Cleopatra[v=]

http://cultural.bzi.ro/primii-ani-de-domnie-ai-cleopatrei-35330

http://www.istorie-pe-scurt.ro/ultimele-clipe-ale-cleopatrei-cea-mai-faimoasa-regina-din-istorie/

http://cultural.bzi.ro/tehnici-ciudate-de-autosatisfacere-in-antichitate-regina-cleopatra-se-masturba-cu-serpi-si-albine-vii-32342

http://cultural.bzi.ro/cleopatra-enigma-celei-mai-impresionante-femei-a-lumii-26555

http://www.revistamagazin.ro/content/view/11262/8/
Una dintre cele mai spectaculoase personalitati ale antichitatii, Cleopatra VII a Egiptului a domnit din anul mortii tatalui sau, 51 i.Ch., si pâna la moarte, in anul 30 i.Ch. Daca este corect anul nasterii sale, 69 i.Ch., atunci controversata regina avea numai optsprezece ani când a devenit lider al unui stat foarte bogat si cu o asezare geografica strategica, in nordul Africii.

http://cultural.bzi.ro/descoperire-exceptionala-despre-cleopatra-si-marc-antoniu-facuta-intr-un-loc-plin-de-istorie-3141

http://www.historia.ro/exclusiv_web/portret/articol/cleopatra-regina-sex-simbol

http://cultural.bzi.ro/cum-aratau-in-realitate-cleopatra-si-marc-antoniu-10671

http://adevarul.ro/cultura/istorie/unde-avut-mai-putere-cleopatra-realiate-marile-ecrane-1_52a053a1c7b855ff5677c2d8/index.html

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9783/8/

Sub numele de Cleopatra a VII-a, regina (faraoneasa) a Egiptului, cea mai faimoasa femeie a Antichitatii, a incheiat dinastia Ptolemeilor lasata de Alexandru Macedon sa conduca acea tara. N-a fost o mare frumusete, dar a reusit sa seduca mari barbati de stat. I-a placut sa pescuiasca in ape tulburi (razboaie civile) si a fost aproape sa devina mare imparateasa la Roma, peste un imperiu in care copiii ei erau monarhi peste o zona importanta din estul Mediteranei. Asta daca l-ar fi sedus si pe Octavian, invingatorul lui Marc Antoniu, dar a esuat...

Cleopatra a murit din cauza unei supradoze, nu muşcată de şarpe
Cauza morţii Reginei Cleopatra nu a fost o muşcătură de şarpe, ci un cocktail de droguri care a inclus opiu şi cucută, potrivit unui om de ştiinţă german.
Moartea Cleopatrei a rămas un mister, cea mai plauzibilă variantă fiind cea că s-a sinucis, în anul 30 î.e.n, lăsându-se muşcată de o cobră.
Acum însă, istoricul german Christoph Schaefer, profesor la Universitatea Trier, vine cu o nouă teorie, potrivit căreia Cleopatra şi-a luat zilele cu ajutorul unui cocktail de droguri.
„Regina Cleopatra era faimoasă pentru frumuseţea sa, aşa că este improbabil să se fi supus unei morţi chinuitoare şi care ar fi desfigurat-o. Cleopatra a vrut să rămână frumoasă chiar şi după moarte, pentru a păstra mitul ei.
Cel mai probabil, a folosit un amestec de plante toxice, opiu, cucută şi aconitum, foarte cunoscut în acea vreme pentru faptul că asigura o moarte fără dureri, în numai câteva ore. În schimb, muşcătura unui şarpe ar fi dus la deces în câteva zile şi ar fi provocat chinuri cumplite”, a explicat Schaefer, citat de Daily Telegraph.
La instalarea pe tronul Egiptului, Cleopatra avea 18 ani. A domnit între anii 51 şi 30 înaintea erei noastre şi a murit la 39 de ani.
Ea a fost un aliat al împăratului roman Iulius Cezar şi a avut o relaţie cu generalul roman Marcus Antonius. Au avut trei copii împreună, şi chiar există scrisori care sugerează că s-ar fi măritat cu el, deşi amândoi erau deja căsătoriţi.
În anul 44 î.e.n., după ce Cezar a fost ucis chiar de senatorii săi, Cleopatra s-a aliat cu Antonius, împotriva moştenitorului legal al lui Cezar, Octavian. După ce a pierdut bătălia de la Actium, Antonius s-a sinucis, iar Cleopatra i-a urmat destinul.

Cleopatra a murit din cauza unei supradoze, ...

Alexandru cel Mare (323 î.Hr.), de către unul din generalii săi, Ptolemeu. Cle­o­pa­tra s-a născut în anul 69 î.Hr., în Alexandria, cel mai mare oraş din lume la acea vreme.
Cu o inteligenţă sclipitoare, un farmec natural şi o ambiţie ne­înfrânată, regina pare să fi fost o persoană extrem de ca­ris­ma­tică, în ciuda faptului că mai toţi istoricii susţin că la capitolul fru­museţe nu stătea prea grozav. Dar a ştiut, cu siguranţă, să le su­ceas­că minţile atâtor lideri ro­mani, cu ajutorul cărora a reuşit să conducă singură Egiptul, încă de când avea doar 18 ani, în­lă­tu­rând orice rival. Nu mai con­te­a­ză, aşadar, gurile rele care spun că regina ar fi avut nasul prea mare, părul prea roşcat sau prea câr­lionţat ori că nu îi plăcea să se împodobească, după obi­cei, cu bijuterii.
La 22 de ani, Cleopatra l-a se­dus pe însuşi Cezar, pe atunci în vâr­stă de 50 de ani şi căsătorit, că­ruia i-a dăruit şi un fiu. După moartea lui Cezar, a urmat Marc Antoniu, la rândul său vrăjit de per­suasiva regină. Cuplul format de Antoniu şi Cleopatra a rămas, de atunci, în “galeria” marilor iu­biri ale istoriei. Cei doi au şi fost în­mormântaţi unul lângă ce­lă­lalt, după sinuciderea Cle­o­pa­trei, la 39 de ani. Mormintele lor sunt acum acoperite de Marea Me­diterană, parcă pentru a nu fi tul­burate niciodată.

Regina Cleopatra avea origini africane Regina Egiptului, Cleopatra, adeseori denumită „grecoaica” datorită apartenenţei sale la dinastia Ptolemeilor, de origine macedoneană, avea de fapt strămoşi africani, prezintă postul tv BBC într-un documentar. Cleopatra, născută în jurul anului 69 î.Chr., aparţinea dinastiei macedonene...

Miturile false ale istoriei

Istoria reprezinta un domeniu fascinant si numerosi
oameni o indragesc mai ales prin prisma anecdoticii, a intamplarilor
bizare si uimitoare puse in seama unor personalitati sau legate de
anumite evenimente. Din pacate, in cartile de istorie se strecoara
adesea erori impardonabile, perpetuate ca atare si intrate in
constiinta opiniei publice drept adevaruri de necontestat. Despre
asemenea mituri false am mai avut ocazia sa scriem, in pagina de fata.
Revenim astazi, prin a va prezenta noi „perle” din manualele de
profil...


Vrajitorie pe hartie
Multi
oameni au fost convinsi ca timp de secole, dupa aparitia
crestinismului, in regiunile rurale ale Europei s-a dezvoltat o
asa-numita „religie straveche”, tragandu-si radacinile din paganism, si
ai carei reprezentanti au fost ucisi cu zecile de mii de catre
Biserica. Teoria a fost postulata in secolul XIX si ea sugera ca
vrajitoarele au fost persecutate fiindca ar fi facut parte dintr-un
complot satanist ce viza rasturnarea crestinismului. Mai tarziu, s-a
spus, ea a dat nastere unor religii neopagane, precum Wicca sau
Stregheria. De fapt, toata aceasta „vrajitorie” nu a existat decat pe
hartie: practicantii magiei au fost extrem de putini si ei n-au
constituit niciodata o miscare unitara. Mai mult, adesea s-a facut
confuzie intre magicieni si erboristi, tarani cunoscatori ai plantelor
de leac. Iar religia Wicca nu isi are nicidecum obarsia in perioada
inceputurilor crestinismului, ci este mult mai moderna, fiind
popularizata de Gerald Gardner in 1954.
Nimeni n-a murit de foame in timpul Marii Crize
Perioada
1929-1933 a reprezentat, fara indoiala, una dintre cele mai dificile
din epoca moderna. Dar imaginea a sute de familii suferind si murind de
foame, din cauza lipsei de bani si de hrana, popularizata in atatea
carti si filme, este falsa. Banii nu existau, e adevarat, dar
alimentatia de subzistenta a fost asigurata fie prin rezerve oferite de
stat, fie gratie organizatiilor filantropice. Legenda lipsurilor totale
si a inanitiei a aparut mai tarziu, fiind de fapt o strategie prin care
guvernul britanic a incercat sa-si faca cetatenii sa suporte mai usor
rationalizarile, aratandu-le ca in timpul depresiunii economice din
anii ’30 oamenii de pe alte meridiane o duceau si mai greu.
Cleopatra nu era bruneta
In
mai toate romanele si filmele – vezi de pilda superproductia in care a
jucat Liz Taylor – Cleopatra este infatisata ca o vampa bruneta, cu
ochii migdalati si pielea bruna, asemanatoare araboaicelor de astazi.
Cum stim cu totii ca faimoasa regina guverna Egiptul, o tara africana,
imaginea ni se pare fireasca. Nimic mai fals! Urmasa a dinastiei
Ptolemeilor, intemeiata de unul dintre generalii lui Alexandru cel
Mare, Ptolemeios I Soter, Cleopatra era o membra veritabila a
aristocratiei macedonene. Si, cum Ptolemeii au perpetuat traditia
egipteana a casatoriilor in familie, insurandu-se frati cu surori si
matusi cu unchi, caracteristicile fizice ale acestora s-au transmis,
astfel incat Cleopatra era blonda si avea ochii verzi si o piele alba
ca laptele.
Piramidele, construite de „zilieri”
Numeroase
carti de istorie au perpetuat ideea ca piramidele egiptene au fost
construite de sclavii capturati de faraoni, in numeroasele lor
expeditii militare. Dar recente descoperiri arheologice au scos la
iveala schelete ale unor egipteni care au muncit la ridicarea
fastuoaselor monumente. In plus, inscriptii precum „prietenii lui
Cheops” sau „betivanii lui Menkauros”, gasite la Gizeh, denota ca
muncitorii se constituiau in echipe de localnici, angrenate chiar
intr-un fel de competitie stahanovista si erau probabil platiti la zi
pentru activitatea depusa.
Inchizitia a ucis zeci de mii de oameni
Acesta
este un mit de a carui justete sunt convinsi chiar si in zilele noastre
numerosi istorici si incetatenit in sanul opiniei publice. De fapt,
imaginea pe care o avem astazi despre Inchizitie este in totalitate
produsul scrierilor denigratoare la adresa institutiei catolice,
scrieri apartinand unor autori protestanti sau iluministi din secolele
XVI-XVII. Inceputul a fost facut de propaganda anti-catolica din timpul
Elisabetei I a Angliei, care a publicat sute de pamflete, acuzand
Inchizitia spaniola de hecatombe fara precedent. Statisticile tinute cu
acribie de institutiile Bisericii Catolice din perioada respectiva
demonstreaza insa fara echivoc ca in istoria de sute de ani a
Inchizitiei spaniole (organism desfiintat in 15 iulie 1834 si care nu
trebuie confundat cu Congregatia asupra Doctrinei Credintei, numita tot
Oficiul Inchizitiei si existenta si in zilele noastre) nu au fost
judecati si executati mai mult de 2000 oameni.
Un cal faimos...
Probabil
ca unul dintre cei mai renumiti bidivii ai istoriei a fost Incitatus,
armasarul preferat al imparatului roman Caligula. Atasamentul lui
Caligula fata de acest cal nu poate fi contestat, dar de aici pana la
atribuirea calitatii de senator este cale lunga. De fapt, originea
mitului se afla la Suetonius, scriitor profund ostil imparatului, care
scria: „In afara de un grajd de marmura, o iesle de fildes, paturi
purpurii si un sirag de perle, imparatul i-a daruit chiar calului o
vila, sclavi si mobila de pret, chemand chiar invitati in numele sau,
la ospete. Si se mai spune ca intentiona chiar sa-l numeasca pe
Incitatus consul.” Faptul ca nu avem de-a face cu o relatare la prima
mana si ca, in afara lui Suetonius, nici un alt autor antic, nici macar
cei contemporani lui Caligula, nu pomenesc acest amanunt, ar trebui
deci sa ne faca sa privim cu suspiciune asemenea presupuneri din ciclul
„daca si cu parca”...
...si o imparateasa careia nu-i placeau caii
Tot
despre pasiuni cabaline, dar in alt sens, vorbesc si povestile despre
imparateasa Ecaterina cea Mare a Rusiei. Potrivit acestor povesti,
temuta tarina ar fi fost atat de ahtiata dupa partidele de sex cu
armasari incat a si pierit in timpul uneia dintre ele. Adevarul este
mult mai prozaic. Nimeni nu contesta ca tarina a fost, chiar pana la o
varsta inaintata, o mare amatoare de barbati tineri si chipesi, dar cu
siguranta ea nu aprecia caii, decat cel mult inhamati la trasura!
Decesul ei s-a produs din cauza unei crize de apoplexie, in dormitorul
imperial, nicidecum in grajd, dar gurile rele de la curtea Frantei au
lansat zvonurile denigratoare pentru a stirbi reputatia Ecaterinei pe
batranul continent.
Gripa spaniola nu venea din Spania
Pandemia
de gripa spaniola a durat din martie 1919 pana in iunie 19290, ajungand
chiar si pana in insulele izolate din Pacific sau din zona arctica. Se
estimeaza ca ea a facut intre 50 si 100 milioane victime, in lumea
intreaga, echivalentul a aproape o treime din populatia Europei. Desi
primele cazuri de imbolnavire s-au inregistrat in Statele Unite si
Europa Occidentala, cu mult inainte ca si Spania sa fie atinsa, maladia
a primit numele cu care a devenit celebra din cauza ca Spania, fiind o
tara neutra, nu a fost afectata de cenzura, si ca atare aici stirile
referitoare la pandemie au putut sa apara nestingherit. Cum stirile
veneau din Spania, dand impresia – gresita, desigur – ca aceasta tara
este cea mai afectata de boala, toata lumea a inceput sa numeasca gripa
„spaniola”, denumire care a intrat in istorie.

Cleopatra
Una dintre cele mai celebre femei din istorie a fost regina Egiptului, Cleopatra. Născută în anul 69 i.Hr, in Alexandria, pe atunci capitala Egiptului, Cleopatra a VII-a era numită "grecoaica" datorită apartenenţei sale la dinastia Ptolemeilor, de origine macedoneană. Pe lângă abilitatea politică de care a dat dovadă, Cleopatra este considerată ca fiind cea mai frumoasă femeie din lume.



Cand a devenit regina Egiptului, Cleopatra avea 18 ani. După moartea tatălui ei, faraonul egiptean Ptolemeu al XII-lea, supranumit si Auletes sau "cantaretul la flaut", Cleopatra si fratele ei Ptolemeu al XIII-lea, se casatoresc şi mostenesc tronul. La acea vreme endogamia (casatoriile in cadrul aceleiasi familii sau neam) erau un lucru obisnuit si des intalnit la dinastiile regale.

Pentru a-şi spori influenţa asupra poporului egiptean, a fost proclamată fiica lui Ra, zeul soarelui la egipteni. La scurt timp, Cleopatra a avut neînţelegeri atât cu fratele cât şi cu sora sa, Arsinoe, care au dus în anul 48 î.Hr. la un război civil.

La vremea aceea, Roma, cea mai mare dintre puterile vestice, era de asemenea zguduită de un război civil. Chiar în momentul în care Cleopatra se pregătea să-şi atace fratele, războiul civil roman a ajuns în Egipt. Roma exercitase un control din ce în ce mai mare asupra bogatului regat egiptean, astfel încât Cleopatra a căutat să-şi atingă scopurile politice intrând în graţiile lui Iulius Cezar.

Ea s-a dus la palatul regal din Alexandria şi se spune că i-a fost dusă lui Iulius Cezar înfăşurată într-un covor, care i-a fost oferit cadou. Ea a atras atenţia puternicului lider roman, acesta fiind de acord să participe la războiul civil egiptean de partea ei. Cleopatra ieşi învingătoare din acest conflict şi rămase la domnie alături de un alt frate de-al sau, Ptolemeu al XIV-lea.

În iunie 47 î.Hr. Cleopatra a avut un fiu, despre care a pretins că este al lui Iulius Cezar şi pe care l-a botezat "Cezarion" ("micul Cezar"). După ce Iulius Cezar a fost asasinat în martie 44 î.Hr., Cleopatra s-a întors în Egipt şi şi-a adus fiul la domnie alături de ea, sub numele de Ptolemeu Cezarion al Egiptului (Ptolemeu al XV-lea Caesar).

Odată cu asasinarea lui Iulius Cezar, Roma a căzut din nou pradă războiului civil, oprit temporar în 43 î.Hr. odată cu formarea celui de-al doilea triumvirat, constituit din Octavian, fiul adoptiv al lui Caesar şi moştenitorul ales de acesta, Marc Antoniu, un general puternic şi Lepidus, un om de stat roman.

Cleopatra l-a sedus şi pe Marc Antoniu, căruia i-a dăruit doi gemeni, un băiat şi o fată. După câţiva ani de tensiune şi atacuri propagandistice, Octavian i-a declarat război Cleopatrei şi în consecinţă lui Marc Antoniu. După lupte grele, Cleopatra şi-a încălcat angajamentul asumat faţă de Marc Antoniu şi a plecat spre Egipt cu 60 dintre navele ei.

După această bătălie, Cleopatra s-a refugiat într-un mausoleu. Marc Antoniu, fiind informat că regina Cleopatra a murit, s-a înjunghiat cu sabia. Înainte de a muri, la el a venit un alt mesager, care l-a informat că Cleopatra era încă în viaţă. Marc Antoniu a cerut să fie transportat la locul de refugiu al Cleopatrei si a implorat-o pe regină să facă pace cu Octavian.

După moartea lui Marc Antoniu, Alexandria fusese cucerită de romani, care înconjuraseră mausoleul Cleopatrei. Regina a încercat să-l seducă pe Octavian, însă acesta a rezistat farmecelor ei. După ce aflase că va fi trimisă în lanţuri la Roma, ca trofeu al lui Octavian, Cleopatra s-a sinucis la 12 august 30 î.Hr., probabil prin muşcături de vipere, conform tradiţiei.

Regina Cleopatra a Egiptului avea origini africane



LONDRA – Regina Egiptului Cleopatra a VII-a, adeseori denumit ă „grecoaica” datorită apartenenţei sale la dinastia Ptolemeilor, de origine macedoneană, avea de fapt strămoşi africani, prezintă postul tv BBC într-un documentar.
Cleopatra, născută în jurul anului 69 î.Chr.., aparţinea dinastiei macedonene Lagide, înfiinţată de generalul Ptolemeu, devenit ulterior, după împărţirea imperiului creat de Alexandru cel Mare, regele Egiptului. Regina Cleopatra, aflată la putere în Egipt între anii 51 şi 30 î.H., a fost considerată de majoritatea istoricilor ca fiind de origine europeană şi nu africană. Documentarul realizat de post tv britanic BBC, intitulat “Cleopatra: Potretul unei criminale”, va fi difuzat pe 23 mai şi prezintă mai multe analize care au demonstrat că rămăşiţele umane descoperite într-un mormînt din Turcia ap arţineau prinţesei Arsinoe a IV-a, sora Cleopatrei, asasinată din ordinul acesteia. Un studiu al craniului a demonstrat că prinţesa Arsinoe a IV-a avea trăsături africane, determinîndu-i pe specialişti să afirme că şi Cleopatra avea origini africane.

http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=20542