o linie pentru femei, care include topuri, rochii, pantaloni casual si numeroase accesorii, croite sa se potriveasca unei game largi de marimi. Astazi, Dockers se comercializeaza in peste 50 de tari cu o gama larga de produse, printre care incaltaminte, imbracaminte de exterior sau accesorii pentru o gama variata de clienti.

Levi's, compania americana cu cele mai multe procese Levi Strauss&Co, fondatorul blugilor denim, este compania cu cele mai multe procese pe rol din Statele Unite, informeaza New York Times.