Caragiu[v=]

TOMA CARAGIU - UN ARTIST DE GENIU

(21 august 1925 - 4 martie 1977) - 85 DE ANI DE LA NAsTERE Astazi, 21 august a..c., daca ar fi trait, TOMA CARAGIU - unul dintre gigantii scenei si ai ecranului romanesc - ar fi...»

„Actorul si salbaticii”, difuzat in cadrul programului „Un film pe luna” din Oslo


Romanii carora le plac filmele si vor sa vada din nou o pelicula romaneasca sunt asteptati joi, 25 martie, la Ambasada Romaniei din Oslo, unde va fi proiectat filmul "Actorul si salbaticii", in regia lui Manole Marcus,cu Toma Caragiu, transmite Romanian Global News, care citeaza misiunea diplomatica romana din capitala Norvegiei.


Proiectia este inclusa in programul „Un film pe luna", proiect pe termen lung destinat romanilor stabiliti in Regatul Norvegiei, fiind menit sa contribuie la pastrarea si cultivarea valorilor culturale romanesti. In cadrul sau vor fi proiectate filme artistice, documentare precum si piese de teatru, programe de divertisment cu mari actori.

Caragiu: "Vrei sa faci din mine turnatorul tau?"

» O carte de memorii a unui fost medic veterinar si director in anii ’70 al Institutului de Cercetari Avicole de la Corbeanca, intitulata "Stacana. Triptic cu Ahoe si Toma Caragiu", dezvaluie o fata necunoscuta a marelui actor, de la a carui disparitie s-au implinit ieri 33 de ani. Miron Costin, autorul volumului, ii face un portret nuantat lui Toma Caragiu: artistul de o mare generozitate era in acelasi timp si...

VIDEO Amintirile lui Ion Besoiu despre Toma Caragiu


18:18Actorul care a jucat în filmul „Actorul şi sălbaticii“ spune despre Toma Caragiu că era un camarad extraordinar. Filmul „Actorul şi sălbaticii“ face parte din colecţia „Toma Caragiu“, ce conţine alte două pelicule, „Premiera“ şi „Operaţiunea «Monstrul»“ şi se distribuie cu „Adevărul magazin de duminică“.

Un miracol numit
Toma Caragiu


De Anul Nou nimic nu ar putea să umple de bucurie sufletele celor dragi, aşa cum ar putea să o facă un DVD cu "Momente de aur" cu Toma Caragiu. Jurnalul Naţional vă oferă şansa de a viziona în aceste momente de sărbătoare câteva dintre cele mai frumoase scenete cu marele actor.

SCANDAL în familia lui Toma CARAGIU

http://www.atac-online.ro/05-11-2009/Scandal-in-familia-lui-Toma-Caragiu.html
Neînţelegeri între cele două foste soţii ale marelui actor. Elena
Caragiu - femeia alături de care maestrul Toma Caragiu şi-a petrecut
ultimii 14 ani de viaţă - s-a reîntors în România după 32 de ani de
trai în Statele Unite, cu scopul de a deschide o casă memorială la
Periş.
Dacă săptămâna trecută lucrurile păreau normale, în ultimele două
zile, toată povestea s-a transformat într-un scandal între Elena
Caragiu şi Maria Caragiu - fiica maestrului din prima căsnicie. În timp
ce Elena Caragiu susţine că vrea să deschidă o casă memorială Toma
Caragiu la Periş, fiica marelui actor crede că fosta soţie vrea să fie
parte civilă într-un proces de drepturi de autor.
Fiica actorului o acuză pe Elena
În timpul emisiunii “Acces direct” de marţi, 3 noiembrie, fiica lui
Toma Caragiu a spus: “Ai venit dumneata şi în câteva emisiuni îi
târăşti numele în noroi şi în minciună. (...) Dumneavoastră v-aţi
întors după 32 de ani pentru a vă constitui parte civilă în procesul pe
care eu l-am intentat societăţii TVR Media, unde solicit drepturi de
autor. Pentru asta v-aţi întors. Atâta dragoste aţi avut pentru el că
la nici 6 luni de la moartea lui v-aţi recăsătorit şi aţi plecat din
ţară”.

Sora lui Toma Caragiu a încetat din viaţă
http://www.click.ro/Ultima_Ora/sora-lui-toma-caragiu-a-incetat-din-viata

Sora marelui actor român Toma Caragiu, Matilda Caragiu Marioţeanu, lingvist şi dialectolog, profesor universitar şi membru titular al Academiei Române, a încetat din viaţă, miercuri, a anunţat Academia Română.

Matilda Caragiu Marionţeanu s-a născut în 1927, în Grecia. Şi-a făcut studiile liceale la Silistra, Bacău şi Ploieşti, iar apoi a urmat cursurile Facultăţii de limbă şi literatură română din cadrul Universităţii Bucureşti.

În 1967, şi-a luat doctoratul cu teza „Fonomorfologie aromână. Studiu de dialectologie structurală”. Şi-a început cariera universitară din timpul studenţiei, în 1950, şi a parcurs toate treptele ierarhiei didactice până la profesor universitar la Facultatea de litere. În toţi aceşti ani a susţinut cursuri şi seminarii de istoria limbii române, gramatică istorică, dialectologie generală şi română (nord şi sud-dunăreană) limba română contemporană şi limba română pentru străini. A fost profesor invitat la universităţi din Salzburg şi Frankfurt am Main.

Matilda Caragiu Marioţeanu a colaborat la trei manuale pentru învăţarea limbii române de către străini, folosite în întreaga lume, la tratatul de „Istorie a limbii române” şi la „Crestomaţia romanică”. În 1993, a publicat credo-ul său despre aromâni şi aromână, cu versiuni în franceză şi engleză, intitulat „Dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice şi actuale, asupra aromânilor şi asupra limbii lor”. În 1997, a publicat lucrarea monumentală „Dicţionar aromân (macedo-vlah) DOARO. A-D. Comparativ (român literar-aromân) , contextual, normativ şi modern”. La acestea se adaugă volumele de basme, povestiri aromâne în limba română destinate copiilor şi două volume de versuri aromâne. Matilda Caragiu Marioţeanu a fost aleasă membru corespondent al Academiei Române în anul 1993 şi membru titular în anul 2004.

În 2003, în memoria fratelui său, a publicat cartea-album "Toma Caragiu - Ipostaze".

Fiica lui Toma Caragiu obtine la tribunal 20.000 lei din drepturile de autor

Toma Caragiu, „miliţianul“ din BD

Ultimul interviu dat de Toma Caragiu [2008-06-20]
Amintiri. [Citeste]

Fiica lui Toma Caragiu a dat în judecată TVR-ul

Toma Caragiu, de la figuraţie la geniu

Remember : Toma Caragiu, Observator, 3/4/2008
Toma Caragiu (n. 21 august 1925 - d. 4 martie 1977, Bucureşti), a fost unul din cei mai mari actori români, cu activitate bogată în teatru, TV, film. A interpretat cu precădere roluri de comedi...

`Toma Caragiu, tatal meu, a inselat-o pe mama cit a putut` Este singurul copil al lui Toma Caragiu, din prima casatorie a acestuia, cu actrita Maria Bondar. Prefera sa traiasca intr-un anonimat confortabil, la adapostul linistii dintr-o statiune montana, unde si-a deschis, impreuna cu sotul ei, o pensiune turistica. In acte o cheama Maria. Prietenii o stiu de Doina. Desi alti copii ar fi profitat de celebritatea parintilor, Doina Caragiu a ales discretia. Sustine ca numele Caragiu nu i-a adus niciodata avantaje, ba chiar i-a ingreunat traiul.
- Ce va amintiti despre tatal dvs.?
- Parintii mei erau despartiti de cind aveam trei ani. Ne vedeam de doua-trei ori pe an, dar nu mai mult. Era foarte ocupat.
- Dar atunci cind va vedeati, cum era?
- El ca tata a fost tata pina pe la patru ani, apoi a fost pensia alimentara si, de cit ...

-

Personalitatea zilei
Toma CARAGIU
(21 august 1925 - 4 martie 1977)

Nepoata lui Toma Caragiu face reviste de moda in SUA

Este nepoata unuia dintre cei mai mari actori români, a jucat in "Nea Marin miliardar", face reviste de moda la New York si este una dintre femeile de succes din America. Brindusa Niro, nepoata regretatului actor Toma Caragiu, a ajuns una dintre figurile cunoscute din lumea modei de peste Ocean, potrivit unui interviu realizat de Hotnews.ro. Plecata din România in urma cu mai bine de 25 de ani, Brindusa a lucrat la Paris si in Canada, inainte de a ajunge in Statele Unite, unde publica reviste specializate pe stiri din lumea modei si a ...

Toma Caragiu  3 decenii de neuitare
Pentru Toma Caragiu, teatrul a fost parte inseparabila a vietii, drept pentru care, unde altundeva putea sa se desfasoare comemorarea acestuia, daca nu la teatrul care ii poarta astazi numele? Nascut in Grecia, dintr-o familie de...

Cate alte roluri s-au pierdut la cutremurul din 4 martie 1977?
Un sfert de veac fara Tomita
Se implinesc 25 de ani de la tragica disparitie de pe scena vietii a actorului Toma Caragiu. Era 4 matrie 1977 - ziua aceea de trista amintire! - cand, la o ora tarzie de seara, ceasurile s-au oprit si Bucurestiul a devenit, pentru cateva zeci de secunde, un oras al prabusirilor. Peste drum de Universitate, Toma Caragiu si Alexandru Bocanet pregateau un nou spectacol de televiziune, in locuinta actorului, dintr-un bloc elegant, cu bar de noapte la subsol. In acele cateva zeci de secunde ale dezastrului, din cladirea falnica n-a ramas decat un morman imens de moloz. Ore intregi, zile la rand, ne-am invartit in jurul ruinelor, poate-poate auzim din strafunduri hohotul imens al actorului. N-a fost sa fie. De atunci a trecut un sfert de veac fara Tomita...
Avea doar 50 de ani in clipa prabusirii. Biografia sa - deloc lineara - a inceput intr-un sat din Grecia, Argos Orestikon, in vara lui 1926. Peste vreo patru ani, familia Caragiu s-a stabilit in Dobrogea, unde Toma si-a petrecut copilaria si unde - in preajma bunicii - i s-a inoculat "microbul teatrului". Amintirile actorului despre acei ani si despre "reprezentatiile" oferite duminical de bunica sa vorbesc explicit despre "radacinile" inconfundabilului sau haz: "Spectacolele constau intr-un fel de film al saptamanii in care bunica - Daphna se chema - parodia toate imtamplarile demne de retinut din acea saptamana. Era foarte caustica, necrutatoare chiar, dar din cate imi amintesc lumea se amuza cumplit. Cu mine era duioasa si blanda - ma iubea mult, cred - si pot sa afirm cu toata raspunderea ca primul meu profesor de teatru a fost ea". Liceul l-a urmat la Ploiesti - unde familia sa s-a mutat in 1940. Acolo, ca scolar, monteaza spectacole cu Caragiale, Corneille, Racine. In 1945, venit in Bucuresti, se inscrie la Facultatea de Drept (tot pe atunci, Victor Ion Popa il selecteaza pentru un teatru studentesc), dar va absolvi, in 1950... Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, pe care-l abordase in 1946. Student fiind inca, joaca pe scena Nationalului bucurestean cateva roluri care l-au lansat si i-au evidentiat harul: printre ele, Contele de Rocca Marina in Evantaiul goldonian, Tudose in Haiducii. Dupa terminarea Institutului ajunge la Constanta, unde - de la inceput - primeste roluri de prima marime si realizeaza creatii actoricesti rezonante, in Hlestakov din Revizorul si Rica Venturiano in O noapte frutunoasa. Numit, in 1961, director al Teatrului din Ploiesti - orasul sau de adoptie -, continua sa joace si sa daruiasca scenei personaje de neuitat: Cherchez in Ziaristii, colonelul Ciolac in Arcul de triumf, Figaro in Nunta lui Figaro, De Pretore Vocenzo in piesa cu acelasi nume, Ianke in Take, Ianke si Cadir, Bolinbrook in Paharul cu apa. Cariera sa teatrala va continua cu succes din ce in ce mai mare, din 1964, pe scena Teatrului Bulandra din Bucuresti, unde printre personajele sale se numara Mackey Messer din Opera de trei parale, Cristea in Sfantul Mitica Blajinul, Pampon in D-ale carnavalului, Schwitter in Meteorul, Tipatescu in O scrisoare pierduta.
O mare parte din cariera artistica a lui Toma Caragiu a fost dedicata filmului. Primul sau rol cinematografic a fost in primul film color romanesc, Nufarul rosu de Gheorghe Tobias (un regizor cu destin tragic, care si-a incheiat viata si cariera artistica la numai 36 de ani), un film din 1955. De atunci, pana in ultimul an al vietii, Toma Caragiu s-a dedicat filmului cu tot cea a avut mai bun in el, realizand roluri antologice, indeosebi in registru comic - unde hazul sau a cucerit milioane si milioane de spectatori -, dar si in registru dramatic, cateva dintre compozitiile sale inscriindu-se printre marile reusite ale cinematografiei nationale. A jucat, in anii inceputurilor, in filme ale regizorului Manole Marcus, intai in comedia spumoasa Nu vreau sa ma insor (1960), apoi in dramele sociale Strazile au amintiri (1961) si Cartierul veseliei (1964), acestea din urma filmate la Ploiesti, dar marele sau rol in filme de Manole Marcus avea sa fie acela din Actorul si salbaticii (1974), unde personajul sau nu era altul decat Constantin Tanase, deghizat in Caratase, erou care imprumuta jumatate de nume de la Caragiu si jumatate de la Tanase: actorul se confunda cu personajul, stralucind pe o partitura generoasa - cu un haz de buna calitate, cu elemente satirice si lirice, sarcastice si ironice - purtand in el, cum se sublinia in cronicile de la premiera, "colosalul hohot de ras", pe care il valorifica cu o contrastanta seriozitate, in pagini cinematografice formidabile, cum ar fi celebra secventa cu Marin Moraru si cu trabucul fumat pe ascuns. Iulian Mihu l-a distribuit, de asemenea, de-a lungul anilor, in roluri memorabile, acelea din Poveste sentimentala (1964), Procesul alb (1965), Nu filmam sa ne amuza (1974), Marele singuratic (1976). A jucat sub "bagheta" multor alti regizori, de la Sinisa Ivetici (Vara romantica, 1961) si Haralambie Boros (Politica si... delicatese, 1963) la Liviu Ciulei (Padurea spanzuratilor, 1964), a devenit interpret predilect al regizorului Dinu Cocea, cu care a realizat o serie intreaga de pelicule, Haiducii (1965), Rapirea fecioarelor (1967), Razbunarea haiducilor (1968), Haiducii lui Saptecai (1970), Saptamana nebunilor si Zestrea Domnitei Radu (1971). Hazul sau savuros a "explodat" in serialul B.D.-urilor realizat de Mircea Dragan (cu personajele "Brigazii diverse" intrate in actiune sau in alerta, la munte si la mare). Multi alti regizori i-au simtit necesara prezenta in filmele lor: Gheoghe Naghi, Radu Gabrea, Serban Creanga, Dan Pita si Alexandru Tatos, Mihai Constantinescu, Petre Bokor, Carol Corfanta, Constantin Vaeni. Doar doua punctari speciale pe acest traseu presarat cu interpretari de mare virtuozitate: in 1974 dadea viata pe ecran personajului titular din proza lui Eugen Barbu "Oaie si ai sai", realizand un rol de zile mari in Tatal risipitor de Adrian Patringenaru. O a doua punctare: cu un an inaintea tragicei sale disparitii juca, stralucitor, in comedia confratelui sau de moarte, Alexandru Bocanet, Gloria nu canta. Cate alte roluri s-au pierdut la cutremurul din 4 martie 1977!?!
Raman, insa, peste ani, peste un sfert de veac, toate rolurile cinermatografice pe care a apucat sa le joace in prodigioasa sa cariera. Raman uriasele sale monologuri sau scenete TV, realizate pe parcursul atator ani, care n-au imbogatit si innobilat Revelioanele si pe care le revedem, mereu, cu emotie, bucurie, veneratie si recunostinta. Ii simtim, dureros, absenta bunului Tomita (si il evocam, mereu, printre prieteni, sau de cate ori ma intalnesc cu minunata sa sora, profesoara Matilda Caragiu-Marioteanu), dar raman, printre noi, personajele sale, amintirea sa, hazul sau nemuritor, arta sa pentru toate anotimpurile. Toate acestea sunt semne de speranta in drumul nostru spre ziua de maine.
http://www.curentul.ro/arhive/2002/curentul.php?numar=20020302&cat=9&subcat=100&subart=14716