Re: Eden[v=]

Scris de Admin 12.03.15 16:35

[*]

Anthony Eden alunecă din politică după Criza Canalului Suez

Scris de Admin 10.07.10 14:50

La toată lumea...

Cei care ţin cu echipa naţională a Olandei, ajunsă în finala Campionatului Mondial de Fotbal, au un motiv în plus să îşi dorească victoria celei supranumite „Portocala mecanică”.
Starul XXX Bobbi Eden a promis prietenilor ei de pe Twitter că le va face sex oral dacă Olanda va ajunge Campioană Mondială.

Citeste articolul

Scris de Admin 04.03.09 10:09

Donna Eden este un cel mai bine vandut [1] autor, lector şi profesor în domeniul medicinii energetice.Eden a Energiei Medicină Programul de certificare se bazează pe munca ei. [2] Ea de multe ori colaborează cu soţul ei, David Feinstein, un psiholog clinic si un membru al facultăţii a fost Universitatea Johns Hopkins School of Medicine. [3]
Eden serveşte cu privire la facultatea de neacreditate Energiei Universitatea de Medicină [4]. Ea a rămas însărcinată şi mărci comerciale termenul de "kinesiologie Energy" pentru a descrie un proces de testare cu ajutorul musculare pentru detectarea şi corectarea dezechilibrelor din organism, mai 2002 ea a acordat drepturi nerestricţionat de a folosi termenul pentru a Asociaţiei kinesiologie Energiei [5] Donna, de asemenea, co. -fondat de energie non-profit Institutul de Medicină în Ashland, Oregon. [6]
Medicină Eden pentru energie carte (ediţie revizuită), recent, a câştigat la categoria de auto-ajutor a Rezervaţi la US News Naţional 2008 Cel mai bun Premiile Carti, în timp ce ei a Energiei Medicina rezervati in pentru femei a câştigat în categoria de sănătate a femeilor [7] Donna şi David, de asemenea. Co-autorul a şase piloni de Medicină Energie: Puncte forte clinice ale unei paradigme complementare, care a fost publicat în revista terapii alternative in Sanatate si Medicina. [8]

Scris de Admin 04.03.09 10:09

Anthony Eden (1897-1977)
Bursier la Oxford, maior decorat cu Crucea Militară în timpul primului război mondial, un om binecuvântat cu un chip frumos şi carismatic, Anthony Eden a fost unul dintre cei mai promiţători politicieni din generaţia sa. Deşi foarte tânăr, la 25 de ani reprezenta în Parlament Warwick şi Leamington, iar la 38 de ani a devenit Ministru al Afacerilor Externe. În această calitate, Eden şi-a consolidat un bun renume ca militant pentru pace, adoptând o poziţie fermă împotriva liderilor fascişti Hitler şi Mussolini. În semn de protest pentru politica împăciuitoare a lui Chamberlain faţă de aceste personalităţi periculoase, Eden a demisionat în 1938. În 1952, părea să fie succesorul lui Winston Churchill la postul de prim-ministru.

Exact când viitorul lui Eden devenise atât de promiţător, o eroare medicală avea să îi schimbe pentru totdeauna cursul vieţii. În timpul unei intervenţii chirurgicale pentru îndepărtarea pietrelor din vezica biliară, chirurgul i-a atins canalul biliar. Acest accident nefericit avea să îi declanşeze infecţii repetate, cu febră şi dureri violente. Pentru a depăşi această slăbiciune, lui Eden i s-a prescris medicamentul-minune al anilor 1950: benzedrina. Considerată de medicii vremii drept un stimulent inofensiv, benzedrina face parte din familia de substanţe numite amfetamine – drogul ilegal cunoscut în prezent sub numele de “speed” - metamfetamina.

La vremea respectivă, amfetaminele erau folosite în mod foarte neglijent. Un alt om politic al epocii a recunoscut că a luat amfetamine pentru a putea ţine un discurs la Conferinţa Partidului Conservator. Dar faptul că Eden lua amfetamine era mult mai îngrijorător: copilăria sa alături de un tată nestatornic şi temperamental îl făcuse să devină impulsiv şi fragil din punct de vedere psihologic. Această instabilitate a sa era agravată de tensiune, în aşteptarea momentului când Winston Churchill avea să renunţe la putere, pentru ca Eden să poată prelua postul.

În 1955, când, în sfârşit, a devenit prim-ministru, Eden se resimţea serios de pe urma faptului că stătuse în umbra marelui om de stat Churchill. Pentru a-şi înfrânge nesiguranţa şi a-şi spori încredere în sine, Eden a început să îşi mărească doza de benzedrină. Ce nu ştia el era că, în timp, utilizatorii de amfetamine devin tot mai toleranţi la drog, tind să îşi mărească doza si devin mai iritabili, au schimbări bruşte de dispoziţie, modificări de percepţie şi crize de paranoia. În vara anului 1956, Eden era deja un om cu probleme grave de sănătate şi lua în mod regulat un medicament care îi afecta gândirea.

În iulie 1956, Eden s-a confruntat cu o problemă internaţională de importanţă majoră. Colonelul Nasser, preşedintele Egiptului, a anunţat naţionalizarea Companiei Canalului Suez, care fusese administrată de Franţa şi Marea Britanie încă de la construirea Canalului, în 1869. Canalul de Suez era principala rută pentru aducerea petrolului din Orientul Mijlociu în Europa, astfel încât pentru Marea Britanie era vital să îşi protejeze interesele din zonă. Eden şi-a exprimat dorinţa ca procesul de naţionalizare să fie anulat, dar a dovedit şi o animozitate personală de tip paranoid faţă de colonelul Nasser, prezentând astfel toate simptomele unui dependent de amfetamine.

Pe data de 16 octombrie 1956, Eden a acceptat să colaboreze cu Franţa şi Israelul, în cadrul unei operaţiuni clandestine. Israelul urma să invadeze Egiptul, pentru ca Marea Britanie şi Franţa să poată interveni cu trupe de menţinere a păcii, ocupând din nou zona Canalului. Eden, omul politic de altă dată, nu ar fi acceptat niciodată să recurgă la un asemenea subterfugiu, dar la momentul respectiv, după cum declara el însuşi, “practic trăia cu benzedrină”.

Invazia israeliană a avut loc pe data de 29 octombrie. Patru zile mai târziu, când Marea Britanie şi Franţa au trimis trupe în zone, s-a declaşat un scandal internaţional de proporţii. Rusia s-a aliat cu Egiptul, iar SUA a cerut trupelor lui Eden să părăsească teritoriul egiptean. Eden provocase un potenţial conflict între marile puteri ale lumii care deţineau arme nucleare. Pe data de 3 noiembrie 1956, Rusia a ameninţat Marea Britanie că va lansa o rachetă asupra teritoriului ţării dacă trupele britanice nu se retrag. Într-o convorbire telefonică purtată cu furie, în miez de noapte, Eisenhower i-a cerut lui Eden să îşi retragă trupele. Eden, pe punctul de a se prăbuşi, a fost de acord să se retragă, fără ca măcar să se consulte cu Franţa în prealabil.

Modul în care Eden a făcut faţă crizei Canalului Suez s-a dovedit dezastruos, dar următoarea sa mişcare a fost o surpriză pentru întreaga lume: el a plecat în vacanţă. Când trupele britanice se aflau încă pe teritoriul Egiptului, medicii lui Eden l-au trimis în Jamaica, încercând să îi întrerupă dependenţa de amfetamine. Dar această cură de odihnă nu a mai putut salva cariera lui Eden. Cine ştie dacă, fără combinaţia de boală şi droguri, Eden ar fi reuşit să fie un prim-ministru la fel de bun pe cât fusese în calitate de ministru al Afacerilor Externe. Din nefericire, el a rămas pentru posteritate asociat cu greşelile sale şi cu ruşinosul moment al crizei Canalului Suez.

Scris de Admin 23.04.06 18:14

Anthony
Donna
Bobbi

Scris de Continut sponsorizat