PERSONALITATI

Uri Eliav 

 Uri Eliav s-a născut la .Moineşti în anul 1931 Economist, conducător de ,mari întreprinderi, sionist sindicalist şi om politic, cu o deosebită activitate în C.C. al Partidului Muncii .din Israel ,Emigrează în Israel în 1946 la vârsta de 15 ani, făcând .parte dintrun grup clandestin, care trece graniţa prin Iugoslavia Ajunge în ţară după un stagiu în lagărele britanice din Cipru şi .“intră în chibuţul „Kfar Szold Este secretar general al mişcării „Noar Haoved ” şi apoi secretar general al Histadrutului din Aşkelon. Devine vice preşedinte al H.O.R pe întreaga ţară şi director la „Şikum Ovdim”. Este ales în .C.C. al Partidului Muncii şi locţiitorul primarului din Aşkelon Depune o activitate susţinută pe tărâm social, politic şi în sectorul construcţiilor. Este unul din fondatorii oraşului Aşkelon şi a contribuit permanent la dezvoltarea acestui oraş. Sub conducerea sa, începând cu anul 1968, „Şikun Ovdim” a construit peste 10.000 de locuinţe pentru olimi. Pentru merite deosebite a fost decorat şi .deseori evidenţiat în foruri politice şi în presă A luptat în Palmah. În timpul războaielor a fost comandant de .batalion de infanterie ajungând la gradul de maior În anul 1988 este ales în unanimitate preşedintele pe ţară a .H.O.Rului În această funcţie a luptat să doboare discriminarea care se face faţă de olimii din aliaua română. El a dorit să trezească aliaua română din letargia sa politică şi să o situeze pe locul pe care îl .merită În perioada cât a fost preşedinte s-au format filiale noi, cum ar fi: Bat-Yam, Holon şi altele, s-a deschis noul sediu al H.O.R. pe ţară din Al. Ianai 3, Tel Aviv şi în general s-a simţit o înviorare a .activităţii acestei organizaţii Fotografia lui se află şi astăzi pe perete în biroul rezervat .preşedintelui .A murit în mai 1993, după o lungă şi grea suferinţă .

Rozina Cambos


Deosebit de emoţionant a fost momentul dedicat memoriei cunoscutei actriţe de origine română, Rozina Cambos, care din păcate a dispărut prematur dintre noi. Rozina a fost o demnă urmaşe a acelora care au venit să pună o piatră .de temelie acestei ţări, a noastre ,În cuvântul pe care l-a rostit ,in continuare dna Gina Pană a subliniat rolul deosebit de important pe care l-au jucat evreii în toate domeniile de activitate din România.

FELIX CAROLY [1933-2011]

 S-a născut la 3 martie 1933 la Iaşi. Urmează cursurile Institutului de teatru din Bucureşti. Mim deosebit de talentat este considerat fondatorul primei şcoli de pantomină din România.   Joacă pe diferite scene din Bucureşti, la radio şi la televiziune. Debutul literal şi-l face la “Revista tânărului scriitor” în ,“1956. Este autorul comediei “Cu capul în nori .jucată la teatrul Ion Creangă din Bucureşti, în 1965 ,Scrie scenarii de pantomimă pentru televiziune pentru filmul «Casa neterminată» şi spectacolul Pantomimă şi dans» la Teatrul Evreiesc de Stat, din» Bucureşti, în 1964.  În 1970 Felix Caroly imigrează .în Israel, unde îşi continuă activitatea de scriitor :Între publicaţiile lui în Israel se numără - Dor de patrie - 1971, Golem - 1972,  Meteori - 1973, Anotimpul de cenuşă 1982, Idoli - 1984 , Şlefuitorul de lentile - 1988, Cu dragoste, cu patimă, cu ură ,1994, Zilnicele prăbuşiri - 1995, Sertarul cu iluzii - 1998, Cu şi fără ea - 1999 - Cărarea tăinuită - 2009. A fost membru al Asociaţiei Scriitorilor Israelieni de .Limbă Română din anul 1973, anul înfiinţării asociaţiei ,Printre premiile literare primite se numără: Premiul «SION» al ASILR şi al Uniunii Scriitorilor din Israel (1994), Premiul Fondului de creaţie «N. Palty» sub «auspiciile ACMEOR (1996), Premiul Fondului Cultural «Sara şi Haim Ianculovici 1998). În ultimii ani ai vieţii a început să picteze, realizând tablouri, apreciate) .mult de critici În 2011, la sfîârșitul lunii martie, Felix Caroly a pierdut ultima luptă cu o boală gravă, care l-a chinuit în ultimii ani ai vieții. Dar prin versurile sale, el continuă să .fie printre noI.

http://sfile.f-static.com/image/users/210693/ftp/my_files/ziarele/ziarul1.pdf?id=13687369

Colette Avital

Colette Avital s-a născut în Bucureşti.din părinţi originari din Bacău... Bunicul din partea mamei, Ozias Herșcovici, a fost conducătorul Comunității evreiești din Bacău, iar bunicul din partea tatălui era ,proprietarul unei mari fabrici de piele afacere care a fost continuată și de tatăl .său ,A vorbit limba română în casa părintească dar a învățat și limbi străine la dorința părinților săi. A studiat la Liceul clasic mixt din București, locuind pe Strada Știrbei Vodă. Ca urmare a faptului că tatăl ei era anchetat de Securitate, fiind acuzat de «origine burgheză», familia ,a emigrat în Israel în anul 1950 imediat dupa încetarea Războiului de .Independență Țara era ruinată, sute de mii de„ evrei, supraviețuitorii Holocaustului european, se așezau în țara. Trăiam în ,corturi, cumpăram hrană pe cartelă aveam dreptul la câteva ouă pe săptămână, dar eram cu toții stăpâniți de o imensă dorință de a construi o țară strălucitoare. Știam că vom reuși. Mă deranjau doar apelativele de «romanim ganavim» (români hoți) o stigmă pusă pe nedrept emigranților evrei din România. Îmi amintesc că, nu o dată, mama, care începuse să lucreze ca secretară, se întorcea acasă plângând și povestea despre glumele cu .''romanim-ganavim'' După încheierea serviciului militar, s-a înscris la Facultatea de Științe Politice și Relații Internaționale din cadrul Universității Ebraice din Ierusalim, deși i se oferise o bursă la Sorbona. A urmat apoi cursuri de masterat în Administrație .Publică Încă din timpul studenției, s-a angajat ca secretară în cadrul Ministerului de Externe al statului Israel, pentru a-și plăti taxele universitare. Este vorbitoare a șase limbi străine, în afară de ebraică (engleză, franceză, germană, portugheză, italiană și română). În cadrul Ministerului de Externe, a îndeplinit funcțiile de director adjunct al Departamentului de Informare și Comunicații, director al Diviziei de Pregătire a personalului diplomatic și director general adjunct al Diviziei de .Informare și Comunicare ,Colette Avital a lucrat în diplomația israeliană ca atașat de presă la Bruxelles consul și locțiitor de consul general la Boston, ministru plenipotențiar la Paris 1982-1985), ambasadoare în Portugalia (1988-1992) și a servit apoi în funcția de) consul general la New York (1992-1996). În această ultimă funcție a avut rang de ambasador și s-a ocupat în mod special de dezvoltarea relațiilor cu liderii politici .din statele New York, New Jersey și Maryland După ce a revenit în Israel, a fost numită director general adjunct pentru problemele Europei Occidentale, cel de-al treilea post ca importanță în Ministerul de Externe .din Israel A vrut să candideze la funcţia de preşedinte al Israelului dar a renunţat în favoarea lui Şimon Peres «A publicat articole de politică externă în prestigioasele re, viste «Le Monde .«Franța), «New York Times» și «New York Post) Astăzi Colette Avital este director general la institutul Beit Berl şi de curând a fost votată în unanimitate preşedinta Centralei Organizaţiilor Supravieţuitorilor (Holocaustului (52 de organizaţii

http://sfile.f-static.com/image/users/210693/ftp/my_files/ziarele/ziarul1.pdf?id=13687369