Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Rautu[v=]
Pagina 1 din 1
Re: Rautu[v=]
http://cultural.bzi.ro/28-noiembrie-1912-s-a-nascut-marele-actor-roman-colea-rautu-7365
Re: Rautu[v=]
Jdanovul Romaniei
O data cu publicarea Perfectului Acrobat*, Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile ne ofera prima analiza a rolului si personalitatii celui mai important "sacerdot" al comunismului romanesc, Leonte Rautu. Asa cum precizeaza cei doi autori pe parcursul volumului, incepand cu 1989, timp de douazeci de ani, istoriografia din Romania a fost bantuita de figura sefului Directiei de Propaganda si Cultura, fara insa a reusi sa o exorcizeze intr-o analiza monografica. Articolul publicat de Vladimir Tismaneanu in Arheologia terorii (initial in 1992, carte reeditata in 2008 la Editura Curtea Veche), bazat pe un serial prezentat la Radio Europa Libera, a fost, in toata aceasta perioada, singular. Au existat, desigur, varii volume care au atins problema activitatii lui Rautu, dar niciunul dintre ele nu a aprofundat si individualizat acest subiect precum o face volumul de fata. Avem, in fine, o biografie analitica a "Jdanovului Romaniei".
Asumandu-si o astfel de sarcina de pionierat, obiectivul principal al celor doi autori este eliminarea ambivalentelor interpretative. Cu acribie si perseverenta, ei descriu traiectoria individuala a personajului istoric Rautu, il raporteaza la experienta totalitara comunista din Romania, clarifica rolul sau in sistem, ii identifica atat victimele, cat si acolitii, deconstruiesc un mit care a fost creat prin tabuizare politica, informala si investigativa. Mai mult, este vorba de o analiza comparativa cu experientele altor state sovietizate. Perfectul Acrobat este o cercetare a modului de functionare a aparatului de propaganda sub conducerea lui Rautu, dar si o marturie. A doua calitate este substantiata pe doua directii. In primul rand, Vladimir Tismaneanu isi asuma o dubla calitate: de cercetator si de martor. Este secondat de distinsul filosof Mihai Sora, al carui interviu este o fascinanta incursiune in vremurile lui Rautu, in lumea panoptica a cenzurii si a politicilor culturale comuniste. In al doilea rand, a doua sectiune a Perfectului Acrobat este formata dintr-o colectie de importante documente de arhiva care exemplifica rolul lui Rautu si modul de exercitare a influentei sale in regimul comunist. Volumul Editurii Humanitas ofera cititorului o dubla experienta: comprehensiva, in sensul perceperii resorturilor manipularii capitalului simbolic in comunism; si evocativa, transpunand trecutul in prezent, confruntandu-ne cu "(i)logica stalinismului" (V. Tismaneanu). Cei doi autori prezinta un tablou coerent si persuasiv al manifestarilor si consecintelor distructive ale pedagogiei diabolice predicate si minutios implementate de "groparul culturii romanesti", Leonte Rautu.
Perfectul Acrobat este si un excurs genealogic in comunismul romanesc. Vladimir Tismaneanu, secondat de Cristian Vasile, ne acorda, inca o data, dupa magnum opus-ul sau, Stalinismul pentru eternitate, si titlurile anterioare (Arheologia terorii, Fantoma lui Gheorghe-Gheorghiu Dej, Noaptea totalitara, Ghilotina de scrum), privilegiul unor incursiuni biografice unice in spatiul istoriografic romanesc. Paginile cartii dezvaluie un adevarat bestiar al aparatului ideologic comunist. Leonte Rautu este un pretext pentru analiza unor "personagii", precum Iosif Chisinevschi, Ofelia Manole, Nicolae Moraru, Pavel Tugui, Paul Niculescu-Mizil, Constanta Craciun, Mihail Roller, Mihai Beniuc, Traian Selmaru etc. Totodata, biografiile tortionarilor se impletesc cu cele ale victimelor-complici. Autorii condamna, fara echivoc, subjugarea si persecutarea culturii romanesti prin ideologie, dar nu ezita in a semnala spatiile de profunda ambivalenta nascute din coabitarea de aproape jumatate de secol dintre partid si intelectuali in Romania. Sunt comentate cazuri celebre precum cele ale lui Tudor Arghezi, George Calinescu, Miron Radu Paraschivescu, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Ov.S. Crohmalniceanu, Eugen Jebeleanu. O intrebare fundamentala revine, in varii formulari, pe parcursul volumului: "de ce nu se petrece ceva similar strezirea sau revolta mintii, n.a.t in 1956 in Romania dupa Congresul al XX-lea al PCUS, dupa Raportul Secret al lui Hrusciov, adica ceva asemanator cu miscarile de emancipare intelectuala de stanga?" (p. 145, V. Tismaneanu). Ubicuitatea lui Leonte Rautu in spatiul cultural este, de fapt, si personificarea unei hegemonii absolute a stalinismului (national), a dureroasei absente a unei alternative, a unei traditii antisistemice. Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania sintetizeaza magistral acest "catch 22" al istoriei intelectuale sub comunism prin formula "a coopta si a pedepsi".
Documentele prezente in volum, inclusiv nefastul discurs Impotriva cosmopolitismului si obiectivismului burghez in stiintele sociale (publicat pentru prima oara integral in perioada postdecembrista), sunt excelente exemplificari ale "ritualurilor culturii staliniste" (A. Kojevnikov) si ale "utopiei autoperfectionarii morale" (K. Riegel) raportate la imperativul milenarist impus de experienta totalitara. Cei doi autori aduc, astfel, dovezi irefutabile pentru legatura indisolubila dintre cuvant si putere in comunism. In octombrie 1962, Leonte Rautu afirma: "masura in care contribuie la inarmarea, mobilizarea si atragerea activului de partid, de stat, economic, a maselor de membri ai partidului, a tineretului, actuali si viitori specialisti, a intelectualitatii, in vederea participarii active la indeplinirea sarcinilor istorice impuse de partid, este supremul criteriu al valorii muncii ideologice." (p. 368) Scopul "demiurgului sistemului infernal de anihilare a autonomiei gandirii in Romania comunizata" (V Tismaneanu, p. 36) a fost, pentru a folosi propriile lui cuvinte, "infaptuirea unei revolutii in constiinta oamenilor" si crearea "profilului etic al omului nou". Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile prezinta, in persoana lui Leonte Rautu, prototipul unui virtuoso bolsevic, instanta suprema a propaganda fidei in comunismul romanesc, indiferent de perioada dezvoltarii sale, sub Dej sau Ceausescu.
Doresc sa fac o precizare punctuala. Prefectul Acrobat dovedeste si o utilitate imediata, dincolo de valoarea sa stiintifica, genealogica si anamnetica. Pe 7 decembrie 2008 a incetat din viata Paul Niculescu-Mizil. Evenimentul Zilei, ziar care cu greu ar putea fi suspectat de nostalgii comuniste, a publicat un articol comemorativ caracterizandu-l pe Mizil drept "un comunist de omenie". Aceasta terminologie total regretabila este infirmata in paginile volumului de fata. Niculescu-Mizil apare drept prim-adjunct al sefului Sectiei de Propaganda si Agitatie a CC al PMR, una dintre putinele persoane cu acces in casa lui Rautu, aghiotant ideal al acestuia in ale sale filipice impotriva culturii romanesti (vezi documentele din mai 1958 si octombrie 1962). Perfectul Acrobat este o marturie pentru rolul fundamental jucat de Niculescu-Mizil in reproducerea stalinismului (national) in Romania, in variile "operatiuni de ecarisaj" (L. Rautu) indreptate impotriva intelighentiei. Volumul este un antidot impotriva revizionismului nostalgic.
Perfectul Acrobat. Leonte Rautu, mastile raului face lumina acolo unde a fost intuneric; refuza o dezolanta penumbra istoriografica, deschizand drumul catre aprofundarea modului de functionare a propagandei in Romania comunista. Volumul publicat de Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile este un manual despre natura si obiectivele "dominatiei hierocratice" (M. Weber). Leonte Rautu a condus un aparat care, conform profesorului Universitatii Maryland, a indeplinit patru functii fundamentale: atomizare, mobilizare, omogenizare si crearea "Omului Nou". Cartea de fata este, in ultima analiza, o verificare a tezei principale a Raportului Final al CPADCR: persistenta stalinismului, chiar si in contextul unui avatar nationalist al regimului comunist, este fundamentul experientei totalitare continue in Romania. Iar Leonte Rautu este simbolul acestui fir rosu al istoriei contemporane romanesti.
O data cu publicarea Perfectului Acrobat*, Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile ne ofera prima analiza a rolului si personalitatii celui mai important "sacerdot" al comunismului romanesc, Leonte Rautu. Asa cum precizeaza cei doi autori pe parcursul volumului, incepand cu 1989, timp de douazeci de ani, istoriografia din Romania a fost bantuita de figura sefului Directiei de Propaganda si Cultura, fara insa a reusi sa o exorcizeze intr-o analiza monografica. Articolul publicat de Vladimir Tismaneanu in Arheologia terorii (initial in 1992, carte reeditata in 2008 la Editura Curtea Veche), bazat pe un serial prezentat la Radio Europa Libera, a fost, in toata aceasta perioada, singular. Au existat, desigur, varii volume care au atins problema activitatii lui Rautu, dar niciunul dintre ele nu a aprofundat si individualizat acest subiect precum o face volumul de fata. Avem, in fine, o biografie analitica a "Jdanovului Romaniei".
Asumandu-si o astfel de sarcina de pionierat, obiectivul principal al celor doi autori este eliminarea ambivalentelor interpretative. Cu acribie si perseverenta, ei descriu traiectoria individuala a personajului istoric Rautu, il raporteaza la experienta totalitara comunista din Romania, clarifica rolul sau in sistem, ii identifica atat victimele, cat si acolitii, deconstruiesc un mit care a fost creat prin tabuizare politica, informala si investigativa. Mai mult, este vorba de o analiza comparativa cu experientele altor state sovietizate. Perfectul Acrobat este o cercetare a modului de functionare a aparatului de propaganda sub conducerea lui Rautu, dar si o marturie. A doua calitate este substantiata pe doua directii. In primul rand, Vladimir Tismaneanu isi asuma o dubla calitate: de cercetator si de martor. Este secondat de distinsul filosof Mihai Sora, al carui interviu este o fascinanta incursiune in vremurile lui Rautu, in lumea panoptica a cenzurii si a politicilor culturale comuniste. In al doilea rand, a doua sectiune a Perfectului Acrobat este formata dintr-o colectie de importante documente de arhiva care exemplifica rolul lui Rautu si modul de exercitare a influentei sale in regimul comunist. Volumul Editurii Humanitas ofera cititorului o dubla experienta: comprehensiva, in sensul perceperii resorturilor manipularii capitalului simbolic in comunism; si evocativa, transpunand trecutul in prezent, confruntandu-ne cu "(i)logica stalinismului" (V. Tismaneanu). Cei doi autori prezinta un tablou coerent si persuasiv al manifestarilor si consecintelor distructive ale pedagogiei diabolice predicate si minutios implementate de "groparul culturii romanesti", Leonte Rautu.
Perfectul Acrobat este si un excurs genealogic in comunismul romanesc. Vladimir Tismaneanu, secondat de Cristian Vasile, ne acorda, inca o data, dupa magnum opus-ul sau, Stalinismul pentru eternitate, si titlurile anterioare (Arheologia terorii, Fantoma lui Gheorghe-Gheorghiu Dej, Noaptea totalitara, Ghilotina de scrum), privilegiul unor incursiuni biografice unice in spatiul istoriografic romanesc. Paginile cartii dezvaluie un adevarat bestiar al aparatului ideologic comunist. Leonte Rautu este un pretext pentru analiza unor "personagii", precum Iosif Chisinevschi, Ofelia Manole, Nicolae Moraru, Pavel Tugui, Paul Niculescu-Mizil, Constanta Craciun, Mihail Roller, Mihai Beniuc, Traian Selmaru etc. Totodata, biografiile tortionarilor se impletesc cu cele ale victimelor-complici. Autorii condamna, fara echivoc, subjugarea si persecutarea culturii romanesti prin ideologie, dar nu ezita in a semnala spatiile de profunda ambivalenta nascute din coabitarea de aproape jumatate de secol dintre partid si intelectuali in Romania. Sunt comentate cazuri celebre precum cele ale lui Tudor Arghezi, George Calinescu, Miron Radu Paraschivescu, Paul Georgescu, Petru Dumitriu, Ov.S. Crohmalniceanu, Eugen Jebeleanu. O intrebare fundamentala revine, in varii formulari, pe parcursul volumului: "de ce nu se petrece ceva similar strezirea sau revolta mintii, n.a.t in 1956 in Romania dupa Congresul al XX-lea al PCUS, dupa Raportul Secret al lui Hrusciov, adica ceva asemanator cu miscarile de emancipare intelectuala de stanga?" (p. 145, V. Tismaneanu). Ubicuitatea lui Leonte Rautu in spatiul cultural este, de fapt, si personificarea unei hegemonii absolute a stalinismului (national), a dureroasei absente a unei alternative, a unei traditii antisistemice. Presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania sintetizeaza magistral acest "catch 22" al istoriei intelectuale sub comunism prin formula "a coopta si a pedepsi".
Documentele prezente in volum, inclusiv nefastul discurs Impotriva cosmopolitismului si obiectivismului burghez in stiintele sociale (publicat pentru prima oara integral in perioada postdecembrista), sunt excelente exemplificari ale "ritualurilor culturii staliniste" (A. Kojevnikov) si ale "utopiei autoperfectionarii morale" (K. Riegel) raportate la imperativul milenarist impus de experienta totalitara. Cei doi autori aduc, astfel, dovezi irefutabile pentru legatura indisolubila dintre cuvant si putere in comunism. In octombrie 1962, Leonte Rautu afirma: "masura in care contribuie la inarmarea, mobilizarea si atragerea activului de partid, de stat, economic, a maselor de membri ai partidului, a tineretului, actuali si viitori specialisti, a intelectualitatii, in vederea participarii active la indeplinirea sarcinilor istorice impuse de partid, este supremul criteriu al valorii muncii ideologice." (p. 368) Scopul "demiurgului sistemului infernal de anihilare a autonomiei gandirii in Romania comunizata" (V Tismaneanu, p. 36) a fost, pentru a folosi propriile lui cuvinte, "infaptuirea unei revolutii in constiinta oamenilor" si crearea "profilului etic al omului nou". Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile prezinta, in persoana lui Leonte Rautu, prototipul unui virtuoso bolsevic, instanta suprema a propaganda fidei in comunismul romanesc, indiferent de perioada dezvoltarii sale, sub Dej sau Ceausescu.
Doresc sa fac o precizare punctuala. Prefectul Acrobat dovedeste si o utilitate imediata, dincolo de valoarea sa stiintifica, genealogica si anamnetica. Pe 7 decembrie 2008 a incetat din viata Paul Niculescu-Mizil. Evenimentul Zilei, ziar care cu greu ar putea fi suspectat de nostalgii comuniste, a publicat un articol comemorativ caracterizandu-l pe Mizil drept "un comunist de omenie". Aceasta terminologie total regretabila este infirmata in paginile volumului de fata. Niculescu-Mizil apare drept prim-adjunct al sefului Sectiei de Propaganda si Agitatie a CC al PMR, una dintre putinele persoane cu acces in casa lui Rautu, aghiotant ideal al acestuia in ale sale filipice impotriva culturii romanesti (vezi documentele din mai 1958 si octombrie 1962). Perfectul Acrobat este o marturie pentru rolul fundamental jucat de Niculescu-Mizil in reproducerea stalinismului (national) in Romania, in variile "operatiuni de ecarisaj" (L. Rautu) indreptate impotriva intelighentiei. Volumul este un antidot impotriva revizionismului nostalgic.
Perfectul Acrobat. Leonte Rautu, mastile raului face lumina acolo unde a fost intuneric; refuza o dezolanta penumbra istoriografica, deschizand drumul catre aprofundarea modului de functionare a propagandei in Romania comunista. Volumul publicat de Vladimir Tismaneanu si Cristian Vasile este un manual despre natura si obiectivele "dominatiei hierocratice" (M. Weber). Leonte Rautu a condus un aparat care, conform profesorului Universitatii Maryland, a indeplinit patru functii fundamentale: atomizare, mobilizare, omogenizare si crearea "Omului Nou". Cartea de fata este, in ultima analiza, o verificare a tezei principale a Raportului Final al CPADCR: persistenta stalinismului, chiar si in contextul unui avatar nationalist al regimului comunist, este fundamentul experientei totalitare continue in Romania. Iar Leonte Rautu este simbolul acestui fir rosu al istoriei contemporane romanesti.
Re: Rautu[v=]
Ştiţi cine a fost Leonte Răutu?
de Mircea Mihăieş
De-o vreme încoace, şi cu o insistenţă sporită, în viaţa culturală românească încep să se audă vocile unor tineri stângişti. N-am, în ...
mai mult...
de Mircea Mihăieş
De-o vreme încoace, şi cu o insistenţă sporită, în viaţa culturală românească încep să se audă vocile unor tineri stângişti. N-am, în ...
mai mult...
O carte despre Colea Rautu
O carte despre Colea Rautu
http://www.cronicaromana.ro/o-carte-despre-colea-rautu.html
http://www.cronicaromana.ro/o-carte-despre-colea-rautu.html
Supliment de weekend / Bine scris! (13-07-2008) In memoriam:
Supliment de weekend / Bine scris! (13-07-2008) In memoriam: COLEA RĂUTU, DEJA LA TRECUTUL IREVERSIBIL..., de Adriana NAZARCIUC: Celebrul actor de teatru şi film Colea Răutu, decedat pe 13 mai (pe numele adevărat... citeste[...]
Actorul Colea Răutu , uitat de români
Actorul Colea Răutu , uitat de români |
Mai puţin de 30 de persoane au venit să aducă un ultim omagiu actorului Colea Răutu, la Capela Mare a Cimitirului Bellu, unde a fost depus ieri, în jurul orei 12.00, actriţa Ioana Pavelescu denunţând atât indiferenţa oamenilor cât şi modul ... Citeşte mai departe... |
Colea Rautu cel mai autentic tatar ne-a parasit
Colea Rautu cel mai autentic tatar ne-a parasit
Actorul de teatru si film Colea Rautu a decedat, marti, la Spitalul Universitar de
Actorul de teatru si film Colea Rautu a decedat, marti, la Spitalul Universitar de
A murit Colea Rautu
A murit Colea Rautu
Doliu in lumea artistica romaneasca. Actorul Colea Rautu a incetat din viata marti, 13 mai, la varsta de 95 de ani, la Spitalul Municipal din Bucuresti. Colea Rautu fusese internat in urma cu o saptamana si suferea de mai mult timp de ciroza. Colea Rautu a jucat in peste 70 de filme, atat romanesti, cat si straine.
Pe numele sau adevarat Colea Rutkovschi, celebrul actor de teatru si film s-a nascut la 28 noiembrie 1912, la Limbenii Noi, in Republica Moldova, dintr-un tata polonez si o mama moldoveanca, si a urmat Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti.
Marele artist a fost, initial, corist la Opera din Cluj, iar debutul in teatru si l-a facut pe scena Teatrului de Revistă „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice.
La initiativa lui Sica Alexandrescu, Colea Rautu a ajuns pe scena Teatrului National din Bucuresti, iar intre anii 1952 si 1968 a jucat la Teatrul Giulesti. Pentru o perioada scurta, marele actor a jucat si la Teatrul din Pitesti.
Pe marele ecran, Colea Rautu a debutat cu rolul din filmul „Desfasurarea”, in regia lui Paul Calinescu, prima ecranizare dupa Marin Preda.
Marele actor avea sa, faca, insa, roluri memorabile in filme ca "Moara cu noroc", "Mihai Viteazul", "Fratii Jderi", "Nemuritorii", "Pintea", "Duelul", "Cel mai iubit dintre pamanteni", "Rapirea Fecioarelor", "Haiucii lui Saptecai", "Explozia", "Stefan cel Mare", "Mastodontul", "Ultima noapte de dragoste", "Cautatorii de Aur", dar si in serialul de televiziune "Toate panzele sus!".
In anul 1988, Colea Rautu a fost rasplatit cu premiul ACIN pentru intreaga activitate, iar in anul 2001, s-a numarat printre laureatii Galei "Varsta de Aur" a Premiilor Nationale in Domeniul Teatrului si Galei Premiilor in Cinematografie.
Doliu in lumea artistica romaneasca. Actorul Colea Rautu a incetat din viata marti, 13 mai, la varsta de 95 de ani, la Spitalul Municipal din Bucuresti. Colea Rautu fusese internat in urma cu o saptamana si suferea de mai mult timp de ciroza. Colea Rautu a jucat in peste 70 de filme, atat romanesti, cat si straine.
Pe numele sau adevarat Colea Rutkovschi, celebrul actor de teatru si film s-a nascut la 28 noiembrie 1912, la Limbenii Noi, in Republica Moldova, dintr-un tata polonez si o mama moldoveanca, si a urmat Conservatorul de Arta Dramatica din Bucuresti.
Marele artist a fost, initial, corist la Opera din Cluj, iar debutul in teatru si l-a facut pe scena Teatrului de Revistă „Cărăbuş”, condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice.
La initiativa lui Sica Alexandrescu, Colea Rautu a ajuns pe scena Teatrului National din Bucuresti, iar intre anii 1952 si 1968 a jucat la Teatrul Giulesti. Pentru o perioada scurta, marele actor a jucat si la Teatrul din Pitesti.
Pe marele ecran, Colea Rautu a debutat cu rolul din filmul „Desfasurarea”, in regia lui Paul Calinescu, prima ecranizare dupa Marin Preda.
Marele actor avea sa, faca, insa, roluri memorabile in filme ca "Moara cu noroc", "Mihai Viteazul", "Fratii Jderi", "Nemuritorii", "Pintea", "Duelul", "Cel mai iubit dintre pamanteni", "Rapirea Fecioarelor", "Haiucii lui Saptecai", "Explozia", "Stefan cel Mare", "Mastodontul", "Ultima noapte de dragoste", "Cautatorii de Aur", dar si in serialul de televiziune "Toate panzele sus!".
In anul 1988, Colea Rautu a fost rasplatit cu premiul ACIN pentru intreaga activitate, iar in anul 2001, s-a numarat printre laureatii Galei "Varsta de Aur" a Premiilor Nationale in Domeniul Teatrului si Galei Premiilor in Cinematografie.
MARI ACTORI VAZUTI DE OCTAVIAN SAVA
MARI ACTORI VAZUTI DE OCTAVIAN SAVA
Colea Rautu
Desi dictionarele indica zilele de nastere ale celor doi mari actori, Dina Cocea
Colea Rautu
Desi dictionarele indica zilele de nastere ale celor doi mari actori, Dina Cocea
Incredibilul Colea Răutu
Incredibilul Colea Răutu
Se numeşte Colea Rutkovschi, iar prietenii îi spun „Colică“. Este iubitul nostu actor Colea Răutu, cel pe care Nichita Stănescu îl numea „actorul de geniu“. S-a născut la 18 noiembrie 1912, la Bălţi în Basarabia, dintr-un tată polonez şi o mamă moldoveancă. Fascinat de cinema încă din copilărie, face tot ce-i stă în putere pentru a fi cât mai aproape de fenomenul cinematografic. Acum, actorul îşi aminteş te că finalul filmelor le urmărea de sub scaune, acolo unde se ascundea ca să poată rămâne în sală. În 1929, se mută la Bucureşti, mânat de dorinţa de a ajunge fotbalist, dar sfârşeşte să facă figuraţie la Teatrul de Revistă „Cărăbuş“, în 1934. Aici se naşte trioul Radu Zaharescu, Grişa Tascarov şi Colea Răutu, triou care, pe texte scrise de Mihai Maximilian, ajunge să cunoască un renume care-l uimeşte şi pe Constantin Tănase.
Împreună cu faimoasa trupă de la „Cărăbuş“, alături de care a urcat pe scenă timp de cinci ani, susţine spectacole în Grecia, Egipt, Turcia. O perioadă, joacă pe scena Naţionalului Bucureştean, la Teatrul „Giuleşti“, se angajează în 1952, iar un an mai târziu, alături de Ernest Maftei, înfiinţează ACIN-ul, Uniunea Cineaştilor de azi. În 1954, este distribuit în filmul „Desfăş urare“, iar un an mai târziu îl vedem în „Moara cu noroc“, urmat apoi de „Setea“ şi „Castelanii“.
Fizionomia interesantă, uşor asiatică, misterioasă şi totodată înfricoşătoare este remarcată de regizorii de marcă, care îl distribuie în filme antologice. Astfel, în seriile de film „Răzbunarea haiducilor“, „Răpirea fecioarelor“, „Zestrea domniţei Ralu“ şi „Haiducii lui Şaptecai“, Colea Răutu interpretează roluri negative, ce depăşesc, ca dăruire şi talent, rolurile principale. Colea Răutu este pe rând Ibrahim, Anghel, Selim Paşa, dar când ajunge să fie Spânul, din „Toate pânzele sus!“, realizează că nici un rol nu la solicitat ca cel căruia îi dădea viaţă în acest film. Chior, ciung, trufaş, draconic, Colea Răutu se schimbă şi se transformă de-a lungul filmului în zeci de personaje care mai de care mai hidoase. Însă trebuie să recunoaştem că, fără el, Spânu nu ar fi reuşit să inspire atâta curiozitate şi atâta teamă în rândul micilor cinefili. Memorabile sunt însă şi prestaţiile actoriceşti din seria filmelor regizate de Sergiu Nicolaescu, regizor alături de care Colea Răutu a realizat filmele „Accidentul“, „Acţiunea Autobuzul“, sau „Duelul“ - unde este Grigore Maimuca. La Teatrul „Mundi“ joacă în „Poate Eleonora“, iar la teatrul radiofonic îl putem asculta, aproape seară de seară, în piese transmise pe calea undelor.
După o viaţă închinată scenei, după 75 de roluri interpretate în filme memorabile, Colea Răutu urcă pe scena TNB-ului, în spectacolul de teatru „Azilul de noapte“, la incredibila vârstă de... 90 de ani... Fără cuvinte.
http://www.atac-online.ro/magna_21/
Se numeşte Colea Rutkovschi, iar prietenii îi spun „Colică“. Este iubitul nostu actor Colea Răutu, cel pe care Nichita Stănescu îl numea „actorul de geniu“. S-a născut la 18 noiembrie 1912, la Bălţi în Basarabia, dintr-un tată polonez şi o mamă moldoveancă. Fascinat de cinema încă din copilărie, face tot ce-i stă în putere pentru a fi cât mai aproape de fenomenul cinematografic. Acum, actorul îşi aminteş te că finalul filmelor le urmărea de sub scaune, acolo unde se ascundea ca să poată rămâne în sală. În 1929, se mută la Bucureşti, mânat de dorinţa de a ajunge fotbalist, dar sfârşeşte să facă figuraţie la Teatrul de Revistă „Cărăbuş“, în 1934. Aici se naşte trioul Radu Zaharescu, Grişa Tascarov şi Colea Răutu, triou care, pe texte scrise de Mihai Maximilian, ajunge să cunoască un renume care-l uimeşte şi pe Constantin Tănase.
Împreună cu faimoasa trupă de la „Cărăbuş“, alături de care a urcat pe scenă timp de cinci ani, susţine spectacole în Grecia, Egipt, Turcia. O perioadă, joacă pe scena Naţionalului Bucureştean, la Teatrul „Giuleşti“, se angajează în 1952, iar un an mai târziu, alături de Ernest Maftei, înfiinţează ACIN-ul, Uniunea Cineaştilor de azi. În 1954, este distribuit în filmul „Desfăş urare“, iar un an mai târziu îl vedem în „Moara cu noroc“, urmat apoi de „Setea“ şi „Castelanii“.
Fizionomia interesantă, uşor asiatică, misterioasă şi totodată înfricoşătoare este remarcată de regizorii de marcă, care îl distribuie în filme antologice. Astfel, în seriile de film „Răzbunarea haiducilor“, „Răpirea fecioarelor“, „Zestrea domniţei Ralu“ şi „Haiducii lui Şaptecai“, Colea Răutu interpretează roluri negative, ce depăşesc, ca dăruire şi talent, rolurile principale. Colea Răutu este pe rând Ibrahim, Anghel, Selim Paşa, dar când ajunge să fie Spânul, din „Toate pânzele sus!“, realizează că nici un rol nu la solicitat ca cel căruia îi dădea viaţă în acest film. Chior, ciung, trufaş, draconic, Colea Răutu se schimbă şi se transformă de-a lungul filmului în zeci de personaje care mai de care mai hidoase. Însă trebuie să recunoaştem că, fără el, Spânu nu ar fi reuşit să inspire atâta curiozitate şi atâta teamă în rândul micilor cinefili. Memorabile sunt însă şi prestaţiile actoriceşti din seria filmelor regizate de Sergiu Nicolaescu, regizor alături de care Colea Răutu a realizat filmele „Accidentul“, „Acţiunea Autobuzul“, sau „Duelul“ - unde este Grigore Maimuca. La Teatrul „Mundi“ joacă în „Poate Eleonora“, iar la teatrul radiofonic îl putem asculta, aproape seară de seară, în piese transmise pe calea undelor.
După o viaţă închinată scenei, după 75 de roluri interpretate în filme memorabile, Colea Răutu urcă pe scena TNB-ului, în spectacolul de teatru „Azilul de noapte“, la incredibila vârstă de... 90 de ani... Fără cuvinte.
http://www.atac-online.ro/magna_21/
Ultima editare efectuata de catre in 28.11.07 16:52, editata de 1 ori
Colea Rautu a implinit 94 de ani
Colea Rautu a implinit 94 de ani
Are o filmografie de invidiat: peste o suta de filme romanesti si straine. Inzestrat cu mult talent si cu un fizic neobisnuit, a dat un farmec aparte fiecarui rol pe care l-a interpretat. Marele act...
Are o filmografie de invidiat: peste o suta de filme romanesti si straine. Inzestrat cu mult talent si cu un fizic neobisnuit, a dat un farmec aparte fiecarui rol pe care l-a interpretat. Marele act...
Colea Rautu, la 94 de ani
Colea Rautu, la 94 de ani
Gabriela Simon
Colea Rautu implineste astazi 94 de ani. Colea Rautu este un om de o vioiciune spirituala extraordinara. Iubeste viata, isi doreste sanatate si crede ca in film mai avem multe de invatat. A debutat la Teatrul de Revista “Carabus” condus de Constantin Tanase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat prima oara faimosul slagar “Ti-a iesit cosaru-n drum”, de Gherase
Colea Rautu, ultimul mohican
Colea Rautu, ultimul mohican
Cronica Romana - Cotidian National de Informatie si Atitudine ...
Cronica Romana - Cotidian National de Informatie si Atitudine ...
Intamplari adevarate - Colea Rautu si-a pierdut sotia
Intamplari adevarate - Colea Rautu si-a pierdut sotia
Colea Rautu
Colea Rautu
Veteranul scenei si filmului romanesc – Colea Rautu. 94 de ani. O viata traita din plin. A jucat in zeci de filme, romanesti si straine. A avut roluri magistrale. Un actor indragit, dar si invidiat de colegi. Solicitat si apreciat de regizori. Riguros si pasionat. Pasional si cuceritor. Trei casatorii. Mai multe amoruri. Pentru fiica sa, un tata iubitor, pentru cei doi nepoti, un bunic exemplar. O alta pasiune de o viata: fotbalul. Rapidist infocat. Colea Rautu – maestrul.
http://www.jurnalul.ro/articol_57685/
Veteranul scenei si filmului romanesc – Colea Rautu. 94 de ani. O viata traita din plin. A jucat in zeci de filme, romanesti si straine. A avut roluri magistrale. Un actor indragit, dar si invidiat de colegi. Solicitat si apreciat de regizori. Riguros si pasionat. Pasional si cuceritor. Trei casatorii. Mai multe amoruri. Pentru fiica sa, un tata iubitor, pentru cei doi nepoti, un bunic exemplar. O alta pasiune de o viata: fotbalul. Rapidist infocat. Colea Rautu – maestrul.
http://www.jurnalul.ro/articol_57685/
Ultima editare efectuata de catre in 28.11.07 16:59, editata de 1 ori
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum