Douglas[v=]

Nascut sa fie in lumina reflectoarelor

Actorul s-a nascut pe 9 decembrie 1916, in familia unui negustor evreu scapatat, Herchel Danielovici, la Amsterdam, New York, ca Issur Danielovici Demsky, fiind prima generatie din familia lui care a vazut lumina zilei pe pamant american – parintii sai erau originari din Belarus. Ajunsa in America, familia Danielovici si-a schimbat numele in Demsky, iar viitorul artist va fi numit Izzy Demsky. Copilul a invatat de la o varsta frageda sa-si castige painea si ulterior va afirma ca, pana sa devina actor, schimbase deja vreo treizeci de meserii! Avand sase surori cu care nu se prea intelegea, pustiul Izzy facea tot posibilul sa stea cat mai putin acasa si curand a descoperit bucuria scenei, participand la montarea unor piese de amatori. Devenit student la Universitatea St. Lawrence, a fost obligat sa lucreze in paralel cu studiile, spre a se putea intretine. In timpul unei vacante de vara a participat chiar la un concurs de wrestling, cu prilejul unui carnaval, ocazie cu care a fost remarcat de un membru al Academiei Americane de Arte Dramatice din New York, impresionat de calitatile de disimulare ale tanarului.

Primit cu o bursa la aceasta institutie, unde o va avea colega pe Lauren Bacall, el a adoptat numele de Kirk Douglas, sub care va deveni celebru. In 1941 s-a inrolat in Marina SUA si a fost lasat la vatra in 1944, dupa ce suferise rani grave in timpul unei lupte cu japonezii. Interesant e faptul ca, atunci cind in mai 1943 a vazut-o pe fosta lui colega de la Academia de Arte Dramatice, actrita Diana Dill, pe coperta revistei Life, Kirk le-a spus camarazilor sai ca fata aceea va deveni sotia lui. Toti au ras, dar peste numai cateva luni, pe 2 noiembrie 1943, Kirk s-a casatorit cu Diana, care ii va darui doi fii – Michael, in 1944, si Joel, in 1947. In 1951 Diana va divorta. Un soc puternic pentru Douglas.

Dupa razboi, Douglas a revenit la New York, unde a inregistrat mai multe piese de teatru radiofonic si a filmat reclame. El intentiona sa devina un actor de teatru, dar Lauren Bacall i-a vorbit despre cetatea viselor de la Hollywood, convingandu-l sa vina in California, unde isi va face debutul in filmul lui Hal B. Wallis, Dragostea stranie a Marthei Ivers (1946). Imaginea lui de „baiat rau” va fi consacrata de filmul Campionul, unde a jucat rolul unui boxer egoist si avid de glorie. In paralel insa, n-a renuntat nici la teatru si in 1949 il vom regasi pe afisul dramei lui Cehov, Trei surori, pusa in scena pe Broadway.

Steaua lui, ca actor, va cunoaste o ascensiune fulminanta in anii ’50, cand va da replica unor actrite faimoase, de la Doris Day la Lana Turner si Kim Novak. Prima nominalizare la Oscar va veni in 1952, pentru Raul si uratul, in care face tot un rol negativ. Vor urma cateva filme de propaganda, despre Al Doilea Razboi Mondial si, in 1956, superbul Lust for Life, despre viata pictorului Vincent Van Gogh, in care-i da replica lui Anthony Quinn. Pelicula ii aduce un Glob de Aur, dar, in mod surprinzator, Douglas pierde si meritatul Oscar...

Colaborarea fructuoasa cu Stanley Kubrick, in Caile gloriei, il va determina sa-i propuna acestuia colaborarea la Spartacus. Filmul va deveni un mare succes comercial, fiind unul dintre cele mai vizionate din toate timpurile. Prietenia deosebita care-l lega de Burt Lancaster il va determina sa-l aleaga pe acesta in cateva dintre cele mai bune creatii ale sale, de la Discipolul diavolului (1959) la Tipi duri (1986). Practic, deceniile sase si sapte ale secolului XX au fost dominate de personalitatea plina de vitalitate a acestui „titan” antic ratacit parca la Hollywood, figura lui dura, curajul si atitudinea virila impunandu-se in constiinta publicului...

Douglas si-a incercat mana si pe plan regizoral – primul film produs de el fiind Scalawag, in 1973, dar a trecut neobservat, caci lumea nu si-l putea imagina altfel decat ca actor. Desi performantele sale actoricesti au fost unanim apreciate, Kirk Douglas, nominalizat de trei ori la Oscar, n-a primit niciodata distinctia, pentru un film, bucurandu-se insa de un premiu onorific, in 1996, pentru cei „50 de ani petrecuti ca o forta morala si creativa in comunitatea cinematografica”.

e plan personal, viata lui a fost la fel de bogata in evenimente ca si pe plan profesional. Dupa divortul de Diana Dill, s-a casatorit cu Anne Buydens, pe 29 mai 1954, cu care a avut doi fii, Peter si Eric – acesta din urma la randul lui actor, decedat pe 6 iulie 2004 din cauza unei supradoze de droguri. In 1991, Kirk Douglas a supravietuit miraculos unui accident de elicopter in care toti ceilalti oameni aflati la bord au murit. Salvarea lui l-a facut sa caute sensurile mai profunde ale vietii si astfel a ajuns sa imbratiseze iudaismul, religia parintilor sai, religie de care nu se simtise legat in nici un fel pana atunci. El avea sa vorbeasca despre cautarile sale religioase in cartea autobiografica Urcand muntele (2001).

Un atac de apoplexie survenit in 1996 l-a lasat cu o deficienta de vorbire, pe care a reusit insa sa o depaseasca, astfel incat in decembrie 2006 a putut participa la sarbatorirea a 90 de ani de viata, la o petrecere fastuoasa, organizata de fiul si respectiv nora lui, Michael Douglas si Catherine Zeta-Jones. Cu o luciditate a mintii remarcabila, batranul actor, care n-a acceptat niciodata statutul de vedeta, participa constant la emisiuni de televiziune, acorda interviuri si chiar intretine, cu fanii sai, un viu dialog pe propriul site de Internet, fiind considerat cel mai varstnic blogger celebru...