Abramovici[v=]

Publicatia Ekspress Gazeta a descoperit niste date noi despre biografia familiei lui Roman Abramovici, guvernatorul Ciukotkai si cel mai bogat om din Marea Britanie si din Rusia. Iar, in virtutea lor, ar putea sa-si schimbe numele de familie, sa-si reboteze fiul de 11 ani si sa-si completeze averea cu un conac al neamului sau din strainatate.


Inceputurile
In toamna anului 1941, la Siktivkar, (nord-estul extrem al partii europene a Rusiei - n.n.) a venit un tren cu persoanele deportate din Lituania. Istoviti de foame si boli, oamenii parcursesera sute de kilometri inchisi in vagoane pentru vite. Printre cei deportati in urma ordinului dat de Iosif Stalin a fost si o familie de evrei din oraselul lituanian Tauraghe, o femeie cu trei copii, dintre care mezinul nu avea decat patru ani. Aceasta a fost bunica actualului oligarh, Roman Abramovici. Sotul ei a fost deportat si el, dar cu un alt tren, pentru barbati. Pe drum, vagonul in care mergea capul familiei a fost desprins de tren. Asa s-au pierdut unii de altii pentru totdeauna.

Marturiile despre evenimentele tragice de atunci au fost decoperite in documentele care se pastreaza in arhivele NKVD dintr-un orasel siberian. Acestea nu sunt desecretizate nici pana astazi, de aceea nu se poate, din pacate, da publicitatii nici numele orasului, dar nici oamenii care au ajutat la aflarea secretelor familiei oligarhului.


Nume false
Casatorindu-se cu Irina Malandina, Roman Abramovici a adus pe lume un fiu. Pana atunci, in familie aparusera simpaticele fete Ania si Sonia. Foarte bucuros, tanarul milionar si-a botezat mostenitorul Arkadi, in memoria tatalui sau. Insa, dupa cum a reiesit din documentele NKVD, el a gresit numele. Din arhive reiese ca numele adevarat al lui Roman nu este deloc Abramovici, ci Abramovicius, inaintea deportarii din Tauraghe familia lui purta numele de familie in versiunea lituaniana.

Capul familiei se numea nu Nahim, precum se mentioneaza in biografiile de astazi ale oligarhului, ci Nahimus, bunica, nu Tatiana, ci Taub. Iar tatal lui Roman, nu Arkadi, ci Aronas. Dar mai precis, Aron!

Terminatiile lituaniene din numele lor au disparut cand celor deportati li s-au eliberat documentele noi in Siktivkar. Numele Aron li s-a parut, poate, lucratorilor NKVD prea evreiesc, si l-au schimbat in cel rusesc, mai obisnuit, Arkadi. Reiese ca mostenitorul unei averi uriase a lui Abramovici poarta numele nu al bunicului sau, ci al unui om strain si daca se urmeaza dreptatea istorica, Roman Abramovici ar trebui sa-si modifice actele si sa devina Roman Aronovici, iar fiul lui - Aron Romanovici.


Datoria lui Adamkus
In mapa prafuita in care se afla "Dosarul Abramovicius" exista o nota interesanta, facuta de anchetatorul NKVD. El comunica sefilor sai ca Nahim Abramovicius, nascut in 1887, este capitalist si exploatator. S-a vazut ca bunicul lui Roman a fost proprietarul a trei cladiri in orasul Tauraghe. Una dintre case, de piatra, a fost evaluata in anii '40 ai secolului XX la 38.000 de ruble. Cladirea gazduia un hotel si o cafenea, care aduceau un venit de 10.000 de ruble pe luna. Dar aceasta inca nu e totul. Nahim Abramovicius a fost si fermier. El avea in proprietate un teren de 26 hectare.

Deja, de cativa ani, comunitatea evreiasca cere presedintelui Lituaniei, Valdas Adamkus, retrocedarea proprietatilor care apartinusera evreilor inaintea anului 1940 sau despagubiri. Guvernatorul Ciukotkai are si el toate motivele sa-si completeze averea, cerand autoritatilor Lituaniei o suma frumusica.


Sutienele bunicii
Ramanand fara sot, bunica viitorului milionar s-a trezit in strainul si frigurosul Siktivkar. Trebuia sa-si creasca fiii singura. "Judecand dupa baieti, am vazut ca ei s-au nascut intr-o familie nu saraca, ei au fost bine crescuti si curati", povesteste Tamara Abakumova, una dintre cunostintele Tatianei Abramovici. In primii ani au dus o viata de mizerie. Dar, pe urma, pragmatismul innascut a ajutat-o pe Tatiana sa se adapteze. Ea a inceput sa confectioneze la comanda sutiene si corsete. Printre clientele ei erau sotiile functionarilor. Ele au ajutat-o sa se angajeze la o cantina. Tatiana nu numai ca a invatat sa-si hraneasca copiii pe contul statului, micsorand un pic portiile muncitorilor, dar si sa scoata alimentele, aducandu-le acasa. Taia carne in felii subtiri si le ascundea in sutienul sau. Paznicii n-au avut cum sa ghiceasca faptul ca ea ascunde alimente in lenjeria de corp. In schimb, baietii au crescut sanatosi! Astfel incat dibacia in afaceri a fost mostenita de Roman nu numai de la bunicul, dar si de la bunica.


Blestemul familiei



Nahim Abramovici n-a murit in drum, dupa cum credea in mod gresit familia lui. Potrivit actelor din dosar, vagonul cu barbati a fost directionat la Krasnoiarsk (Siberia de Est - n. n.). Acolo, bunicul oligarhului a fost condamnat ca proprietar si exploatator si trimis in lagar. Nahim avea atunci 55 de ani. Obisnuit cu clima marina, el suferea mult din pricina gerurilor naprasnice siberiene si se stingea pe zi ce trecea. Un tovaras de suferinta al lui scria intr-o notita ca batranul evreu lituanian visa sa se intoarca candva in tara natala. "Imi spunea ca o sa ma rasplateasca pentru bunatatea mea si o sa-mi dea ferma sa", scria acesta. Insa visurile lui Nahim nu s-au implinit. El lucra pe excavator si o data a luat in cupa prea mult pamant. Masina si-a pierdut echilibrul si a cazut intr-o groapa de fundatie adanca de trei metri.

Aceasta tragedie aduce aminte de circumstantele mortii tatalui lui Roman Abramovici. Roman a crescut in casa unchiului sau, Lieba Nahimovici. Pana la varsta de 16 ani, baiatul nu stia ca mama lui, Irina, a murit la 28 de ani din cauza septicemiei provocate de un avort ilegal. Iar tatal, Arkadi, mai precis Aron, a murit tragic in 1969. Ocupandu-se de aprovizionare, el a venit la un santier. Si, culmea, peste el a cazut o macara. Este o coincidenta stranie: doua morti pe santier intr-o singura familie. Dar nici asta nu este totul. Intr-un articol despre rudele oligarhului, publicat in Ekspress Gazeta, s-a scris despre o tragedie in familia sotiei lui Roman, Irina Malandina. Tatal ei, Viaceslav, a murit cand Irina nu avea decat doi ani. El, asemenea tatalui sotului, a murit in urma unui accident petrecut pe santier: a cazut in groapa de fundatie a unui bloc de pe bulevardul Kalinin din Moscova.

Trei morti intr-o groapa de fundatie pentru o familie este ceva ce seamana cu o fatalitate.


(Agentia "Rusia la zi")

Kirienko si Abramovici vor sa dezvolte Ciukotka
Seful Agentiei Nucleare a Rusiei, Serghei Kirienko, a declarat ca doreste sa tina in functiune centrala nucleara de Bilibinsk din Ciukotka. "Am ales calea incarcarii pe mai departe a centralei, in loc sa o inchidem. Mai poate functiona inca 10-20 de ani", apreciaza Kirienko.

De altfel, acesta si guvernatorul de Ciukotka, Roman Abramovici, au semnat un document pentru dezvoltarea industriei energetice regionale.

Vor fi alocate fonduri de la buget pentru dezvoltarea centralei nucleare si pentru incarcarea centralei de la 30 la 85%. Pe de alta parte, seful Rosatom a precizat ca pana in anul 2012 s-ar putea incheia constructia unei centrale nucleare plutitoare la Pevek. (Agentia "Rusia la zi" – 27 august 2006)

Abramovici, inca un mandat

Roman Abramovici a depus astazi juramantul pentru un al doilea mandat
de guvernator al Districtului autonom Ciukotka, dupa ce legislativul
regional a confirmat propunerea presedintelui Vladimir Putin.
Miliardarul Roman Abramovici, cunoscut mai ales ca proprietar al
clubului de fotbal londonez Chelsea este totodata cel mai bogat om din
Rusia. (Rusia la zi)

Abramovici a pierdut în trei ani 53 de milioane de lire sterline la Chelsea
Adrian Mutu i-a produs magnatului rus cea mai mare pagubă: 15,8 milioane de lire sterline.

Patronul clubului Chelsea, magnatul rus Roman Abramovici, a înregistrat pierderi pe piaţa transferurilor de 53,15 milioane de lire sterline în cei trei ani de când a preluat clubul londonez, informează cotidianul “The Sun”. Potrivit sursei citate, Chelsea a pierdut mai mult de dublul sumei cheltuite în aceeaşi perioadă de rivalii de la Arsenal Londra. Cea mai mare sumă pierdută de Abramovici a fost în cazul transferului lui Adrian Mutu, pe care l-a achiziţionat în 2003 de la FC Parma, pentru 15,8 milioane de lire sterline, însă l-a concediat în 2004 după ce a fost depistat pozitiv. Mutu a juns la Juventus în calitate de jucător liber de contract.



Imediat după Mutu urmează Juan Sebastian Veron, achiziţionat în 2003 de la Manchester United pentru 15 milioane de lire sterline şi lăsat să plece la Internazionale Milano, în 2005, “pe nimic”.

Chelsea a renunţat şi la Damien Duff, achiziţionat în 2003 de la Blackburn pentru 17 milioane de lire sterline şi transferat în week-end la Newcastle pentru cinci milioane de lire sterline. Fundaşul Asier Del Horno a fost adus anul trecut de la Athletic Bilbao, pentru opt milioane de lire sterline, şi a plecat în această vară la Valencia în schimbul a 4.8 milioane de lire sterline.

The Sun notează că Chelsea a înregistrat un profit doar de pe urma sârbului Mateja Kezman, achiziţionat în 2004 de la PSV Eindhoven pentru cinci milioane de lire sterline şi vândut la Atletico Madrid, 11 luni mai târziu, pentru 5.3 milioane de lire sterline.
http://www.gandul.info/2006-07-26/sport/abramovici

Abramovici vs Mittal

Mittal Steel si-a imbunatatit oferta pentru actiunile Arcelor si a fost de accord sa se limiteze la 45% din actiunile viitorului concern. Consiliul director Arcelor a fost de accord cu noile propuneri ale grupului indian. Dar Aleksei Mordasov ar putea avea un aliat neasteptat si puternic – Roman Abramovici. Fuziunea Mittal Steel si Arcelor a primit, la inceputul acestei luni, aprobarea organelor europene antimonopol. Contopirea celor doua grupuri de otelarii va crea o companie cu o productie de circa 100 milioane de otel pe an – de trei ori mai mlt decat urmatorii pe lista, remarca Vedomosti.

Joc dublu european
"Situatia pare de genul ca Arcelor s-a folosit, pur si simplu, de propunerea patronului de la Severstal pentru a-l determina pe Mittal sa creasca pretul", este de parere angajatul unui grup metalurgic. "Era de asteptat, rusii nu sunt primiti cu bratele prea deschise in mediul european de afaceri", subscrie top-managerul altui holding metalurgic. De aceeasi parere este si ministrul Industriilor, Viktor Hristenko: "Nu mi-as dori sa vad in situatia data semnele rusofobiei fata de economia rusa intarita si care poate iesi pe pietele altor state".

In cazul renuntarii la afacerea cu Arcelor, Mordasov va primi o compensatie morala de 140 milioane euro. Dar greu de crezut ca banii vor avea darul de a-l linisti pe omul de afaceri, crede analistul de la Uralsib, Viaceslav Smolianinov. "Pentru el, aceasta afacerea este o rara posibilitate de a deveni actionarul unei companii globale, iar alta asemenea sansa ar putea sa nu mai apara".

O noua oferta
Dar Mordasov ar putea plusa, depasind oferta lui Mittal. Potrivit Bloomberg, ABN Amro, consultatul lui Mordasov, este gata sa-i puna la dispozitie mijloacele pentru refacerea ofertei financiare pentru Arcelor. Iar guvernatorul de Ciukotka, Roman Abramovici, este gata sa dea o mana de ajutor conationalului sau. Potrivit afirmatiilor unui intreprinzator apropiat planurilor celui mai bogat om din Rusia, conditiile sunt urmatoarele: el este gata sa finanteze cresterea propunerii lui Mordasov, dar, daca afacerea cu Arcelor nu va avea loc, trebuie sa intre in capitalul Severstal. Una dintre bancile de investitii este, la randul ei, la curent cu un scenariu similar, potrivit caruia Severstal si actionarii Evraz , inclusiv Roman Abramovici, pot organiza o alianta pentru a lansa o noua oferta Arcelor. (Agentia "Rusia la zi" – 26 iunie 2006)
http://www.rusialazi.ro/index.php?a=economie2006062601.xml

Berezovski neaga vanzarea Kommersant catre Abramovici


Oligarhul rus aflat in exil Boris Berezovski a declarat ca nu are cunostinta de vanzarea editurii Kommersant catre patronul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici. "Nu stiu nimic despre asta. Afacerea nu a fost incheiata cu siguranta deoarece rezultatele nu aparut in conturile mele", a declarat Berezovski pentru postul de radio Eho Moskvi, comentand informatiile din ultima vreme ce dadeau ca sigura aceasta vanzare catre guvernatorul regiunii Ciukotka.

Berezovski a vandut anterior partea sa din editura Kommersant catre partenerul sau de afaceri Badri Patarkatisvili, oligarh georgian, aflat si el pe lista neagra a justitiei ruse.

Afacerea fusese dezvaluita de Evgheni Albat, directorul Eho Moskvi, care afirmase ca, dupa datele pe care le detine, guvernatorul de Ciukotka, Roman Abramovici, a cumparat Casa de Editura Kommersant cu 120 milioane dolari. (Agentia "Rusia la zi" – 12 iunie 2006)
http://www.rusialazi.ro/index.php?a=diverse2006061203.xml

Putin, Abramovici, tot un drac
Comentariu de Aleksandr Riklin, publicat de Ejednevnii Jurnal

In general, saptamana trecuta ne-am uitat la televizor si am numarat
banii. La televizor l-am vazut si ascultat pe Vladimir Vladimirovici,
iar banii numarati erau ai lui Roman Arkadievici. Cel care crede ca
intre cele doua evenimente nu exista nimic comun, se insala amarnic.
De ce Abramovici este atat de viteaz, nu mai reprezinta pentru nimeni
un semn de intrebare. De ce Vekselberg a adus Ouale Faberge in Rusia,
iar Abramovici le cara, transformate in valuta forte sau fabrici
intregi? De ce ceilalti oligarhi tac malc, iar asta arunca cu
miliardele in dreapta si in stanga? Cu alte cuvinte, de ce toti
ceilalti magnati rusi se tem de Putin, iar Abramovici - nu? Pentru
ca, sunt eu profund convins, ei lucreaza mana in mana. Spunem Putin,
intelegem Abramovici. Si invers.


Schema comerciant-putere

Desigur, putem doar presupune, dar se creeaza impresia ca schema
relatiilor interne din interiorul acestei legaturi este una
obisnuita: exista un comerciant si un reprezentant al structurilor de
forta. Al doilea il acopera pe primul, iar primul imparte cu al
doilea venitul. Proportiile pot fi dintre cele mai diferite. In
functie de participarea „fortosului" in afaceri, de gradul lui de
influenta si asa mai departe. Nu sunt ghicitor, dar cred ca nu se
multumeste cu obisnuitele 10 procente. In ultimul sau dialog cu
poporul, Putin i-a indemnat pe oameni sa nu se nelinisteasca pentru
viitor. Ca el isi va „gasi locul in rand". Vesnicul meu oponent,
Leonid Radzihovski, a gasit locul acela. El a presupus ca, dupa
plecarea din functia de presedinte al tarii, Putin va ocupa functia
de presedinte la Gazprom. Si ca de aceea Gazpromul se umfla acum de
actiuni. Dar nu prea cred.

Gazprom este o companie complicat structurata cu un munte de active
de alt profil. Fara indoiala, se creioneaza deosebit de atragatoare
perspectivele instaurarii unui control ferm asupra fluxurilor
financiare care se pompeaza acum in Gazprom si care ies de acolo. Dar
se poate cineva indoi ca Putin nu are si astazi o asemenea
posibilitate? In ultima instanta, sa nu uitam ca Gazprom este
societate de stat.


In familie

Da, dincolo de toate, Gazprom inseamna, precum banii pentru partid,
baza financiara a puterii unui clan intreg, care nu intentioneaza sa
se desparta de putere in 2008. De aceea aduna sub el tot ce poate. A
aparut posibilitatea sa furi Iukos, grupul a fost furat. S-a vrut
nationalizarea Sibneft - nici o problema. Care nationalizare, o sa-mi
reprosati, cand pentru Sibenft s-a platit cu banii jos? Probabil, dar
tot dubioasa mi se pare aceasta vanzare. Stiti, asa se intampla in
familiile moderne. Baiatul ii spune tatalui: tata, da-mi masina ta,
oricum tu trebuie sa-ti cumperi alta noua. Iar capul familiei,
exclusiv din considerente educationale, refuza. Tu, om in toata
firea, pe picioarele tale, vrei masina mea? Plateste, atunci. Cu
bani. Este de la sine inteles ca, intr-un fel sau altul, tatal va
returna banii fiului. Macar o parte. In orice caz, aceasta suma mare
de bani „vii" va ramane in familie si va fi cheltuita pentru nevoile
ei. (Agentia „Rusia la zi" - 2 octombrie 2005)
http://www.rusialazi.ro/index.php?a=comentariu2005100205.xml

Abramovici isi primeste partea
29 septembrie 2005

A fost incheiata cea mai mare afacere din istoria Rusiei: Gazprom
cumpara 72,6% din actiunile Sibneft pentru 13 miliarde de dolari.
Vanzatorul, cel mai bogat rus, Roman Abramovici, va pune, probabil,
definitiv capat afacerilor sale in interiorul Rusiei, lasand acolo
doar proiectele de binefacere. In primavara lui 2004, Gazprom a
delarat pentru prima data ca vrea sa devina companie petroliera.
Initial, el intentiona sa inghita Rosneft si Iugansk, scos la
licitatie pentru datoriile IUKOS. Dar cand Iugansk a intrat in
posesia Rosneft, iar aceasta s-a luptat impotriva fuziunii, Gazprom a
inceput sa vorbeasca despre cumpararea Sibneft.

Ieri s-a batut palma: Gazprom a semnat acordul cu Millhouse Capital
pentru 72,663% din actiunile Sibneft. Cu cele 3,091% actiuni Sibneft
cumparate de la Gazprombank, gigantul gazelor naturale a ajuns sa
posede mai mult de 75% din compania petroliera. Afacerea a fost
incheiata in conditii de piata, declara presedintele consiliului
director, seful Administratiei Prezidentiale, Dmitri Medvedev, citat
de Vedomosti.


Actiuni in scadere

De altfel, actiunile gigantului de gaz al Rusiei, Gazprom, au scazut
cu 1,2%, iar actiunile Sibneft cu 2,7% dupa ce cele doua companii au
anuntat ca monopolistul de gaz al Rusiei a cumparat Sibneft, cea de-a
patra companie din Rusia ca marime. Expertii sunt de parere ca piata
bursiera astepta acest contract, iar asteptarea s-a reflectat in
pretul actiunilor, iar acum declinul este logic.

„Totusi, aceasta nu ar trebui sa produca un declin si pe viitor. Cu
siguranta ca actiunile vor creste in curand", crede Konstantin Guleev
de la compania de investitii Reghion, citat de RIA Novosti.

La randul sau, agentia PRIME-TASS scrie ca vechea zicala „cumpara pe
zvonuri, vinde pe fapte" s-a dovedit a fi adevarata. De altfel, in
ultimele zile actiunile celor doua companii au fost liderii de
crestere pe piata bursiera rusa. Acum, actiunile Gazprom sunt cotate
la 149,2 ruble (4,2 dolari), iar actiunile Sibneft la 109 ruble (3,1
dolari). Capitalizarea Sibneft la RTS - 17,3 miliarde de dolari, iar
valoarea celor 72,6% - 12,57 miliarde dolari. „Dupa cum se poate
vedea, au fost respectate toate conditiile impuse pietei, iar pretul
a fost unul corect pentru toti", spune Bob Foresman, seful „Dresdner
Kleinwort Wasserstein" Rusia, care a asigurat consultanta
Gazpromului.


Cresterea influentei statului

Cumpararea Sibneft de catre Gazprom nu va afecta piata in mod serios,
este de parere Ghennadi Smal, presedintele Uniunii Industriasilor din
Petrol si Gaze. In opinia sa, „afacerea va permite monopolistului de
gaz al Rusiei sa se apropie de marile companii petroliere mondiale".

Smal crede ca „intarirea Gazprom este necesara nu numai pentru
companie in sine, dar si pentru stat, care va controla o alta
companie petroliera". De altfel, el crede ca statul rus trebuie sa
isi intareasca participarea si influenta in sectoarele de petrol si
gaz ale Rusiei, transmite ITAR-TASS.

Presedintele uniunii este de parere ca afacerea va permite Gazprom sa-
si diversifice activitatea si sa isi mareasca
capitalizarea. „Asemenea fuziuni sunt un proces natural in lumea
companiilor de gaz si petrol diin lume", a intarit Smal.
(Agentia „Rusia la zi" - 29 septembrie 2005)

http://www.rusialazi.ro/index.php?a=economie2005092901.xml