HOREA, CLOSCA si CRISAN[v=]

http://cultural.bzi.ro/povestea-uneia-din-cele-mai-mari-tradari-din-istoria-romaniei-36582

Prinderea prin trădare a lui Horea și Cloșca

Horea și Cloșca

http://www.gandul.info/stiri/obeliscul-lui-horea-closca-si-crisan-din-alba-iulia-a-fost-vandalizat-13907133

http://cultural.bzi.ro/teribila-poveste-a-calaului-care-i-a-tras-pe-roata-pe-horia-closca-si-crisan-24980

FOTO DOCUMENT Trădare în urmă cu 230 de ani. Cum au...

http://accesliber.wordpress.com/2012/02/25/care-a-fost-adevartul-nume-al-martirului-national-horea/

Horea și Cloșca

http://cultural.bzi.ro/infrangerea-rascoalei-din-1784-8535

http://www.adevarul.ro/locale/alba_iulia/Povestea-principe-Alba-Iulia-Rascoalei_0_653334901.html

http://www.enational.ro/romania-mea/februarie-1785-tragerea-pe-roata-a-lui-horea-si-closca-ultimul-supliciu-din-europa-129335.html/

Horea si Closca au fost martirizati la 28 februarie 1785, pe platoul
„La furci” langa Alba Iulia, supliciul lor atragand criticile intregii
lumi civilizate.

Nu exista biserica din Ardeal sa nu-i pomeneasca in vesnicie pe Horea,
Closca si Crisan
Dupa executia celor doi martiri ai Transilvaniei si ai neamului
romanesc, executia prin tragere pe roata a fost abolita din codul
penal austriac.

O atrocitate inventata de minti bolnave

Torturile inimaginabile trebuiau sa-i sature pe romani de setea de libertate
Mai intai a fost executat Closca. A fost fixat de sol, cu membrele
larg desfacute si bine intinse, sub fiecare incheietura fiind trecute
bucati de lemn. Calaul, Grancea Racokzi, din Alba Iulia, a trecut
roata de lemn intarita cu piese de metal de 20 de ori peste trupul
lui. Horea a asistat, in picioare, la supliciul prietenului sau.

Nu exista biserica din Ardeal sa nu-i pomeneasca in vesnicie pe Horea,
Closca si CrisanLocul unde s-a petrecut supliciul lui Horea si Closca
A urmat Horea, caruia i-au dat patru lovituri prin care i-au zdrobit
picioarele, apoi calaul i-a zdrobit pieptul. Dupa alte 8-9 lovituri
si-a dat sufletul. Crisan, celalalt conducator al rascoalei din 1784,
fusese gasit mort in celula, la 13 februarie 1785, ancheta stabilind
ca s-a sinucis. Organele interne ale condamnatilor au fost ingropate
pe Dealul Furcilor, iar corpurile le-au fost taiate in patru si puse
in teapa in cele mai importante localitati din comitatele Alba si
Hunedoara.

Aveau la ei in tara „statut de tolerati”

Jean Pierre Brissot de Warville (1754-1793), publicist si infocat
sustinator al ideilor revolutionare, mare lider mason, i-a scris
„fratelui” Iosif al II-lea, criticandu-l pentru asemenea atrocitate:
„Daca romanilor nu li se reda libertatea, inseamna ca toti monarhii
Europei trebuie sa se ridice impotriva Statelor Unite ale Americii, sa
proscrie Constitutia acestui nou stat si sa condamne ca infama orice
alianta cu el.” Taranii din Transilvania s-a revoltat in 1784, sub
Horea, Closca si Crisan, din cauza asupririi de catre nemesii maghiari
si de autoritatile austriece si din cauza ca aveau, la ei in tara,
statut de tolerati. Rascoala a inceput in localitatea Mesteacan, din
Hunedoara, la 31 octombrie 1784, si a cuprins repede satele din Cluj,
Mures, Alba, Arad, Hunedoara, intinzandu-se in toata Transilvania.

Au „sponsorizat” revolutia franceza

Armata austriaca i-a vanat timp de o luna si jumatate, cand Horea a
trimis oamenii acasa din cauza iernii grele, chemandu-i la primavara.
Cei trei capi ai rascoalei s-au ascuns in Muntii Apuseni, dar au fost
prinsi si incarcerati la Alba Iulia, apoi executati. Istoricul Mircea
Dogaru, intr-o editie a Revistei de istorie militara, relata un episod
misterios din timpul revoltei, si anume atacarea, din ordinul lui
Crisan, sub comanda capitanului sau Lup Draia, a cladirilor
Tezauriatului si disparitia intr-o directie necunoscuta a aurului
extras din Apuseni. Dogaru sustine ca, prin intermediul unui misterios
“conte Salis”, cu numele adevarat Joseph Balsamo, un apropiat al
imparatului Iosif al II-lea, o “umbra” a lui Horea si cunoscut in mai
multe cercuri revolutionare europene, aurul ar fi ajuns la confreriile
ce pregateau marele eveniment francez. Aurul din Apuseni a fost
principala sursa de finantare a revolutiei franceze.

Răscoala lui Horea, un experiment francmasonic?

UCIDEREA LUI HORIA SI CLOSCA

IN ULTIMA zi a lui februarie 1785, conducatorii marei rascoale taranesti din Transilvania, Horea si Closca, sunt torturati si ucisi de catre nobilii maghiari pe un deal de langa Alba Iulia, in vazul a zeci de mii de tarani adusi cu forta sa asiste.
In secolul al XVIII-lea, taranimea iobaga pornise mai multe revolte cu un continut social revendicativ. Desi imparateasa Maria Tereza emite decretul de toleranta pentru romanii de religie ortodoxa din Transilvania si le permite numirea unui episcop ortodox, masurile nu au efectele scontate. Anii trec, framantarile sociale se intetesc. Taranii inainteaza autoritatilor numeroase jalbe, prin care vor repararea nedreptatilor de care sufereau. Intre aceste actiuni se inscrie si cererea inaintata imparatului in anul 1779 de Horia si Closca. Lor li se alatura, in 1784, si Gheorghe Crisan. Se aprinde astfel torta care va da foc pulberii de nemultumiri acumulate de secole.
Desi rascoala este infranta, iar capeteniile sunt aduse in lanturi in cetatea Alba Iulia la 27 decembrie 1784, ea zguduie puternic, pentru un moment, intreg edificiul orinduirii feudale.
Locuitorii orasului sunt martori, impietriti de ura si groaza, la supliciului frangerii cu roata a martirilor rascoalei taranesti, osanda ce constituie una dintre cele mai cumplite cazne aducatoare de moarte din cate a cunoscut omenirea. Sunt adusi acolo, pe locul ce se numea “dealul furcilor” – azi numit Campul lui Horea – zeci de mii de tarani iobagi sa asiste la executie. Crisan se sinucide in inchisoarea vechiului corp de garda, spanzurandu-se cu nojitele de la opinci. Lui Closca si Horia le sunt frante oasele cu roata, incepand cu picioarele. Se spune ca ultimele cuvinte ale lui Horea au fost: “Mor pentru popor”.


http://ro.altermedia.info/calendar/uciderea-lui-horia-si-closca-2_3430.html

Horea, conducătorul răscoalei din 1784, era francmasonul dirijat din umbră de împăratul Austriei Apartenenţa celebrului conducător al răscoalei de la 1784 la masonerie a fost asumată public chiar de către actualele loji româneşti. Se ştie despre el că umbla cu haine şi însemne masonice. Împăratul „iluminist” Iosif al II-lea era prieten cu Horea şi se spune că a dirijat din umbră...

Horia si demitizarea istoriei

Am pornit de la articolul "Horea" aparut recent in "aldine". Am
preferat aici forma onomastica Horia, pentru ca in toate vechile
documente apare astfel, iar ardelenii, in graiul lor natal, nu pronunta
niciodata ea, ci ia. In articolul amintit mai sus se pomenea si de
"demitizarea istoriei", inceputa dupa 1989. Desigur, nu e rau ca
personalitatile si evenimentele istorice sa fie apropiate de adevar,
indiferent daca ne dezamagesc sau nu. Este si cazul evenimentelor de la
1784 din Transilvania, in speta de rascoala condusa de Horia, Closca si
Crisan. Se stie cum au sfarsit-o conducatorii rascoalei. Nu se
pomeneste insa niciodata cine a fost cel de care a depins direct atat
reprimarea rascoalei cat si metodele barbare prin care au fost ucisi
conducatorii razmeritei. Atunci, hai sa-l "demitizam" si pe
guvernatorul marelui principat al Transilvaniei de atunci, nimeni altul
decat celebrul baron Samuel von Brukenthal! Iata cum e prezentat de
obicei baronul Brukenthal in biografiile aparute in romaneste, fie in
presa, fie in carti, fie pe Internet: "Samuel von Brukenthal,
descendent al unei familii de mici nobili sasi din Transilvania. A
studiat dreptul, administratia politica si filosofia la universitatile
din Halle si Jena, formandu-se in spiritul iluminismului european.
Apreciat pentru calitatile sale de om de cultura si abil diplomat, a
facut o cariera stralucita la Curtea Imperiala vieneza, devenind
cancelar aulic al Transilvaniei. Aceasta este perioada de constituire a
colectiei sale de pictura, mentionata deja in 1773 in "Almanach de
Vienne" ca una dintre cele mai valoroase colectii particulare aflate la
Viena. In acel moment, impartasind pasiunea pentru stiinte a epocii
sale, Brukenthal colectioneaza si raritati numismatice, arheologice,
bibliofilie si mineralogice". si tot asa! Se precizeaza doar ca in anii
1777-1787 a fost guvernator al Transilvaniei, apoi se insista pana la
detalii la grozava lui colectie de pictura, care a "innobilat" pe veci
orasul Sibiu. Nici o vorba despre discriminarea feroce a romanilor
ardeleni, nici un cuvant despre tragerea pe roata a fruntasilor
rascoalei. Se vorbeste doar despre "iluminismul" baronului!

Horea

Nu
stiu de ce acum, la inceput de toamna, m-am gandit la Horea din Albac,
eroul legendar al rascoalei taranesti de acum, daca fac bine socoteala,
225 de ani. Din cate imi amintesc revolta a inceput in noiembrie prin
spargerea unor...

224 DE ANI DE LA MARTIRIUL EROILOR HORIA, CLOSCA SI CRISAN
http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=42008
Societatea Cultural-Patriotica "Avram Iancu", filiala Mures, in colaborare cu Colegiul National "Al. Papiu Ilarian", va organiza, maine, in Sala de festivitati a colegiului, cu incepere de la ora 13,30, Simpozionul "224 de ani de la martiriul eroilor Horea, Closca si Crisan".

Moderator al manifestarii va fi prof. Simion Bui, directorul Colegiului National "Al. Papiu Ilarian", iar cuvantul de deschidere ii va apartine juristului Ioan Berta, presedintele filialei Mures a Societatii Cultural-Patriotice "Avram Iancu".

In cadrul Simpozionului, vor sustine comunicari prof. Dumitru Botos, prof. Alexandru Ciubica si prof. Vasile Sandor, iar in final elevi ai colegiului gazda vor sustine un program literar-artistic.

DOSARELE ISTORIEI



Epistola unui martor ocular al execuţiei lui Horea şi Cloşca - trimisă de profesorul ungur Gabor Iosif din Alba Iulia, a treia zi după execuţie, prietenului său Emeric Daniel, la Roma – Alba Iulia, 2 martie 1785 Dragă domnule Părinte, În sfîrşit, e gata cu lumea lui Horea. Numai de nu s-ar mai ivi mulţi Horea în primăvara aceasta. În 26 februarie, dimineaţa, între orele 10-11, fiind de faţă nenumăraţi oameni, au citit înaintea Vardiei Mari, în limbile germană şi română, sentinţa de moarte pe capul lui Horea şi Cloşca. În limba germană a citit-o auditorul (procurorul) militar al soldaţei sale Contele Iankovit s, şi anume că vor fi conduşi pînă sub spînzurătoare şi aşa, vii, să li se zdrobească toate oasele cu roata, întîi lui Cloşca, apoi lui Horea; zdrobindu-i, să se taie în bucăţi; părţile interne să se îngroape sub spînzurătoare, din trupuri, o parte să se pună aici, sub roată, iar celelalte părţi să se ducă în localităţile unde au înfăptuit atîta omor, incendiere şi jaf. Asemenea s-a citit sentinţa aceasta asupra capului lor, conform căreia, în 28 februarie, la ora 9 şi jumătate, i-au pus pe carele anume pregătite pentru acest scop, deosebit pe Horea şi deosebit pe Cloşca, stînd lîngă ei cîte un popă schismatic (ortodox). Este cu neputinţă a descrie solemnitatea şi mulţimea care a fost de faţă. I-a însoţit un escadron de husari toscani (Kalnoki), cu tot aparatul şi în ţinută de paradă, vreo 300 de infanterişti orciani şi, pe lîngă aceştia, haiduci. Infanteria i-a însoţit în formaţie de careu, cavaleria s-a împărţit pe aripi; eu, din bunăvoinţa unui locotenent de husari, am mers călare între careul batalionului şi husari şi aşa am văzut de la început pînă la sfîrşit execuţia şi parada, precum văd hîrtia ce o am înaintea mea. Afară de nobilii strînşi din judeţ şi afară de oamenii cu caracter cîţi ţărani au trebuit să fie de faţă, se poate deduce cu aproximaţie, de acolo, că, dîndu-se poruncă aspră, a trebuit să fie de faţă din patru judeţe, din fiecare comună, cîte şase oameni, ţărani, trei bătrîni şi trei tineri; în urma carelor au fost cel puţin 5000 de ţărani. Înainte de a-şi da sufletul, Cloşca a primit cel puţin 20 de lovituri. Pînă cînd pe Cloşca l-au zdrobit cu roata, doi ucenici de-ai călăului (acesta era ungurul Grancsa Rakoczy – nota red. „Tricolorul“), îl ţineau pe Horea legat de picioare, ca să vadă cu ce moarte grozavă trebuie să moară tovarăşul său criminal. Terminînd cu Cloşca şi dîndu-l la o parte, au aşezat pe Horea pe patul său şi, legîndu-l, au început a-i zdrobi picioarele în mijlocul vaietelor; dar, după 4 lovituri, din porunca domnului Eckart, au început a-i lovi pieptul, şi aşa, după 8-9 lovituri, a murit. Nu am mai voit să văd tăierea lor în bucăţi, de aceea, întorcîndu-mi calul, am venit înapoi în cetate…
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=16603