Vainer[v=]

http://cultural.bzi.ro/evreii-din-romania-construirea-unei-moschei-nu-e-oportuna-in-romania-31919

Aurel Vainer, reprezentantul comunităţii evreieşti: Declaraţiile lui Şova nu se şterg cu buretele

Preşedintele Comunităţii Evreieşti: “Declaraţiile preşedintelui ne provoacă multă curiozitate, ca să fiu elegant. Ion Antonescu este cel vinovat”
Deputatul Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a declarat pentru gândul[color:36db=#000]că "aceste declaraţii ale preşedintelui Traian Băsescu ne-au provocat foarte multă curiozitate, ca să mă exprim elegant. Ne surprinde că îi atribuie Regelui Mihai un rol mult [color:36db=#0494e1! important]mai mare decât a avut în realitate, într-un stat care era lipsit de Constituţie şi în care nu el era un conducător al statului".
Preşedintele Traian Băsescu a declarat miercuri seara că "Antonescu rămâne responsabil de Holocaust împotriva evreilor şi a ţiganilor (…). Nimeni nu spune că statul român avea un şef de stat atunci. Ăsta (Antonescu) era doar prim-ministru atunci".
Fără a fi istoric şi fără a avea la îndemână informaţiile unui preşedinte de ţară, eu ştiu că Regele Mihai a avut doar un rol de figurant. Antonescu a fost condamnat de 6 ori la moarte. Nu e un fapt minor. Antonescu este cel vinovat de cele întâmplate", a [color:36db=#0494e1! important]mai spus Aurel Vainer pentru gândul.

Deputatul evreu Aurel Vainer: Antonescu este răspunzătorul total pentru Holocaustul din România

Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer, precizează, pentru romanialibera.ro, că Regele Mihai şi Casa Regală au avut în general o relaţie bună cu everii din România, contrazicând astfel acuzaţiile aduse Majestăţii Sale de preşedintele Traian Băsescu.
"Ion Antonescu şi legionarii au avut conducerea totală a statului român după abdicarea Regelui Carol al II-lea şi insalarea pe tronul a tânărului Rege Mihai. Antonescu este singurul responsabil pentru pogromul antievreiesc de la 29-30 iunie 1941, atunci când 13.000 de evrei au fost ucişi", precizează Aurel Vainer.
El menţionează că regimul lui Antonescu profita de "o ţară fără Constituţie", chiar dacă - oficial - exista într-o monarhie constituţională.
Deputatul susţine că Regele Mihai avea un rol mai degrabă formal în acea perioadă. "Nici măcar nu putea spune bună ziua", este exprimarea lui Aurel Vainer.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din România îl contrazice pe Traian Băsescu, care a sugerat că şi Regele Mihai ar fi responsabil pentru Holocaustul din ţară.
"Comunitatea noastră deţine documente importante care demonstrează că mama Regelui Mihai, Regina Elena, a încercat să uşureze soarta evreilor din România", spune Aurel Vainer.
În plus, deputatul spune că şi după abdicare everii din ţară au menţinut o relaţie bună cu Casa Regală.
"Eu însumi m-am întânit cu Regele Mihai în două rânduri. Prima oară a fost acum 4 ani, la Geneva, la o întâlnire convocată în memoria Marelui Rabin Alexandru Şafran. Ne-am întâlnit în casa fiului rabinului. Cel mai recent m-am văzut cu Majestatea Sa în urmă cu doi ani, la Palatul Săvârşin. Am avut atunci un tete-a-tete cu Regele Mihai. A exprimat atunci numai sentimente frumoase faţă de comunitatea evreiască din România", îşi aminteşte Aurel Vainer.
Şi despre abdicarea de la 30 decembrie 1947 - catalogată de preşedintele Traian Băsescu drept un act de înaltă trădare naţională - Aurel Vainer are o părere contrară cu cea a şefului statului: "În ‘44-‘45 aveam vreo 12-13 ani. Atunci circula vorba că ofiţerii sovietici, când cer ceva cuiva, ţin mereu în buzunar un pistol. Dacă sunt refuzaţi, scot arma şi trag. Eu cred că Regele Mihai avea o mare presiune din partea sovieticilor, mai ales în ziua în care i-au cerut să abdice. De asta spun că Regele Mihai nu a trădat".
Aurel Vainer este la al doilea mandat de deputat în Parlamentul României şi de 5 ani conduce Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Deputatul evreu Aurel Vainer: Antonescu este răspunzătorul total pentru Holocaustul din România
Preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, deputatul Aurel Vainer, precizează, pentru romanialibera.ro, că Regele Mihai şi Casa Regală au avut în general o relaţie bună cu everii din România, contrazicând astfel acuzaţiile aduse Majestăţii Sale de preşedintele Traian Băsescu.
"Ion Antonescu şi legionarii au avut conducerea totală a statului român după abdicarea Regelui Carol al II-lea şi insalarea pe tronul a tânărului Rege Mihai. Antonescu este singurul responsabil pentru pogromul antievreiesc de la 29-30 iunie 1941, atunci când 13.000 de evrei au fost ucişi", precizează Aurel Vainer.
El menţionează că regimul lui Antonescu profita de "o ţară fără Constituţie", chiar dacă - oficial - exista într-o monarhie constituţională.
Deputatul susţine că Regele Mihai avea un rol mai degrabă formal în acea perioadă. "Nici măcar nu putea spune bună ziua", este exprimarea lui Aurel Vainer.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din România îl contrazice pe Traian Băsescu, care a sugerat că şi Regele Mihai ar fi responsabil pentru Holocaustul din ţară.
"Comunitatea noastră deţine documente importante care demonstrează că mama Regelui Mihai, Regina Elena, a încercat să uşureze soarta evreilor din România", spune Aurel Vainer.
În plus, deputatul spune că şi după abdicare everii din ţară au menţinut o relaţie bună cu Casa Regală.
"Eu însumi m-am întânit cu Regele Mihai în două rânduri. Prima oară a fost acum 4 ani, la Geneva, la o întâlnire convocată în memoria Marelui Rabin Alexandru Şafran. Ne-am întâlnit în casa fiului rabinului. Cel mai recent m-am văzut cu Majestatea Sa în urmă cu doi ani, la Palatul Săvârşin. Am avut atunci un tete-a-tete cu Regele Mihai. A exprimat atunci numai sentimente frumoase faţă de comunitatea evreiască din România", îşi aminteşte Aurel Vainer.
Şi despre abdicarea de la 30 decembrie 1947 - catalogată de preşedintele Traian Băsescu drept un act de înaltă trădare naţională - Aurel Vainer are o părere contrară cu cea a şefului statului: "În ‘44-‘45 aveam vreo 12-13 ani. Atunci circula vorba că ofiţerii sovietici, când cer ceva cuiva, ţin mereu în buzunar un pistol. Dacă sunt refuzaţi, scot arma şi trag. Eu cred că Regele Mihai avea o mare presiune din partea sovieticilor, mai ales în ziua în care i-au cerut să abdice. De asta spun că Regele Mihai nu a trădat".
Aurel Vainer este la al doilea mandat de deputat în Parlamentul României şi de 5 ani conduce Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România.

Sentimentul dominant - fratietatea
Interviu cu deputat dr. AUREL VAINER,
presedintele F.C.E.R.

Participarea presedintelui F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, in calitate de membru in Board-ul Congresului Evreiesc European (C.E.E.), atat la reuniunea trimestriala, de la München, din 10 noiembrie a.c., cat si la intrunirea Executivului (Governing Board) Congresului Mondial Evreiesc (C.M.E.) de la Paris (11-12 noiembrie a.c.) a constituit punctul de plecare al prezentului interviu acordat revistei noastre.

- In conferinta despre actualitatea evreiasca internationala sustinuta la Templul Coral, ati schitat conturul acestor intruniri. Va propun sa le detaliati si comentati.
- Mai intai, despre München. Pe ordinea de zi au figurat raportul despre discursuri si incidente antisemite in Europa in timpul conflictului Israel-Hezbollah, dat fiindca majoritatea presei scrise si audio-vizuale europene a victimizat Libanul, prezentand Israelul drept „atacator“, desi conflictul - se stie bine - s-a datorat incalcarii repetate a normelor de drept international din partea Hezbollah-ului si a provocat pierderi de vieti din randul Zahalului si al populatiei civile israeliene, raniti, mutilati de razboi, numeroase pagube materiale in Galil. Reactia Diasporei evreiesti la acest conflict a dovedit ca exista solidaritate si ne-a intarit convingerea ca, uniti, vom reusi sa ne aparam dreptul de existenta suverana in Israel si dreptul de siguranta a vietii cetatenilor israelieni. De altfel, urmatoarele doua puncte ale agendei - reuniunea anuala a C.E.E., din 15 noiembrie a.c., de la Strasbourg, in cadrul Parlamentului European, si demonstratia de protest de la Bruxelles, din 29 noiembrie a.c., pentru eliberarea celor doisoldati israelieni rapiti de Hezbollah de pe teritoriul israelian - fac parte din actiunile de sprijin pentru Israel ale C.E.E.

- Tinta proiectelor?
- Atat reuniunea de la Strasbourg, la care se preconizeaza participarea a 120 de europarlamentari si se mizeaza pe prezenta ministrului de interne israelian, cat si mitingul de la Bruxelles converg catre scopul mai sus-mentionat, in care glasul conducatorilor europeni sa se faca mai puternic auzit.

- Alte teme de discutie?
- Comemorarea Zilei Mondiale a Holocaustului in Spania, la 25ianuarie 2007. Lucrarile reuniunii Executivului C.E.E. vor avea loc la Marbeea, o comunitate evreo-spaniola mica, dar cu o viata evreiasca extrem de interesanta. Intre 22-23 ianuarie, se va desfasura, la Madrid, Seminarul „Transmitere, memorie si identitate iudeo-spaniola a Soah-ului“. Pe 24 ianuarie - vizitarea Muzeului Sefard si a vechii Sinagogi din Toledo. In seara aceleiasi zile - un concert extraordinar de muzica liturgica sefarda, la Muzeul Prado. Momentul culminant va fi comemorarea din 25 ianuarie. Vor vorbi presedintele Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Spania, Jacob Israel, fostul ministru si supravietuitor al republicanilor spanioli, Jorge Semprun, fostul europarlamentar si presedintele in functie al Uniunii Romani, Juan de Dios Ramirez Heredia. Vor fi alocutiuni din partea autoritatilor de stat si de guvern. Cu acest prilej se va lansa programul de studiere a istoriei Holocaustului in scolile din Spania, tara in care Holocaustul nu a avut loc. Pe ordinea de zi a intrunirii de la München au figurat si alte subiecte importante: pericolul inarmarii nucleare a Iranului continuarea amenintarilor din partea gruparilor Hezbollah problema palestiniana legislatia anti-neonazista in tarile U.E.

- Cateva observatii?
- In ceea ce priveste Iranul, principala problema nu e numai bomba nucleara, ci si in mana cui incape, respectiv - presedintele iranian, dusman declarat al Israelului (Pierre Besnainou). Cu exceptia extremei stangi si a extremei drepte europene, toate celelalte partide din Europa considera legitim dreptul Israelului la autoaparare. Este nevoie de lobby din partea C.E.E. pentru ca U.E. sa faca presiuni asupra Iranului (Serge Cwajgenbaum). Iranul foloseste Israelul si evreii pentru a abate atentia de la problemele interne ale tarii (Ariel Muzicant). In ceea ce priveste redemararea procesului de pace in Orientul Mijlociu, s-a considerat ca una din piste este si normalizarea relatiilor diplomatice cu tari arabe moderate: Maroc, Algeria, Tunisia. Importanta este si incercarea de dialog cu Siria. Pentru reluarea dialogului israeliano-palestinian e nevoie de trei conditii: 1) Recunoasterea Israelului;2) Respectarea intelegerilor anterioare recentei Intifade; 3) Eliberarea soldatului israelian prizonier in Gaza. In vederea promulgarii unei legislatii anti-neonaziste in U.E. se incearca convingerea europarlamentarilor.

- Momente memorabile ale celor doua reuniuni?
- A fost, mai intai, reintalnirea cu personalitati emblematice ale vietii evreiesti internationale: Edgar Bronfman, Mendel Kaplan, Rabin dr. Israel Singer, Stephen Herbits s.a.. Bucuria de a fi impreuna cu colegii din Executivul C.E.E.: Pierre Besnainou, Ariel Muzicant, Moshe Kantor, Serge Cwajgenbaum s.a. Am trait sentimentul ca evreii romani fac parte din marea familie a evreilor europeni si de pretutindeni. Am inteles ca evreii din Romania sunt interesati de ce se intampla celor din America de Sud, ca acestia sunt la fel de receptivi pentru soarta fratilor lor din Europa Centrala si de Est. Am sarbatorit 50 de ani de la fondarea C.M.E. si 25 de ani de cand Edgar Bronfman se afla la conducerea acestei mari organizatii evreiesti internationale. Am participat la receptia din saloanele fastuoase si incarcate de istorie ale Senatului Frantei. Am ascultat speech-urile presedintelui C.M.E. si al primului ministru francez. Am retinut, din cuvantarea celui din urma, ideea ca Franta a fost prima tara europeana unde, dupa revolutia de la 1789, evreii au capatat drepturi civile, ca Franta se implica in solutionarea gravelor, complicatelor probleme din Orientul Mijlociu, adopta masuri antiantisemite, cunoscute fiind rabufnirile chiar violente ale fenomenului in Franta. Concret, a fost suplimentat cu 1.200 de persoane numarul celor care asigura ordinea publica, pentru mai marea siguranta a populatiei evreiesti. In final, primul ministru francez a reiterat dorinta Frantei de a asigura o viata normala evreilor din aceasta tara si sprijinul ei pentru mai multa stabilitate in Orientul Mijlociu.

- Elemente comune?
- Tematica de stringenta actualitate: combaterea noilor forme de antisemitism, promovarea ecumenismului, cu precadere, intre cele trei religii avrahamitice, despre care au vorbit Arhiepiscopul Parisului, Marele Rabin al Frantei, Marele Muftiu al Frantei. Am retinut interventia foarte consistenta a Cardinalului Lustiger.

- Si elemente specifice?
- S-au discutat: importanta Diasporei evreiesti pentru sustinerea Israelului, strangerea relatiilor intre comunitatile evreiesti si autoritatile statale mai marea atentie acordata generatiilor tineresecuritatea globala si impactul asupra evreilor influenta presei in evolutia fenomenului antisemit contemporan, reflectata in caricaturi antisemite.

- Sentimentul dominant?
- Fratietatea.

Iulia Deleanu
(In „Realitatea Evreiasca”, nr. 262-263, 7 nov - 6 dec 2006)



http://www.jewish.ro/html/sentimentul_dominant_-_fratiet.html

Deputatul Aurel Vainer: Majestatea Sa ne-a sustinut in acea perioada
http://www.phg.ro/tipareste_stire.php?id=18317

Aurel Vainer, deputat din partea Federatiilor Comunitatilor Evreiesti
din Romania: "Ce pot sa va spun este doar o opinie personala. Casa
Regala, in primul rand, regina mama Elena, a primit, in Israel,
titlu "Drept al Popoarelor, distinctie care se acorda celor care au
ajutat comunitatile de evrei, in special pentru usurarea sortii
noastre din acea perioada. De asemenea, la o comemorare a noastra din
ianuarie, de la Bucuresti, am primit un mesaj foarte cald, de
simpatie din partea Regelui Mihai. Deci, ceea ce sustine Paul nu sta
in picioare. Din cate stiu eu, Majestatea Sa a avut un rol esential
in inlaturarea maresalului Antonescu, precum si in sustinerea noastra
in aceasta perioada."
\\\\\
Istoricul Adrian Cioroianu: A face din Mihai un criminal de razboi e
o fictiune!
Istoricul Adrian Cioroianu a declarar, referitor la acest
caz: "Parerea mea este ca printul Paul ar trebui sa ramana pe un
teren mai ferm sub picioare. Majoritatea afirmatiilor sale nu au nici
o acoperire.

A face din Mihai un profitor si un criminal de razboi este, mai
curand, o fictiune. In primul rand, de deportarea evreilor in
Transnistria s-a ocupat Consiliul de Ministri, care era condus de
maresalul Antonescu. Personal, cred ca este o reglare de conturi in
familie. Este o exagerare foarte clara a realitatii!"
\\\\\
Fostul Suveran a renuntat la domeniul Peles pentru 30 milioane de euro
Autoritatile romane au decis, printr-un proiect de Hotarare de
Guvern, dezbatut in urma cu doua luni de Comisia juridica a
Senatului, sa-i ofere Regelui Mihai I suma de 30 milioane de euro.
Banii, cu titlu de despagubire pentru imobilele nerestituite
apartinand domeniului Peles, vor fi platiti de statul roman in trei
transe egale, de cate 10 milioane de euro. Conform actului normativ,
Regele are drept de folosinta gratuita si asupra Castelului Peles,
Castelului Pelisor si Foisorului pentru organizarea unor evenimente
deosebite si numai in masura in care organizarea si desfasurarea
acestor evenimente este implicat si statul roman.
\\\\\
Justitia romana nu s-a pronuntat, inca, asupra filiatiei dintre Paul
Lambrino si Carol Mircea
Magistratii Instantei Supreme au admis, la 14 aprilie 2005, recursul
inaintat de Majestatea Sa Regele Mihai I si Ana de Bourbon impotriva
deciziei Curtii de Apel Bucuresti, care recunoscuse filiatia intre
Printul Carol Mircea si Regele Carol al II-lea. Judecatorii au trimis
spre rejudecare la CAB cauza in care Printul Paul a solicitat
instantei romane sa recunoasca hotararea Tribunalului din Lisabona,
care a stabilit filiatia legitima a celor doi, cu toate drepturile ce
decurg din aceasta. Prin decizia Justitiei portugheze, Printul Carol
Mircea devenea astfel fratele mai mare al Regelui Carol I, urmare a
relatiei dintre Carol al II-lea si Ioana Valentina (Zizi) Lambrino,
iar Printul Paul devenea nepotul lui Carol al II-lea. Judecatorii
Instantei Supreme au constatat existenta unor incalcari ale
dispozitiilor procedurale cu privire la citarea partilor si
respectarea dreptului la aparare.
\\\\\
Constantin Balaceanu-Stolnici: «Paul Lambrino este un mincinos. Vrea
o parte din mostenire»
Istoricul Constantin Balaceanu-Stolnici: "Paul este un mincinos. Sa
va dau un exemplu. Comunitatea Evreilor din Romania l-a invitat pe
Rege la comemorarea evenimentelor nefericite de atunci. Din pacate,
Majestatea Sa nu a putut veni, asa ca a trimis-o pe principesa
Margareta sa transmita un mesaj din partea Casei Regale. La randul
lor, evreii prezenti in sinagoga au multumit Regelui Mihai pentru
faptele sale.

Dupa parerea mea, Paul incearca sa-l sape pe rege, ca sa primeasca si
el o parte din mostenire. La acea vreme, Mihai nu avea
responsabilitatea conducerii statului roman deoarece Antonescu avea
toate prerogativele, avea puteri depline."
\\\\\
Deciziile politice si militare erau luate de Guvernul Antonescu, si
nu de Regele Mihai
A doua domnie a Regelui Mihai I a inceput, conform site-lui oficial
al Casei Regale, in conditii dramatice, intr-o Romanie mica, ciuntita
din toate partile si intr-o Europa aflata in plin razboi.
Prerogativele regale fusesera drastic limitate, intreaga putere
executiva aflandu-se in mainile lui Ion Antonescu si a guvernului
sau, compus in mare parte din membrii miscarii legionare. La 6
septembrie 1940, la presiunile generalului, Regele Carol a semnat
actul de renuntare la prerogativele sale, lasand pe umerii fiului
sau, Mihai, de numai 19 ani, povara domniei. La vremea respectiva,
Regele Carol a evitat sa pronunte in vreun fel cuvantul abdicare in
actul de renuntare la tron, gandindu-se la o evenuala reintoarcere.
La 7 septembrie, Carol a parasit Romania impreuna cu Elena Lupescu,
cu un tren special format din douasprezece vagoane. La acea vreme,
cand generalul Ion Antonescu venise la putere cu ajutorul
legionarilor, a fost normal ca primul decret dat sub domnia Regelui
Mihai sa fie practic o consfintire a acestei stari de fapt aparute in
ultimele zile dinaintea abdicarii lui Carol. Astfel, decretul
statuta, la art. 1: "Statul roman devine stat national legionar",
continuand, prin art. 2: "Miscarea legionara este singura recunoscuta
de stat (...)". Articolele 3 si 4 se refera strict la capeteniile
legionare astfel: "Domnul general Ion Antonescu este conducatorul
statului legionar si seful regimului legionar", iar "Domnul Horia
Sima este conducatorul miscarii legionare". Pe plan extern, Romania a
devenit practic un satelit al Germaniei, atat din punct de vedere
politic, cat si din punct de vedere economic. Situatia Regelui Mihai
din acea perioada era una foarte stranie. Desi era formal seful
Armatei si suveran al Romaniei, participarea sa la deciziile politice
si militare ale guvernului a fost sistematic impiedicata de catre
Antonescu.

"131 de morminte, 131 de oameni puşi la pământ din nou" - interviu cu dr. Aurel Vainer, preşedintele FCER


Creat: Joi, 27 Noiembrie 2008 09:42 Autor: Anima News



Era imposibil ca un nespecialist în demolări să poată face aşa ceva. Morminte de sute de kilograme date jos * Am multe îndoieli asupra rezultatelor reconstituirii * Eu nu cred încă în statul Palestina * Nimic nu este mai important decât lupta pentru pace şi aceasta să fie o pace reală * Sper că preşedintele Băsescu a făcut vizita în Siria pentru pace, nu pentru a fi partizanul ţărilor arabe * Este important ca un cetăţean care a avut o legătură de naştere cu România să poată reveni cu drepturi depline * FCER şi Fundaţia Caritatea se află într-o situaţie delicată



Mircea Merticariu (M.M.): Cum se vor desfăşura alegerile pe colegiul în care candidează dr.Aurel Vainer?


Aurel Vainer (A.V.): Pentru prima dată s-au alocat un număr de locuri pentru românii de peste hotare. Avem colegii pe Asia, Africa, Orientul Apropiat, Continentul American şi fosta URSS. Candidaţii minorităţilor naţionale au dreptul să figureze pe listă la toate colegiile pe ţară dar şi la toate colegiile de pe circumscripţia 43 din străinătate, în concurenţă cu candidaţii partidelor. În cazul de faţă, eu voi fi şi în Europa şi pe alte continente. Din câte ştiu pe colegiul meu vor fi doi candidaţi din Israel, doamna Mariana Stoica, fostul ambasador şi eu, dr. Aurel Vainer. ( N. R. - În acelaşi colegiu, în afară de Mariana Stoica şi Aurel Vainer, mai candidează Herman Bercovitz, Armand Shor, Sorin Niculescu, Koto Iosif şi Sicoe Viorel). Democraţia înseamnă vot şi vot înseamnă număr. Eu am şi relaţii de familie, destul de multe în Israel, care mă vor ajuta. la fel, "Viaţa Noastră" este un vehicul de informaţie dinspre Israel spre noi FCER şi invers. Acelaşi lucru pozitiv este valabil şi despre "Anima News". Urez succes tuturor candidaţilor care vor fi pe liste alături de mine!


M.M.: Din păcate, în ultima perioadă au apărut mai multe speculaţii referitoare la devastarea Cimitirului Evreiesc din Bucureşti, de pe strada Giurgiului. Care este părerea dv referitor la acest fapt?


A.V.: Speram că în 2008 vom vorbi tot mai puţin despre negarea Holcaustului. Din păcate a apărut un fapt care m-a zdruncinat teribil, acest atac amntisemit, terorist de pe strada Giurgiului. 131 de morminte, ca şi 131 de oameni puşi la pământ din nou. Noi am protestat dindată. Ne-am adresat pe tonul cel mai serios şi grav la preşedinte, la ministrul Justiţiei, Procuratură, Poliţie etc. Am fost în două audienţe importante la Ministrul de Interne şi la cel de Justiţie. După ce am primit semnalul, două mesaje scurte, dar foarte precise, pentru cele întâmplate, de la şeful statului şi primul ministru, care şi-au exprimat indignarea şi au dispus măsuri foarte severe. La cei doi miniştri am mers cu o delegaţie a rabinilor originari din România, patru din Israel şi doi reprezentând Statele Unite şi Europa. Am cerut anchetă şi cercetare până la inspiratori şi realizatori ai atacului.


M.M: Sunteţi mulţumit de rezultatul anchetei?


A.V.: Până la această dată ar fi fost normal să avem rezultate concrete. Din câte ştiu a avut loc o reconstituire. Am multe îndoieli asupra rezultatelor. Iar s-a constatat că un număr de tineri, teribilişti ar fi făcut atacul, situaţie care nu poate justifica situaţia din cimitir. Era imposibil ca un nespecialist în demolări să poată face aşa ceva. Morminte de sute de kilograme date jos. S-a lucrat foarte precis după un plan. Poliţia spune că nu este aşa, că nu există mesaje antisemite, ca "jos jidanii" sau altceva. Eu am încredere în autorităţi că îşi vor face până la urmă treaba. Am dus la miniştri câte un dosar documentar cu literatură antisemită care inspiră astfel de atacuri. Cantitatea de maculatură xenofobă şi antisemită sper să se reducă de pe piaţă.


M.M: Preşedintele Traian Băsescu a omis la vizita din Siria, statul Israel, ca vecin. De fapt, care este situaţia?


A.V.: M-a suprins şi pe mine. Dar fiind vorbitor fără hârtie în faţă, ca şi domnul Băsescu, poţi omite unele lucruri. În una din vizitele mele în Orientul Apropiat, am fost în Siria, în Palestina şi Egipt. Am spus şi eu "Palestina" în locul Autorităţii Palestiniene. Deocamdată nu există acest stat. Poţi să ai unele scăpări. Eu nu cred încă în statul Palestina.


M.M.: Există însă o proiecţie pe viitor atât în cazul dumneavoastră, cât şi a preşedintelui Băsescu?


A.V.: Este posibil, deoarece se doreşte crearea statului Palestinian. După înţelegerile care sunt necesare. Cum este Harta Drumurile, cum se spunea. Este decizia celor patru puteri, grupuri de interese şi de sprijin, care au adoptat-o. Din păcate nu s-a ajuns la o înţelegere. Situaţia s-a complicat. Apelul meu la Parlament, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la crearea statului Israel, este că nimic nu este mai important decât lupta pentru pace şi aceasta să fie o pace reală. Eu sper că preşedintele Băsescu a făcut această vizită pentru pace nu pentru a fi partizanul ţărilor arabe.

M.M.: Ce proiecte legislative aveţi în vedere pentru următorul mandat de deputat?


A.V.: Sunt două probleme care s-au ridicat la adunările electorale. Intenţionez să fac o interpelare la Guvern, referitoare la legile 10 şi 290 şi 247 şi pe de altă parte la procesul de acordare a despăgubirilor pentru cei refugiaţi din Basarabia, Herţa şi Bucovina. Mi s-a sesizat că ar fi necesară o intervenţie pentru îmbunătăţirea legislaţiei pentru acordarea cetăţeniei. A fost o regulă în timpul emigrării, nu puteai obţine paşaportul dacă nu renunţai la cetăţenie. Este nevoie de simplificări pentru cei care şi-au pierdut cetăţenia, nu din cauza lor ci pentru că au fost obligaţi. Astăzi, cel care cere revenirea la cetăţenia română trebuie să facă formele ca oricare străin.


M.M.: Putem estima numărul evreilor români care îşi doresc cetăţenia română?


A.V.: Sunt foarte mulţi care îşi doresc cetăţenia română din nou. Este o dorinţă care dovedeşte drumul bun pe care îl parcurge România. Stat democratic şi cu drepturi. Prezenţa noastră în Uniunea Europeană dă cetăţenului român nişte drepturi în plus faţă de cetăţenii care nu sunt în UE. Sunt mai multe drepturi, de liberă practică, recunoaşterea studiilor etc. Pe de altă parte, să nu exagerăm, Israelul are acorduri puternice cu Uniunea Europeană. Israelienii demult nu au nevoie de viză pentru Europa. Pe plan economic, noi am preluat aranjamentele comerciale cu Israelul. Este important ca un cetăţean care a avut o legătură de naştere cu România să poată reveni cu drepturi depline. Este tot o restituţie a istoriei. Am plecat din ţară, dar nu de bună voie întodeauna. Eu cred că este bine şi voi acţiona în această direcţie.


M.M.: La Fundaţia Caritatea lucrurile merg destul de greu. Cum se va face împărţirea acestor bunuri, care au aparţinut evreilor şi acum sunt retrocedate?


A.V.: Referitor la Caritatea sunt mai multe chestiuni, din păcate. Procesul de restituire a mers acceptabil. Sigur, el este greoi, legislaţia prevede foarte multe documente la acordarea restituţiei. Noi avem sinagogi şi cimitire. În Moldova nu figurează înscrise în nicio carte funciară. Atunci trebuie să aduci dovezi şi probe. Mai mult, noi avem o lege, Ord 36, care dă dreptul de proprietate exclusivă pentru toate elementele de patrimoniu sacru şi nu numai. Când vii la cadastru ţi se cer acte. Noi am început să formulăm cereri în instanţe, pentru recunoaşterea dreptuluid e proprietate în temeiul legii. La Caritatea este o problemă de principiu. În sistemul de organizare a evreilor în perioada antebelică erau mai multe societăţi evreieşti, dar nu erau ale comunităţii. Aici s-au întâmpinat mai multe dificultăţi. Multă vreme accesul în arhive a fost restrâns. S-au scos câteva documente de la arhive. Există documente la Ministerul Muncii, dar nu am ajuns la ele. Accesul la arhive nu este foarte simplu. Apoi mai este un aspect, piaţa imobiliară, care este în cădere. Nu ne putem grăbi să vindem, pentru că sunt averi dobândite în timp şi avem o responsabilitate.
Mai sunt şi problemele de conducere ale Fundaţiei Caritatea. Din păcate a încetat din viaţă vicepreşedintele Moshe Nativ, cu care aveam relaţii excelente. Organizatia Mondială a Evreilor privind Restituirea Bunurilor (WJOR) nu a stabilit componenţa consiliului care să-i reprezinte. Nu mai este fostul ambasador Meir Rosen şi nu mai e nici reprezentantul JOINT- ului. Urmează să merg la Tel Aviv pentru a lămuri mai multe lucruri. În privinţa repartizării bunurilor, s-a stabilit ca 60 la sută din sume să revină FCER şi 40 la sută Organizaţiilor Evreilor Români din Israel. Noi suntem tot mai dependenţi de aceste venituri. JOINT şi Claims Conference, care sponsoriza activitatea de asistenţă socială şi medicală şi-a diminuat contribuţia. Ne aflăm într-o situaţie delicată. Probleme sunt dar cu ajutorul lui Dumnezeu le vom rezolva.

„Votul uninominal responsabilizează clasa politică” Interviu exclusiv : Deputatul Aurel Vainer, despre români şi evrei, despre politică şi afaceri
Cultura iudaică are un rol foarte bine definit în societatea românească. Despre activităţile minorităţilor din România, istoria acestora, dar şi implicarea lor în viaţa politică, economică şi socială, am stat de vorbă cu domnul deputat Aurel Vainer, preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

- Pentru început, v-am ruga, domnule deputat Aurel Vainer, să ne spuneţi în câteva cuvinte care este rolul minorităţilor în societatea românească? Sunt ele privite altfel? Le sunt respectate drepturile?
- Este foarte bună întrebarea dumneavoastră. Ce vă pot spune este că noi, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), al cărei preşedinte sunt, facem tot ce ne stă în putinţă pentru a promova interesele şi activităţile evreilor, încercăm să-i atragem pe români să ne cunoască valorile, să ne studieze istoria. Şi, în acest sens, am demarat o serie de evenimente printre care spectacole sau filme cu tematică evreiască. Am dedicat un şir de manifestă ri culturale pentru scriitorul Mihail Sebastian, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea sa. Încercăm să fim foarte prezenţi pe plan cultural, artistic şi ştiinţific.
- Sunteţi preşedintele Federaţiei Comunităţ ilor Evreieşti din România (FCER) şi, de asemenea, un politician român de etnie evreiască. După cum ştim, sau după cum istoria ne arată, în perioada 1937-1944, statul român a început şi a realizat o politică de discriminare împotriva evreilor. Din punctul dumneavoastră de vedere, a fost sau nu Holocaust în România?
- Din punctul meu de vedere, a fost Holocaust în România. După cum bine ştiţi, în timpul regimului Iliescu s-a constituit o comisie mixtă, formată din români - evrei şi neevrei - dar şi din specialişti din străinătate, care a studiat ce s-a întâmplat în perioada de după '37 şi s-a ajuns la concluzia că a fost Holocaust în România. În opinia mea, în acea perioadă au existat o serie de măsuri discriminatorii, antisemite. S-au făcut deportări. Populaţia evreiască de la sate şi din târguri (orăşele) a fost obligată să se instaleze în capitalele de judeţ, impunânduli- se măsuri restrictive grave, ceea ce ducea în mod indubitabil la încălcarea dreptului la viaţă. Şi când spun încălcarea dreptului la viaţă, pot să exemplific: dacă, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, un român, pe bază de cartelă, avea dreptul să cumpere 500 de grame de pâine, un evreu nu avea voie să cumpere decât 100 de grame. Şi exemplele pot continua. Este o întreagă istorie... Însă, înainte de a vă răspunde la următoarea întrebare, vreau să reliefez un singur lucru: este dureros pentru un popor să recunoască faptul că din rândurile sale au fost şi oameni care au recurs la gesturi şi fapte represive.
- Având în vedere apropiatele alegeri pentru Parlamentul European (PE) şi „bătălia” între Tăriceanu şi Băsescu pe uninominale, credeţi că este benefică pentru România organizarea referendumului odată cu europarlamentarele?
- După cum ştim, preşedintele Traian Băsescu a semnat Decretul de organizare a referendumului pentru uninominale pe 25 noiembrie a.c. Că este bine sau că este rău, rămâne de văzut. Însă alta este problema. De multă vreme se vorbeşte că în România sistemul electoral nu este cel mai bun. Eu cred că votul uninominal este, în esenţă, o măsură benefică. Şi spun asta pentru că, după părerea mea, votul uninominal va responsabiliza foarte mult deputatul sau senatorul în raport cu cetăţeanul. Evident însă că, pentru a-ţi îndeplini îndatoririle de deputat faţă de alegătorii care te-au votat, ai nevoie de un cadru legislativ bine închegat şi mai ales cu prevederi clare privind obligaţiile şi drepturile deputatului. În ce ne priveşte pe noi, minorităţile, preşedintele Băsescu ne-a asigurat, la consultările la care ne-a invitat, că vom avea aceleaşi drepturi electorale. Referitor la variantele de vot uninominal, propuse de cei doi lideri (n.r - Tăriceanu şi Băsescu), eu zic că asistăm la o partidă de şah... Dacă este să vorbim despre utilitatea organizării uninominalelor odată cu europarlamentarele, consider că este bine, din anumite puncte de vedere. Nu chemăm electorii de mai multe ori la vot. Şi în plus, şi costurile sunt altele... Însă, una peste alta, viaţa noastră politică este o viaţă încrâncenată.
- Aţi declarat cu ceva timp în urmă că obiectivul dumneavoastră primordial îl reprezintă „procesul de democratizare şi transparentizare şi a vieţii comunităţii evreieşti”. Aţi reuşit să atingeţi acest deziderat?
- În septembrie 2005, Federaţia a avut, după 50 de ani, un Congres, în care, în mod democratic, eu am fost ales preşedinte, la trei voturi diferenţă de contracandidatul meu. Noi încercăm să asigurăm un proces democratic, transparent, şi asta se poate vedea prin simplul fapt că Federaţia a adoptat un statut provizoriu, democratic, legal. Trimestrial, avem o reuniune a membrilor din Consiliul de conducere, unde sunt discutate problemele importante ale vieţii noastre. În fiecare an, dezbatem problemele de interes major în Adunarea Generală a FCER. Patrimoniul Sacru Evreiesc din România este alcătuit din 97 de sinagogi, dintre care 48 în funcţiune, iar 34 sunt monumente istorice. Tot astfel, educaţia iudaică ocupă un loc primordial în activitatea FCER. Încercăm să asigurăm transparenţă decizională prin tot ceea ce întreprindem.
- Ştim că sunteţi doctor în economie. Având în vedere convulsiile de pe scena politică românească, consideraţi că acestea vor afecta într-un fel sau altul mediul social şi economic românesc? Consideraţi că inflaţia ar putea depăşi în acest an nivelul prognozat de Banca Centrală?
- Dacă ne uităm la cât de mult au crescut şi se prevede să crească preţurile la alimentele de bază, mă tem că inflaţia va creşte anul acesta. Privesc cu mare îngrijorare atingerea dar poate şi cu speranţă, atingerea ţintei de inflaţie. Am auzit zilele trecute o informaţie conform căreia marile reţele de magazine din Rusia au luat iniţiativa să îngheţe preţurile la alimentele de bază, tocmai pentru a evita majorarea inflaţiei. Poate că acest gest s-ar putea prelua şi în România. Referitor la întrebarea dumneavoastră dacă politicul afectează mediul economic românesc, aş putea spune că, pentru investitorii străini, stabilitatea politică este un motiv de încurajare pentru ei. Şi aici avem exemple... Dacă ne uităm la cea mai mare uzină de automobile din Piteşti, putem spune că privatizarea acesteia a fost un lucru benefic, care a contribuit mult la balanţa de comerţ exterior a României. Deci, se poate spune că stabilitatea politică influenţează echilibrul mediului de afaceri românesc.
- Cum comentaţi evoluţia schimburilor comerciale dintre România şi Israel?
- Eu spun că schimburile comerciale dintre România şi Israel sunt bune, mai ales că avem acum un instrument foarte bun. Ani de zile, noi am fost condiţionaţi de reglementă rile sistemului vamal. Acum, noi intrând în UE, am preluat toate aranjamentele comerciale. Dacă vă amintiţi, în perioada de după 1989, românii plecau la muncă în Israel. Dacă umblaţi prin Bucovina sau Maramureş, veţi descoperi o dezvoltare urbanistică de invidiat. Şi asta cu resurse financiare obţinute şi din Israel.
- Mai aveţi iniţiative legislative pentru viitor? Şi dacă da, care sunt acestea?
- Activitatea de parlamentar nu constă numai în participarea la şedinţele plenare. Fiind vicepreşedinte al Comisiei de politică economică, reformă şi privatizare, încerc întotdeauna să contribui la îmbunătăţirea unei legi, unei propuneri legislative. Acum avem în lucru o lege care se referă la relaţiile dintre comercianţi şi producători. Ne luptăm s-o îmbunătăţim sau, dacă va fi cazul, s-o respingem. Eu am avut două iniţiative importante care au privit, una, populaţia evreiască, iar cea de-a doua a avut un spectru mai larg, care, din păcate, nu a avut parte de susţinere. Era vorba despre populaţia care a fost evacuată şi a suferit de pe urma pactului Ribbentrop-Molotov. O altă iniţiativă a făcut referire la Legea nr. 189/2000, care prevede dreptul la indemnizaţie pentru cei care au suferit în perioada '40-'45. Această propunere a fost încununată cu succes, iar cei vizaţi vor beneficia de prevederile acestei legi, dar începând cu 1 ianuarie 2008.

Deputatul Vainer a plâns la discursul lui Băsescu
http://www.gandul.info/politica/deputatul-vainer-plans-discursul-basescu.html?3928;950531
Săptămâna viitoare, preşedintele îi va decora pe reprezentanţii etniei rrome
Preşedintele Traian Băsescu a decorat, ieri, la Palatul Cotroceni, 11 supravieţuitori ai Holocaustului, într-o ceremonie la care au fost invitaţi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti. Printre ei, şi deputatul Aurel Vainer. Extrem de emoţionat, el a asistat plângând la discursul şefului statului. Decorarea a fost făcută, conform Preşedinţiei, „în semn de profund respect pentru cutremurătoarele suferinţe îndurate în lagărele de concentrare din timpul celui de-al doilea război mondial, cu prilejul comemorării Zilei Holocaustului în România“.
Traian Băsescu a spus că este vorba despre „un gest de reparaţie morală” pentru evenimentele tragice suferite de evrei şi rromi, consecinţa unei perioade în care politica statului român a constat în adoptarea unei legislaţii „rasiale, opresive şi antidemocratice, pe fondul unei lipse acute de spirit civic şi al predominanţei unor sentimente xenofobe”. Preşedintele a mai spus că, date fiind ororile trecutului, este necesar să se acţioneze pentru combaterea acţiunilor xenofobe şi antisemite. „Închei prin a invoca rugăciunea tradiţională evreiască: «Să ne amintim!»“, a mai spus Băsescu. La încheierea ceremoniei, el a precizat că, săptămâna viitoare, va organiza o ceremonie similară pentru decorarea unor reprezentanţi ai etniei rrome care au supravieţuit deportării în Transnistria în timpul celui de-al doilea război mondial.

Aurel Vainer (în alfabetul ebraic אאורל ויינר) (n. 10 ianuarie 1932, Ştefăneşti, jud. Botoşani) este un politician român de etnie evreiască.