Chomsky[v=]

http://cultural.bzi.ro/decalogul-chomsky-iata-cele-mai-comune-metode-de-manipulare-a-maselor-36802

Cele 10 strategii de manipulare a maselor

https://mucenicul.wordpress.com/2010/05/17/lui-noam-chomsky-i-a-fost-refuzata-intrarea-in-israel/

Intelectualul american Noam Chomsky: SUA, principalul stat terorist. Europa, prea laşă

Decalogul Chomsky

http://www.acumsiaici.ro/2014/decalogul-chomsky/

http://adevarul.ro/international/in-lume/din-ucraina-fasia-gaza-imaginea-groaza-implicarii-sua-politica-mondiala-explicata-noam-chomsky-1_53ef66c70d133766a853e044/index.html

Noam Chomsky: Statelor le este frică de proprii cetățeni – VIDEO

Evreii şi ura lor faţă de creştinism
http://www.lovendal.net/wp52/evreii-si-ura-lor-fata-de-crestinism/
Sunt şi evrei care, cu tot riscul, au îndrăznit şi îndrăznesc să prezinte adevărul despre sionism şi spiritul supremaţiei evreieşti, formând un grup calomniat şi persecutat. Am putea enumera pe americanii Alfred Lilienthal, Noarn Chomsky şi dr. Israel Shahak.
Profesorul Shahak s-a născut în 1933, la Varşovia, a fost eliberat din lagărul de concentrare de la Bergen-Belsen. Deci, este un supravieţuitor al Holocaustului. Emigrat în Israel, şi-a satisfăcut serviciul militar în Armata israeliană şi a devenit un respectabil profesor de chimie, militând toată viaţa pentru drepturile omului şi a publicat mai multe lucrări care tratează iudaismul. Este cunoscător al limbii ebraice. În 1994, i-a fost publicată lucrarea „Istoria evreiască, religia evreiască”, ediţia americană fiind prefaţată de Gore Vidai. Prezentăm mai jos un fragment din această lucrare excepţională:
„Iudaismul este infiltrat de o foarte profundă ură la adresa creştinismului, combinată cu necunoaşterea acestuia. O asemenea atitudine a fost agravată în mod clar de persecuţiile creştinilor la adresa evreilor, dar în acelaşi timp este în mare măsură independentă de ele. De fapt, datează din vremurile când creştinismul era încă slab şi persecutat (nu în ultimul rând de către evrei) şi a fost împărtăşită de evrei care nu fuseseră persecutaţi niciodată de creştini, sau chiar fuseseră ajutaţi de aceştia (…).
Conform Talmudului, Iisus a fost executat de un tribunal rabinic propriu-zis pentru idolatrie, pentru incitarea altor evrei la idolatrie şi pentru desconsiderarea autorităţii rabininice. Toate sursele evreieşti clasice care menţionează execuţia Lui îşi asumă bucuros responsabilitatea acesteia; în relatarea talmudică, romanii nu sunt menţionaţi nici măcar în treacăt (…) Însuşi numele Iisus era pentru evrei un simbol a tot ce este abominabil, iar această tradiţie populară continuă să dăinuiască. Evangheliile sunt la fel de detestate şi nu este permis să se citeze din ele (necum să mai fie predate), chiar şi în şcolile israeliene moderne”.

Teoria ASASINĂRII lui Osama bin Laden, de la Michael Moore la Noam Chomsky: "După Al Doilea Război Mondial, nu le-am tras un glonţ în cap liderilor nazişti, ci i-am judecat"

Hugo Chávez elogiază lupta lui No

am Chomsky împotriva ,,hegemoniei" SUA





FOLHA ONLINE (Brazilia), 25 august 2009 - Preşedintele venezuelean,
Hugo Chávez, a declarat luni că lingvistul Noam Chomsky este ,,unul
dintre intelectualii care au contribuit cel mai mult la lupta împotriva
hegemoniei elitei care guvernează în Statele Unite”, cu prilejul
primirii eseistului american la Palatul guvernului.
,,Vă urez cel mai călduros bun-venit (...), era deja momentul să ne
vizitaţi şi ca poporul venezuelean să vă vadă şi să vă audă în direct”,
i-a spus Chávez lui Chomsky la intrarea în palatul prezidenţial
Miraflores, din centrul oraşului Caracas.
Şeful statului venezuelean a menţionat că ,,întotdeauna” ia cu el ,,nu
una, ci mai multe” cărţi ale lui Chomsky, profesor emerit la
Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite şi
considerat unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali ai stîngii
internaţionale.
Chávez i-a urat lui Chomsky să aibă o viaţă lungă, pentru ca astfel
,,să continue să producă aceste idei minunate care constituie un
aliment pentru cei care luptă împotriva hegemoniei imperiale şi a
modelului capitalist, care este o adevărată ameninţare la adresa
speciei omeneşti”.
,,Socialism sau barbarie (...), hegemonie (imperială şi capitalistă)
sau supravieţuire. Noi optăm pentru supravieţuire”, a declarat liderul
venezuelean, susţinător al aşa-numitului ,,socialism al secolului XXI”.
Chomsky i-a mulţumit în cîteva cuvinte lui Chávez pentru ,,amabilele şi
generoasele cuvinte” şi a afirmat că i se pare ,,emoţionant” că
,,Venezuela edifică această altă lume posibilă şi că îl vede pe unul
dintre oamenii care a inspirat această situaţie” de schimbare.
,,Într-o oarecare măsură, este uşor să vorbeşti despre pace (...), greu
este să creezi o nouă lume, o lume diferită”, a adăugat intelectualul
american, care întreprinde o vizită la Caracas, luni el susţinînd o
conferinţă în capitala venezueleană.
Cu acest prilej, Chomsky a criticat ,,mentalitatea imperială” a
Statelor Unite şi a acuzat cea mai mare putere a lumii de ,,exacerbarea
tensiunilor în ţările latino-americane”.




Hugo Chávez elogiază lupta lui No

am Chomsky împotriva ,,hegemoniei" SUA





FOLHA ONLINE (Brazilia), 25 august 2009 - Preşedintele venezuelean,
Hugo Chávez, a declarat luni că lingvistul Noam Chomsky este ,,unul
dintre intelectualii care au contribuit cel mai mult la lupta împotriva
hegemoniei elitei care guvernează în Statele Unite”, cu prilejul
primirii eseistului american la Palatul guvernului.
,,Vă urez cel mai călduros bun-venit (...), era deja momentul să ne
vizitaţi şi ca poporul venezuelean să vă vadă şi să vă audă în direct”,
i-a spus Chávez lui Chomsky la intrarea în palatul prezidenţial
Miraflores, din centrul oraşului Caracas.
Şeful statului venezuelean a menţionat că ,,întotdeauna” ia cu el ,,nu
una, ci mai multe” cărţi ale lui Chomsky, profesor emerit la
Massachusetts Institute of Technology (MIT) din Statele Unite şi
considerat unul dintre cei mai prestigioşi intelectuali ai stîngii
internaţionale.
Chávez i-a urat lui Chomsky să aibă o viaţă lungă, pentru ca astfel
,,să continue să producă aceste idei minunate care constituie un
aliment pentru cei care luptă împotriva hegemoniei imperiale şi a
modelului capitalist, care este o adevărată ameninţare la adresa
speciei omeneşti”.
,,Socialism sau barbarie (...), hegemonie (imperială şi capitalistă)
sau supravieţuire. Noi optăm pentru supravieţuire”, a declarat liderul
venezuelean, susţinător al aşa-numitului ,,socialism al secolului XXI”.
Chomsky i-a mulţumit în cîteva cuvinte lui Chávez pentru ,,amabilele şi
generoasele cuvinte” şi a afirmat că i se pare ,,emoţionant” că
,,Venezuela edifică această altă lume posibilă şi că îl vede pe unul
dintre oamenii care a inspirat această situaţie” de schimbare.
,,Într-o oarecare măsură, este uşor să vorbeşti despre pace (...), greu
este să creezi o nouă lume, o lume diferită”, a adăugat intelectualul
american, care întreprinde o vizită la Caracas, luni el susţinînd o
conferinţă în capitala venezueleană.
Cu acest prilej, Chomsky a criticat ,,mentalitatea imperială” a
Statelor Unite şi a acuzat cea mai mare putere a lumii de ,,exacerbarea
tensiunilor în ţările latino-americane”.

EDITURA VELLANT- “INTERVENŢII”/Noah Chomsky şi Orientul Mijlociu
Majoritatea materialelor prezentate în volumul "Intervenţii" (Editura Vellant, 2008) se referă la situaţia din Orientul Mijlociu, dar şi la complexitatea jocului de interese al lumii corporatiste în care trăim.

REVOLUŢIONARUL. Noam Chomsky - implacabilul revoluţionar al teoriei lingvistice şi criticul dezinhibat al imperialismului neoliberal, autor al mai multor cărţi de un important succes, - printre care amintim "Hegemonie sau supravieţuire", "Ambiţii imperiale", "State eşuate" etc. - înarmează cititorul român cu discernământul unei perspective informate asupra geopoliticii şi care îi va permite să abordeze, în cunoştinţă de cauză, probleme cruciale pentru viitorul umanităţii.

ŞOCANT. "Intervenţii" reprezintă o colecţie de informaţii şocante, oportune şi uşor de citit. Locul este dat de cruzimea intervenţiilor militare americane şi israeliene în zona Orientului Mjlociu - cărora le este dedicată majoritatea articolelor, în vreme ce oportunitatea este oferită de accelerarea pregătirilor de retragere a trupelor de ocupaţie din Irak. În fine, "Intervenţii" se anunţă un candidat serios la ocuparea poziţiei de best-seller, deţinută anterior de un alt mare succes publicistic al autorului, "9/11"s, nu doar prin adevărurile frapante dezvăluite aici, dar şi prin accesibilitatea lecturării acestor eseuri scrise parcă pentru oamenii ocupaţi
http://www.jurnalul.ro/articole/142991/editura-vellant--interventiinoah-chomsky-si-orientul-mijlociu

HEGEMONIE SAU SUPRAVIETUIRE - AMERICA IN CAUTAREA DOMINATIEI GLOBALE

HEGEMONIE SAU SUPRAVIETUIRE – AMERICA IN CAUTAREA DOMINATIEI GLOBALE
Autor: Noam Chomsky
Editor: Ed. Antet, Bucuresti 2004, colectia Stiinte politice
ISBN: 973-636-074-1
Nr. pagini: 256
Format: 13×20 cm
Pentru procurare…
Noam Chomsky este o legenda vie a semiologiei. In plus, este unul dintre cei mai combativi ganditori politici radicali din Statele Unite. Aparuta in toamna lui 2003, “Hegemonie sau supravietuire” constituie un rechizitoriu aspru al politicilor aplicate de conducerea americana.
http://ro.altermedia.info/cultura/carti-incomode-vii_2708.html

S-a deschis sezonul la „Intervenţiile“ marca Noam Chomsky

04 Mai 2008
Azi intră în librării volumul „Intervenţii“, penultima carte pe teme politice a lui Noam Chomsky, publicată la Editura Vellant în traducerea lui Bogdan Lepădatu.

CHOMSKY SI KUNDERA, LA DAMASC


Intelectualul nord-american Noam Chomsky si scriitorul ceh Milan Kundera au fost invitati sa ia parte, anul viitor, la Damasc, la activitatile desfasurate cu ocazia desemnarii acestui oras drept capitala culturala a lumii arabe in 2008. In fiecare an, Liga Araba desemneaza o capitala din regiune pentru a gazdui diverse activitati culturale si artistice. »»»

Noam Chomsky, o amenintare pentru Turcia

Noam Chomsky impotriva curentului

Cine este considerat de public cel mai important intelectual in viata din Romania inca nu ne este dat sa stim si cred ca este mai bine pentru linistea tuturor intelectualilor “independenti” sau “de serviciu” ca institutele autohtone de sondare a opiniei publice sa nu incerce sa dea prea curand un raspuns. S-ar putea sa avem surprize, cu atat mai mult cu cat asupra unora dintre ele a planat constant suspiciunea ca ar fi sensibile la impulsurile care vin din partea “ordinatorului de sondaje”, adeseori tot una cu “ordonatorul de credite”. Pana sa aflam, deci, care sunt cei mai importanti intelectuali din Romania ne multumim cu rezultatele (16 oct. 2005) unui sondaj de opinie realizat, la nivel international, prin colaborarea intre revista britanica “Prospect” si revista americana “Foreign Policy”, ambele fauritoare de opinie in randul celor ce se ocupa, in institute de cercetare si in mijlocul aparatelor guvernamentale, de problematicile lumii contemporane. Cititorii celor doua publicatii considera ca cei mai prestigiosi intelectuali din lume sunt Noam Chomsky, Umberto Eco si Richard Dawkins. Rezultatul pare efectiv surprinzator: el a si generat o dezbatere in cadrul careia, de altfel, nu s-a insistat asupra modului in care opera si interventiile publice ale respectivilor autori au fost percepute de cititor. S-a discutat mai mult - si continua a se discuta, in diferite publicatii si in primul rand in cele ce au promovat sondajul - despre mesajul operei lui Chomsky. Ele sunt departe de a fi linistitoare pentru multi, in special pentru cine elaboreaza politicile militare si economice ale Statelor Unite. Din discutie a iesit deci complet semnificatia intrinseca a operei celor trei intelectuali pomeniti mai sus. In cazul lui Umberto Eco (n. 1932), ea sta atat in spectaculoase contributii la identificarea de metodologii moderne de abordare a textului literar, ale operei de arta in genere sau ale fenomenelor comunicarii la scara larga (Superomul de masa, 1976), metodologii care ulterior si-au extins aria de aplicabilitate la alte discipline umaniste si stiintifice, cat si in acreditarea unui gen nou de roman in care trama narativa este racordata doar aluziv la realitatea de azi, desfasurarile evenimentelor prilejuind incursiuni culte si pline de fantezie intr-un spatiu al trecutului, in exotismul caruia cititorul se complace cultivand iluzia regasirii unei umanitati apuse. Popularitatea lui Eco a fost in crestere exponentiala dupa 1980, anul extraordinarului succes al romanului Numele trandafirului. La randul lor, lucrarile lui Richard Dawkins, biolog si etolog britanic nascut in Kenya (1941), stralucesc prin capacitatea de comunicare eficienta, bazata pe folosirea unor mijloace lingvistice adecvate in prezentarea rezultatelor recentelor evolutii din lumea stiintei. Dawkins este titularul catedrei de Popularizare Stiintifica de pe langa New College de la Oxford. Am citit si eu cu interes unele lucrari ale sale precum Fluviul vietii (1995), Cucerirea Muntelui Improbabil (1996), Curcubeul vietii (2001). Interesul public pentru opera lui Dawkins consta si in faptul ca interventiile sale au provocat adeseori dezbateri publice cu largi implicatii filosofice si etice. Noam Chomsky (n. 1928, la Philadelphia) a obtinut catedra de lingvistica din cadrul reputatului Massachusetts Institute of Technology in 1966. Abordand problematicile limbajului dintr-o perspectiva psihologica, Chomsky a recunoscut omului capacitatea, genetic transmisa, “gramaticalitatii”. Ea ar fi, dupa el, la originea “competentei” lingvistice a fiecaruia, adica a capacitatii de a elabora enunturi, folosite sau inca neaparute in circuitul lingvistic. Cautand parametrii universali ai numitei “gramaticalitati”, Chomsky a pus bazele teoriei generativismului, a ceea ce cu un termen strict tehnic lingvistii numesc “gramatica generativa tranformationala”. Raporturile “transformationale” - materializate intr-o continua rafinare intuitiva a frazelor enuntate in functie de sensul acelora potentiale, la care individul se raporteaza involuntar - apartin, crede Chomsky, structurii limbii si nu pot fi analizate de gramatica traditionala si nici de aceea structurala. Numeroase sunt lucrarile sale care au deschis efectiv o noua epoca in interpretarea valentelor si metamorfozei sensurilor limbajului. Unele au avut un rasunet de exceptie in lumea stiintifica a anilor ‘60, ‘70 ai secolului trecut si dupa: Limbaj si gandire (1968), Studii semantice in domeniul gramaticii generative (1972), Structuri logice ale teoriei lingvistice (1975), Reguli si reprezentari (1980), Arhitectura limbajului (2000). Chomsky a dedicat o parte a energiilor sale studierii acelor aspecte ale limbajului care privesc capacitatea de elaborare lingvistica atat din perspectiva comunicarii de mesaje cu impact asupra psihologiei multimilor, cat si din perspectiva naturala a acesteia de a recepta si remodela elementele notionale care i se propun de catre mass-media (Iluzii necesare, South End Press, 1989). In Confectionarea consensului: economia politica a mass-media (Pantheon Books, 1988) demontase deja tehnicile de comunicare lingvistica si informationala folosite pentru formatarea (prin manipulare) opiniilor. Popularitatea lui Chomsky deriva insa doar intr-o oarecare masura din autoritatea sa indiscutabila in campul lingvisticii si din influenta pe care teoriile sale au exercitat-o asupra tuturor mediilor stiintifice unde orizontul deschis de gramaticile transformationale a stimulat reflectia si aprofundari ce au schimbat fata multor discipline. As cita ca exemplu teoria urbanistica, domeniu in care in Romania s-a exersat - in anii ‘70 - cu stralucire un mic grup de cercetatori reuniti in Centrul de Studiu al Sistemelor animat si condus de acea splendida persoana si om de stiinta care este profesorul Solomon Marcus. Primitivismul “comunitar” din gandirea urbanistica a anilor ‘80 din Romania, caruia un demn corolar ii este inexistenta gandirii (“libere si democratice”) urbanistice de astazi (care isi gaseste un exponent pe masura in Gigi Becali), era in contrast violent cu stimulatoarele reflectii pe marginea transferului de sugestii metodologice din teoria gramaticilor generative la teoria modelarii spatiului urban. La sfarsitul anilor ‘70, reintors pentru un scurt stage la institutia in care imi elaborasem lucrarea pentru “doctoral degree” (Ph.D.) despre Cetatea ideala (ed. Meridiane, 1977) am fost izbit de prezenta numele lui Chomsky pe usa unuia din birourile destinate de decanul Clasei de Stiinte, vizitatorilor de prestigiu. In Scoala Normala Superioara - care a dat Italiei si lumii fizicieni de talia nobelistilor Enrico Fermi si Carlo Rubbia sau a lui Carlo Bernardini si Luigi Radicati di Brozolo - Chomsky era invitatul fizicienilor. Confruntarea cercetatorilor din domeniul particulelor elementare si astrofizicii cu metodologiile de studiu propuse de Chomsky era un act firesc de stimulare a propriei imaginatii stiintifice si a resurselor logice ale acesteia. “Sariturile peste gard”, in curtile disciplinelor stiintifice cu largi posibilitati aplicative ale teoriilor lingvistice ale lui Chomsky, nu cred ca au fost foarte cunoscute publicului larg. Popularitatea sa este datorata in principal propriei atitudini civice, modului ultra-critic in care a abordat aplicarea principiilor democratiei de catre actuala “Tara-Calauza” a democratiilor liberale, atat pe plan intern, cat si in politica sa externa. Multi intelectuali din generatia mea il cunosc mai ales precum unul dintre principalii exponenti ai dezacordului lumii cultural-stiintifice americane in legatura cu infundarea politicii S.U.A. in mlastinile fluviului Mekong. Chomsky a infierat intrarea si angajarea S.U.A. in razboiul din Vietnam in doua carti care au trecut din mana in mana in campus-urile universitare “rebele”: Puterea americana si noii sai mandarini (1969) si Razboiul in Asia (1970). Din pacate pentru S.U.A., Chomsky a avut dreptate: actiunea de mentinere in viata prin practicarea respiratiei artificiale a guvernului corupt de la Saigon a fost un fiasco, terminat nu foarte onorabil, in plina epoca a “echilibrului terorii”. Nici una dintre administratiile Statelor Unite nu are, de altfel, motive pentru a fi satisfacuta de “prestatiile” civice ale lingvistului de la M.I.T. In pofida faptului ca numele sau nu este agreat de marile cotidiane anglo-saxone, in cea mai mare parte expresie a unor grupuri de interese financiare pentru care pozitiile de critica inversunata la adresa ultra-liberalismului nationalist promovate de Chomsky nu sunt doar incomode, ci pur si simplu inacceptabile, peste opinia lui nu se poate trece cu usurinta. Chomsky este un ciudat fenomen mediatic provocat de o persoana fara prezenta mediatica. Isi publica lucrarile in edituri departe de a fi “globale”. Pe micul ecran nu se prea vede. Il gasiti insa in retea: clicati www.zmag.org In una din ultimele sale carti, Egemonie si supravietuire. Riscurile dominarii globale americane, carte in care sunt amestecate multe teme deja vehiculate (in it.,Tropea ed., 2005), Chomsky sustine ca politica de “luare in posesie a lumii” dusa de catre S.U.A. - si careia razboiul in Irak, nedeclarat formal, dar purtat pana la ultimele consecinte, ii este o ultima expresie - a inceput imediat dupa Revolutia din Octombrie, cand cercurile politice asimilasera ideea unor influente grupuri economice, dupa care ar fi sosit momentul crearii conditiilor pentru ca trusturile americane sa cucereasca pietele lumii. Constituirea puterii bolsevice parea un obstacol neasteptat in calea acestei strategii. Tocmai pentru a-l inlatura s-ar fi angajat S.U.A., in 1918, in sustinerea debarcarii de trupe aliate in Rusia si in sprijinirea armatelor albe. Dupa Chomsky, evenimentele de atunci au anticipat cu mai bine de opt decenii doctrina “razboiului preventiv”, elaborata in numele “misiunii democratice” a S.U.A. Nu este necesara prea multa perspicacitate pentru a vedea ca teza mentionata are o fundamentare de tip marxist: economicul determina politicul. Ea a fost aplicata cu coerenta in judecarea istoriei de catre Chomsky. I-a oferit chei de lectura pentru judecarea atitudinii S.U.A. in al doilea Razboi Mondial si pentru toata perioada care duce de la inceputul Razboiului Rece pana la ocuparea Irakului. Pentru Chomsky, unilateralismul este deja un stil politic consolidat de urmarirea de catre administratiile S.U.A. a obiectivului impiedicarii ascensiunii oricarei puteri ce ar putea sa le sfideze autoritatea. Consecventa pana si in detalii cu o asemenea viziune asupra istoriei si convingerea ca exista posibilitati multiple de a se dialoga - intre autoritatile statelor - in scopul perfectionarii raporturilor internationale (a caror stare nu arareori se regaseste si in starea raporturile sociale interne), au creat premisele supralicitarii, de catre Chomsky, a rolului pacifismului in democratizarea lumii. In acest spirit a criticat, cu ironie acida, si interventia din 1999 impotriva Iugoslaviei. Oliver Kamm, un partizan declarat al “interventionismului democratic” voluntarist si antitotalitar, a sustinut recent in “Prospect” (nr. 11 / 2005) ca paradoxurile polemice ale lui Chomsky, construite pentru a evidentia agresivitatea imperiala a Statelor Unite, au avut drept rezultat o indirecta aparare a regimului lui Milosevici. Asemenea efecte (de indirecta aparare a totalitarismului, pe care de altfel noi nu le-am sesizat in textele invocate de Kamm) i se par politologului englez a arata “cat de destructiva este angajarea politica a lui Chomsky, chiar si cand are dreptate”. Noi vedem lucrurile din alta perspectiva: nici macar un erudit precum Chomsky nu cedeaza tentatiilor de a lasa frau liber, in toiul polemicii civice, acelui tip de ironie paradoxala care ar trebui lasate, cand este vorba de chestii mai serioase, pe seama Academiei Universale Catavencu, inca nenascuta, dar care are, in lume si nu doar in Romania, principalul focar extra-intra-balcanic al “barfelor si smenelor”, multi “adepti acoperiti”. Acelasi Kamm sustine ca Chomsky “si-a cucerit o falanga de adepti in mediul academic, si mai ales intre studenti, datorita unor judecati cu aparente baze stiintifice si rationale, dar care aparent sunt la limita patologicului”. Noua, insa, nu ni se pare ca intelectualitatea S.U.A. traieste o situatie de contaminare patologica si ca unul dintre fermentii ei ar fi cartile lui Chomsky. Ar fi ca si cum Elogiul nebuniei al lui Erasmus ar fi citit ad litteram, pierzandu-se din vedere ca este un elogiu al adevarului imbracat in forma paradoxului. Esenta afirmatiilor lui Chomsky despre razboiul in Irak corespunde realitatii: este limpede acum si pentru cine sufera de orbul gainilor ca Administratia Bush a mintit cand a justificat interventia prin invocarea pericolului reprezentat de detinerea de catre trupele lui Saddam a armelor de distrugere in masa; a fost oarba cand a evaluat timpii si modul de desfasurare a perioadei de “pacificare” si a fost cel putin nepreparata pentru a se confrunta cu capcanele unui proces de democratizare prin exercitarea fortei in interiorul unei societati in care tribalismul si teocratia au scos, dupa alungarea tiranului, capul la fiecare colt de strada, multiplicand riscul, cu consecinte tulburi, dezintegrarii statului. Chomsky nu este un “comunist” adapostit in una din cele mai prestigioase institutii universitare ale timpurilor noastre. Este doar un spirit liber si nonconformist. In plus, mai este un lingvist de geniu si un intelectual care ia in serios valoarea semantica a cuvintelor, aceea intrinseca, si nu aceea care li se atribuie de manipulatorii de opinie. Stie ca notiunile au - ca si atomul - o masa critica - si ca intrebuintarea lor aiurea sau intentionat aiurea, suprasolicitarea lor si inzestrarea cu alte valente, de catre personaje interesate in intretinerea confuziei, risca sa produca explozii si sfasieri majore in corpul social sau politic al tarilor si al lumii, deja ultra-imperfect. Si-a concentrat atentia asupra conceptului de democratie. Este limpede ca sensurile ce le poate avea aceasta pentru un oligarh roman, de pilda, sunt diferite de valentele ce-i pot fi atribuite de un sindicalist miner din Romania, care vede din nou, in aceste zile, cum sunt decimate mii de locuri de munca din propriul sector de activitate, fara a se fi creat, prin politici guvernamentale inteligente, perspective de reorientare profesionala. Directorii revistelor “Prospect” si “Foreign Policy” au dat dovada, promovand sondajul mentionat, de o remarcabila incapacitate in a mirosi pulsul simpatiilor intelectualilor, principalii lor cititori. Majoritatea acestora cred ca problemele care ii furnizeaza lui Chomsky materie prima pentru exercitarea spiritului critic exista cu adevarat. S-a vazut, de altfel, cum s-a terminat in urma cu doua zile intalnirea sefilor de stat si guverne ale celor doua Americi in infierbantatul oras Mar del Plata: un dezastru.

http://www.cronicaromana.ro/noam-chomsky-impotriva-curentului.html

Noam Chomsky este cel mai influent intelectual

Lingvistul american Noam Chomsky, autor al unei cărţi despre originile atentatelor de la 11 septembrie 2001, opusă variantei oficiale din SUA, a fost desemnat cel mai influent intelectual de către cititorii revistelor Prospect şi Foreign Policy. Noam Chomsky i‑a devansat pe italianul Umberto Eco, britanicul Richard Dawkins şi cehul Vaclav Havel, potrivit acestui sondaj al revistelor britanică Prospect şi americană Foreign Policy. Circa 2.000 de persoane din lumea întreagă, însă în special din SUA şi Marea Britanie, trebuiau să desemneze intelectualul cel mai influent dintre circa o sută de personalităţi propuse de cele două publicaţii. Această listă a conţinut, totuşi, puţini intelectuali tineri sau femei. Astfel, dintre primii 10, doar 2, printre care Salman Rushdie, sînt născuţi după cel de‑al Doilea Război Mondial. Paul Wolfowitz, preşedinte al Băncii Mondiale şi fost ministru american al apărării, unul dintre principalii artizani ai războiului în Irak, se află pe poziţia a 19‑a. El îi devansează printre alţii pe eseistul neoconservator american Francis Fukuyama, teoretician al "sfîrşitului istoriei", aflat pe poziţia a 21‑a, şi profesorul american Samuel Huntington, autorul "ciocnirii civilizaţiilor" (The clash of civilisations), pe locul 28.


http://www.evenimentul.ro/printview/noam-chomsky-este-cel.html

NOAM  CHOMSKY-
2]Nu ar trebui sa cautam eroi,ci idei bune.
1]Cum se face ca stim atit de putin, desi avem la dispozitie atit de multa informatie?