MaoZedong[v=]

http://cultural.bzi.ro/mao-zedong-omul-vinovat-pentru-moartea-a-70-de-milioane-de-oameni-34356

1976: Mao Zedong, presedinte al Republicii Populare Chineze si fondator al Partidului Comunist Chinez, a murit la varsta de 82 de ani din cauza bolii Parkinson.In 1921, s-a numarat printre intemeietorii Partidului Comunist, timp in care a fost arestat de mai multe ori. In 1935, Mao a preluat controlul partidului si a inceput lupta impotriva ocupatiei japoneze, dar mai ales a dominatiei imperialiste, inspirat fiind de miscarea bolsevica.Dupa incheierea celui de-al Doilea Razboi Mondial, a proclamat independenta Chinei (1949) si a inceput sa isi puna in aplicare ideile marxiste. A fost presedinte al C.C. al P.C. Chinez si al Comisiei Militare a C.C, al P.C. Chinez (1943-1976), a fost presedinte al Guvernului Popular Central (1949-1954), lider al Republicii Populare Chineze (1954-1959) si, in final, presedinte de onoare al Comitetului pe Intreaga China al Consiliului Consultativ Politic Popular (1954-1976).

A initiat “Revolutia culturala” conceputa pentru relansarea spiritului patriotic in randul chinezilor, care s-a soldat insa cu milioane de morti.

Ca orice lider absolut, si Mao Zedong a fost atins de cultul personalitatii, astfel incat citate din opera sa si portrete ale lui puteau fi zarite la tot pasul in China.

A fost una din personalitatile influente ale secolului XX, cu un impact major mai ales in perioada Razboiului Rece. Dupa moartea sa, Deng Xiaoping a fost cel care a preluat puterea in China.

https://cersipamantromanesc.wordpress.com/category/fara-categorie/

http://cultural.bzi.ro/ideile-politice-ale-lui-mao-zedong-20182

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/un-salt-inapoi-politicile-lui-mao-zedong

Mao Tse-tung, omul responsabil pentru ceea ce este China astazi

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10687/33/
Considerat „Parintele” Republicii Populare Chineze (proclamata în 1949), Mao Tse Dung (cu apelativul obisnuit de „Presedintele Mao”) s-a nascut la 26 decembrie 1893 în Shaoshan, regiunea Hunan (sud-estul Chinei, strabatuta de Fluviul Albastru). A avut un tata foarte sever, care-l batea adesea, fiind temperat doar de mama sa, o credincioasa budhista. Si Mao a fost crescut în aceasta credinta, apoi a învatat la scoala sistemul confucianist, dar spre finele adolescentei a abandonat si confucianismul.

http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/china-meritele-lui-mao-mai-mari-decat-decat-greselile-sale-190272.html

http://cultural.bzi.ro/cei-mai-mari-exploratori-ai-chinei-iii-2378

Fotografie a lui Mao Zedong vândută la licitaţie cu peste 55.000 de dolari

Pe culmile nebuniei: China lui Mao Ze Dung

Lectura experienţelor avute de fiica unui nomenklaturist comunist în China lui Mao este cutremurătoare. Recunosc, am acceptat cartea oferită de re­vista 22 – Lebedele sălbatice. Trei fiice ale Chinei, de Jung Chang – mai mult din po­liteţe. C

---

MAO ZEDONG, „imparatul rosu”

Mao, Revoluţia Culturală şi hiperbolizarea cultului personalităţii
Marea Revoluţie Culturală Proletară din China a fost o mişcare socio-politică lansată de Mao în 1966, al cărei scop teoretic era întârirea socialismul prin eliminarea elementelor capitaliste, dar şi tradiţionale, din sânul societăţii chineze, şi impunerea ortodoxiei maoiste în Partidul Comunist Chinez.
În acelaşi timp, ea a servit drept canalul de propagare a unui exagerat cult al personalităţii construit în jurul lui Mao.

În deceniul de după război, în China se dezvoltase o clasă privilegiată de oameni instruiţi care, după, părerea liderului comunist, ar fi dobândit prea multă putere în detrimentul centrului. Mao se temea că o nouă clasă de mandarini s-ar putea naşte în China şi a făcut tot posibilul să o distrugă de la început. După eşecul Marelui Salt Înainte, Mao simţea că autoritatea sa în partid a slăbit şi că oricând cineva l-ar putea da la o parte. Astfel, dincolo de orice scopuri „nobile” promovate de propagandă, Revoluţia Culturală a fost de fapt modalitatea prin care Mao a înţeles să-şi reafirme autoritatea în partid şi, implicit, în întreaga Chină.

La 7 iunie 1966, cotidianul Armata de Eliberare publica editorialul intitulat „Gândirea lui Mao Tse Tung este telescopul şi microscopul cauzei noastre revoluţionare”. Acest text serveşte drept baza ideologică atât a fenomenului Revoluţiei Culturale, cât şi a hiperbolizatului cult al personalităţii pe care Mao l-a construit în jurul său. Reproducem, în cele ce urmează, fragmente din acest text esenţial pentru studierea comunismului chinez, dar şi pentru înţelegerea obsesiilor pe care le naşte totalitarismul.

Gândirea lui Mao Tse Tung este telescopul şi microscopul cauzei noastre revoluţionare

„Actuala revoluţie socialistă culturală este o măreaţă revoluţie menită să măture toţi monţtrii şi să remodeleze ideologia poporului, precum şi să atingă sufletele oamenilor. Ce armă trebuie utilizată pentru a îndepărta toţi monştrii? Ce ideologie trebuie aplicată pentru a întâri mintea oamenilor şi a le remodela sufletele? Cea mai puternică armă ideologică, singura de altfel, este gândirea marelui Mao Tse Tung.

Gândirea lui Mao reprezintă orientarea noastră politică, cea mai înaltă instruţiune pentru acţiunile noastre; este telescopul şi microscopul nostru politic şi ideologic pentru observarea şi analizarea tuturor lucrurilor. În această măreaţă şi fără precedent revoluţie culutrală, noi trebuie să folosim gândirea lui Mao pentru a observa, analiza şi transforma totul şi, într-un cuvânt, să o punem la comanda tuturor lucrurilor. Trebuie să folosim gândirea lui Mao pentru a distruge poziţiile inamicului şi a obţine victoria. Lupta noastră împotriva gangsterilor anti-socialişti este o luptă de clasă pe viaţă şi pe moarte. [...]

În timpul măreţei revoluţii culturale au fost expuse multe fapte care ne arată foarte clar că elementele antipartinice şi antisocialiste sunt carieriste, intrigante, ipocrite şi aparţin claselor exploatatoare. Aceştia au o atitudine dublă. Ei au aparenţa unor oameni, dar de fapt în inimile lor sunt demoni. Sunt lupi în blană de oaie şi trigi mâncători de oameni cu feţe zâmbitoare. Adesea ei folosesc frazele Marixism-Leninismului şi ale gândirii lui Mao drept un paravan în timp ce îşi fac publice vederile lor diametral opuse sub cuvântul „dar” amestecând chestiuni burgheze şi revizioniste. [...] O fortăreaţă este mult mai vulnerabilă atunci când este atacată din lăuntrul său. Inamicii care au săpat calea printre rândurile noastre sunt mult mai periculoşi decât inamicii care acţionează în câmp deschis. [...]

Într-o atât de complicată şi de acută luptă de clasă, cum putem noi să tragem o linie clară între noi şi inamicii noştri? Cum vom putea distinge între revoluţionari şi contra-revoluţionari, între marxism-leninsm şi revizionism? Trebuie să folosim gândirea lui Mao, o armă ideologică puternică şi s-o utilizăm drept telescop şi microscop pentru a observa toate chestiunile. [...]

Gândirea lui Mao Tse-Tung este punctul culminant al marxism-leninsmului. [...] Este arma invincibilă a poporului chinez, precum şi o armă puternică, invincibilă a tuturor popoarelor revoluţionare din întreaga lume. [...]

Fiecare propoziţie a preşedintelui Mao reprezintă adevărul şi poartă mai multă înţelepciune decât zece mii de propoziţii obişnuite. [...]

Obiectivul fundamental al marii revoluţii culturale socialiste din ţara noastră este de a elimina complet vechea ideologie şi cultură, vechile obiceiuri şi tradiţii folosite timp de mii de ani de către clasele exploatatoare pentru a otrăvi mintea poporului, şi de a crea o cultură şi ideologie proletară cu totul nouă, precum şi a forma tradiţii şi obiceiuri pentru masele populare. Aceasta se poate realiza prin studierea creativă şi aplicarea gândirii lui Mao în formidabila luptă de clasă, prin popularizarea acesteia şi integrarea sa în masele de mucitori, ţărani şi soldaţi. [...]

Noi trebuie să considerăm opera preşedintelui Mao drept suprama directivă a activităţii noastre. [...] Preşedintele Mao este soarele radiant ce luminează minţile noastre. Gândirea lui Mao este modul nostru de viaţă. Cei care se opun gândirii lui Mao, indiferent când o fac sau ce fel de „autorităţi” sunt, vor fi denunţaţi de întregul partid şi de întreaga naţiune.”

Mao Zedong, învăţătorul care l-a înlocuit pe împărat

Mao Zedong cunoscut şi ca Mao Ţe-Tung s-a născut la 26 decembrie 1893 , a fost cel mai puternic revoluţionar chinez şi lider al Partidului Comunist Chinez. Datorită ideilor sale revoluţionare populaţia chineză a avut foarte mult de suferit asta ducând la aproximativ 30 de milioane de morţi în timpul în care acesta a condus China.

Simplitatea unui om

Născut într-o familie simplă de ţărani din Shaoshan, Mao a reuşit în timp să facă progrese importante ajungând liderul Chinei. Şi-a început studiile la 8 ani la şcoala din satul natal iar la 13 ani a abandonat-o pentru a-şi ajuta tatăl la ferma pe care acesta o deţinea. S-a întors la studii ceva mai târziu la o şcoală din Changsha, capitala provinciei Hunan. În 1911 a izbucnit revoluţia Xinhai iar Mao s-a alăturat armatei din Hunan până în 1912 iar în 1918 a terminat prima şcoală provinicială din Hunan.

La terminarea studiilor, Mao a plecat cu profesorul său Yang Changji la Beijing unde profesorul deţinea un post la Universitatea din Pekin. La îndemnul său, Mao Zedong a muncit la librăria universităţii sub atenta supraveghere a lui Li Dazhao, intelectual şi fondator al Partidului Comunist Chinez, care avea să-I influenţeze viitoarele idei revoluţionare. Chiar dacă muncea la librăria universităţii, Mao frecventa şi cursurile ţinute la universitate de Chen Duxiu, Hu Shi, Qian Xuantong mari intelectuali ai lumii chineze dar care au avut şi un rol politic important. Ca rezultat al cursurilor pe care le frecventa Mao Zedong şi-a descoperit o pasiune acută pentru citit ceea ce l-a dus la teoriile comuniste pe care avea să le folosească mai târziu.

Ascensiunea

La 23 iulie 1921 a luat prima dată parte la Congresul Naţional al Partidului Comunist din China în Shanghai. Doi ani mai târziu a fost ales unul dintre cei cinci comisari ai Partidului Comunist Chinez în timpul celei de-a treia sesiuni a Congresului. Mai târziu Mao s-a întors în Huanan la ordinele comitetului central al Partidului Comunist şi comitetului central Kuomintang pentru a organiza filiala Kuomintang din Huanan. În 1924 a fost numit delegat la prima Conferinţă naţională a Kuomintang unde a fost ales înlocuitor al executivului al comitetului central şi mai apoi a devenit executiv al filialei din Shanghai al Kuomintang şi secretar al departamentului organizaţional al Partidului iar în 1925 a devenit directorul propagandei al partidului Kuomintang.

O şedintă urgentă a Partidului Comunist a fost ţinută în 1927 unde Mao a făcut un raport despre devoltarea ţăranilor numit “Raport asupra mişcării tăranilor din Huanan”, care este considerat punctul de plecare al teoriiilor revoluţionare ale lui Mao.

Prima influenţă asupra teoriiilor lui Mao Zedong a veni din lecturile pe care acesta le făcea asupra operelor lui Marx dar şi revoluţia rusă şi câteva opere literare chineze : “Outlaws of the Marsh” şi “Romance of the Three Kindoms”. Maoismul, aşa cum a fost numit curentul creat de Mao se baza exclusiv pe ţărănime, aceasta fiind mare diferenţă dintre curentul comunist din China şi celelalte din Europa. Mao considera ţărănimea principala componentă a masei revoluţionare dar şi cel mai important sprijin al ideologiei lui. Cele două eseuri ale sale din 1937 , “În contradicţie” şi “În practică “ reflectă începuturile Maoismului din nevoia de a oferi un suport ţăranilor împotriva unei ocupaţii japoneze. Eseurile apar în “Mica carte roşie” a lui Mao Zedong care a fost distribuită ca un mijloc de propagandă în timpul revoluţiei culturale.

Lider al Chinei

Pe 1 octombrie 1949 a fost înfiinţată Republica Populară Chineză ,punctul culminat al celor două decade de război internaţional şi civil. Din 1954 până în 1959 Mao a fost liderul Partidului Comunist Chinez. Imediat după numirea lui Mao , Partidul Comunist a început propaganda deţinând controul asupra mass-mediei din toată ţara pentru a-l promova pe Mao şi partidul.

Sub conducerea sa, Mao a iniţiat o serie de reforme cu caracter ţărănist introduse cu forţa în rândul populaţiei, care a fost grav persecutată existând peste 1 milion de morţi. Între 1953 şi 1958 Mao a iniţiat primul plan cincinal prin care China trebuia să devină cea mai puternică putere a lumii.

Cel mai important moment al conducerii lui Mao a fost însă, cel de-al doilea Plan Cincinal numit şi “Marele salt înainte” lansat în 1958. Un plan făcut dupa modelul sovietic , care se baza exclusiv pe industria grea. Sub acest program, colectivităţile agricole mici s-au transformat rapid în comune populare şi tăranilor le-a fost cerut să lucreze la proiecte masive de infrastructură la scara mică de producţie a fierului şi a oţelului. Au fost introduse tehnici agricole care nici nu fuseseră încă testate,ceea ce, împreună cu celelalte schimbări a dus la scăderea producţiei de grâne cu 15%. Din aceste cauze dar şi din cauza secetelor şi inundaţiilor ţăranii au rămas fără provizii şi milioane au murit de foame în cea mai mare foamete din istorie. Această foamete a fost cauza directă a morţii a peste 30 de milioane de chinezi între 1959 şi 1962. Construcţiile şi proiectele industriale ale lui Mao s-au dovedit şi ele inutile.

“Marele salt înainte” s-a dovedit de fapt a fii un mare pas înapoi pe care Mao l-a făcut datorită dorinţei arzătoare de a întrece Uniunea Sovietică şi de a deveni cea mai mare putere a lumii. În 1962 Liu şi Deng Xiaoping au reuşit să salveze economia distrugând comunele create de Mao şi prin importurile de grâne din Canada şi Australia.

Moartea

Teroarea provocată de Mao în China avea să ia sfârşit în 1976 când Mao Zedong a murit. A suferit întâi un atac de cord pe 2 septembrie afectând o mare parte din inima sa şi provocând agravarea bolii sale de plămâni. Pe 5 şi 7 septembrie, soţia lui Mao a dorit să îl ajute şi i-a făcut un masaj pe spate cu o anumită pudră care, se pare că i-a îngreunat respiraţia marelui lider. Doctorii au cerut ca soţia lui Mao să nu mai intervină deoarece datorită ei Mao era ţinut în viaţă de aparate. Pe 9 septembrie a fost deconectat de la aparate iar trupul său a fost depus la “Marele edificiu al oamenilor” iar după ceva timp a fost depus în Mausoleul lui Mao deşi acesta îşi dorise să fie dus la crematoriu. Sfârşitul lui Mao Zedong a fost şi sfârşitul regimului represiv pe care acesta l-a iniţiat.

9 septembrie 1976 - A murit Mao Zedong
Nascut la 26 decembrie 1893, in familia unor tarani, Mao Zedong isi va intrerupe, in 1911, studiile de la Scoala Normala din Hunan, pentru a se inrola in armata revolutionara, luptând pâna la caderea dinastiei Qing si proclamarea republicii. Dupa ce a revenit la Hunan, devenind invatator, el si-a urmat fostul dascal si viitorul socru, profesorul Yang Changji, la Beijing si intra in Partidul Comunist, fiind ales, in 1923, comisar al Comitetului Central al acestei formatiuni. Scrierile sale revolutionare si atasamentul fata de marxism determina guvernul sa-l considere un agitator periculos.

Mao: sfarsitul legendei .La 9 septembrie 1976, murea Mao Tze Dun, conducatorul adulat de un miliard de chinezi, de saizeci de grupuscule maoiste si de nenumarati lingusitori occidentali. Mausoleul in care ii sunt depuse ramasitele imbalsamate troneaza in centrul Pekinului, intretinand glorioasa legenda a marelui om. Cu toate acestea, multi autori au subliniat, de mult timp, caracterul totalitar al regimului sau. De curand, aceasta memorie glorioasa a fost stirbita de numeroase publicatii ca aceea a doctorului Li, medicul personal al lui Mao, care a facut portretul unui satrap crud si cautator de placeri. Dar, cu biografia lui Jung Chang si Jon Halliday*, care se bazeaza pe o documentare formidabila Ð in special chineza si rusa Ð si care a beneficiat de confidentele a foarte numerosi martori importanti, intregul edificiu al legendei se prabuseste.
Esentialul reputatiei maoiste se sprijinea pe ideea ca revolutia comunista chineza era autonoma si specifica. Ori, aceasta biografie demonstreaza ca, cel putin pana la moartea lui Stalin in 1953, revolutia comunista chineza a fost sub controlul si conducerea puterii sovietice.
Ceea ce, de altfel, obliga la reevaluarea interesului pe care dictatorul sovietic il avea pentru China. In timp ce strategia lui Stalin parea fundamental axata pe Europa, el nu pierdea din ochi Extremul Orient, unde, din 1945 (capitularea japoneza) pana in 1954 (batalia de la Dien Bien Phu), trecand prin preluarea puterii de catre Mao in 1949, URSS si sistemul comunist mondial au inregistrat uriase victorii.
Aceasta pondere a URSS explica ascensiunea lui Mao; daca a reusit sa se catere in varful Partidului Comunist Chinez, este mai ales pentru ca a inteles cine era "stapanul" Ð Stalin Ð si pentru ca a facut totul pentru a-i face pe plac, mergand pana la a controla statiile de emisie-receptie, pentru a se asigura de monopolul contactelor cu Kremlinul.
Se mai ridica alt aspect al biografiei lui Mao: in timp ce el se prezenta drept liderul unei mari revolutii taranesti, in realitate avem confirmarea ca, asemeni bolsevicilor, dispretuia profund taranii. Personal este raspunzator de moartea a aproximativ 38 milioane de tarani in timpul foametei, pe vremea "Marelui Salt Inainte" din 1959-1962, foamete provocata din aceleasi motive ca si aceea din Ucraina stalinista a anilor 1932-1933: dorinta procurarii Ð indiferent cu pretul cator vieti Ð de bani pentru finantarea unor gigantice planuri de inarmare prin vanzarea cerealelor. Regimul lui Mao - din 1949 pana in 1976 Ð a costat viata a aproximativ 70 milioane de chinezi. Propaganda il prezenta pe Mao ca pe un tanar ascet dezinteresat, consacrandu-si viata revolutiei pentru fericirea poporului. In realitate, era in stare de orice: asasinat in masa, otravirea concurentilor din sanul conducerii partidului, tortura, tradare pentru a-si satisface setea de putere.
Rupt de popor, traia ca un despot, in mijlocul palatelor sale secrete, al adaposturilor antiatomice si al concubinelor lui.
Mai mult, s-a crezut ca, in ciuda acestor defecte, Mao a fost un conducator patriot, luptator Ð in primul rand Ð contra invaziei japoneze; ca, apoi, ajuns la putere in 1949, a cautat sa restabileasca locul Chinei in cadrul familiei natiunilor.
Astazi este limpede ca, in razboiul contra invaziei japoneze din 1937, Partidul Comunist Chinez a lasat tot greul pe seama trupelor lui Cian-Kai-Shek, menajandu-si propriile forte, in vederea razboiului civil, pe care-l pregatea activ, cu ajutorul Moscovei, oferit in arme, bani si consilieri.
Cat despre viitorul Chinei, putin ii pasa lui Mao, care se concentra asupra unui singur obiectiv: detinerea unor arme nucleare performante care sa-i permita dominarea lumii printr-un razboi nuclear, care, chiar cu pretul disparitiei a jumatate din populatia Chinei, ar fi reusit sa faca scrum "imperialismul american" si "revizionismul sovietic".
"Revolutia culturala" Ð aceasta mare miscare de epurare a elitelor, lansata in 1966 si prezentata ca stadiul suprem al democratiei - a fost cea mai uriasa operatie de manipulare a maselor cunoscuta de istorie. In timp ce trimitea garzile rosii sa asalteze "deviationistii", Mao prelua, de fapt, puterea absoluta in interiorul partidului. Putin ii pasa de pret: dezastru economic, cultural si uman: aceasta operatie a facut intre un milion si patru milioane de victime.
In anii 1960, Mao a incercat sa treaca drept un eminent teoretician al comunismului mondial. Dar "Carticica" lui rosie, care a facut deliciul anumitor intelectuali occidentali, a fost mai ales un instrument de indobitocire a poporului chinez si - indiferent de parerea noastra despre cele 45 de volume ale Operelor lui Lenin Ðin comparatie cu ele este insignifianta.
Nici faimosul "Mars Lung", esenta epopeii maoiste, nu iese nevatamat din examenul scrupulos al celor doi autori; fiecare etapa ascunde in spatele ai tradari, lovituri sub centura si puneri in scena pentru ziaristii occidentali in cautare de senzational.
Sa reamintim legenda. In octombrie 1934, comunistii, asediati de catre trupele nationaliste ale lui Cian-Kai-Shek in Yiang tzi, in sud, ies din incercuire. Li se alatura trupe din alte baze. "Marsul cel Lung" va dura un an.
In spatele legendei Ð realitatea: un grup de oameni marcat de dezertari si rupturi intestine, neinsemnat ca numar (8000, fata de 80.000, cati fusesera) ajunge din sud in celalalt capat al tarii, unde Mao isi reface fortele. Una peste alta, acesta este episodul care-i permite sa ia conducerea Armatei Rosii.
Caci acesta este resortul principal al comunismului maoist, dezvaluit de Jung Chang si Jon Halliday in exemplara lor sinteza: vointa de putere a liderului totalitar completata cu desavarsita arta a propagandei si a dezinformarii.
Stephane Courtois
Traducere din revista
"L'Histoire", nr. 312/2006
* Jung Chang et Jon Halliday, Mao, Gallimard, 2006.

Mao de 17,4 milioane de dolari Omul de afaceri din Hong Kong Joseph Lau a platit 17,4 milioane de dolari pentru un portret al lui Mao Zedong realizat de Andy Warhol, un record pentru lucrarile acestui artist.

Mao Zedong, pe prezervative
Un vanzator de prezervative din China a fost obligat sa-si inchida magazinul pentru ca oferea clientilor "produse necorespunzatoare", printre care si prezervative cu imaginea fostului lider comunist Mao Zedong (foto) pe ele, relateaza site-ul IOL. "In cursul unui raid, au fost descoperite mai multe prezervative inadecvate. Pe ele vanzatorul tiparise emblema nationala a Chinei, ...

Misiune de bunavointa la Mao Zedong
M. Nicolaescu - 1970. Romania, a go between Beijing and Moscow

Portret al lui Mao scos la licitatie in China

Un tablou reprezentandu-l pe fondatorul comunismului chinez Mao Zedong, tablou dupa care s-au realizat copiile care in anii '50 - '60 dominau Piata Tiananmen va fi scos la licitatie la 3 iunie.
Conform expertilor tabloul urmeaza sa fie achizitionat pentru o suma cuprinsa intre 1 si 1,2 milioane de iuani, adica 120.000 - 150.000 de dolari, intr-o licitatie la care vor participa atat colectionari chinezi cat si din strainatate, a declarat purtatorul de cuvant al casei de licitatii Beijing Huachen Auctions care va organiza aceasta vanzare.
Desi nu a fost expus niciodata pe poarta de acces in piata Tiananmen, tabloul cu dimensiunile de 91 pe 68 de centimetri a constituit originalul dupa care au fost executate majoritatea copiilor expuse ce sunt in prezent pierdute.
Aceasta reprezentare a parintelui comunismului chinez a apartinut unui colectionar privat care s-a decis sa o scoata la licitatie.
Mii de astfel de portrete si de sculpturi reprezentandu-l pe Mao erau expuse in locuri publice din China, insa in prezent majoritatea lor au fost retrase, exceptie facand portretul sau care ramane, in continuare, expus pe poarta de acces in Piata Tiananmen.
Conform reprezentantului casei de licitatii, cumparatorul acestui portret va putea sa-l scoata din China, dar "favoritii" castigarii acestei licitatii raman colectionarii chinezi care sunt atrasi de astfel de "amintiri istorice" si sunt dispusi sa plateasca bani multi pentru a intra in posesia lor.

http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-lumea-in-care-traim~stire-7875~portret-al-lui-mao-scos-la-licitatie-in-china.html