Gaster[v=]

GASTER, MOSES (1856-1939), savant, rabin, militant pentru drepturile evreilor, sionist.


S-a născut la Bucureşti, la 17 septembrie 1856, într-o notorie familie evreiască, bunicul său fusese unul dintre liderii comunităţii şi fondator de sinagogă, iar tatăl era consulul Olandei la Bucureşti.
Gimnaziul şi liceul le urmează în celebre şcoli bucureştene, având profesori particulari pentru limba ebraică şi studii biblice.
În 1876 îşi începe studiile la Seminarul Teologic Evreiesc de la Breslau, unde îi are ca profesori pe H. Graetz şi Z. Frankel. În paralel, învaţă şi la Universitatea din Breslau, acordând o deosebită atenţie lingvisticii, studiilor biblice şi limbilor orientale. În 1877 obţine diploma de doctor a Universităţii din Leipzig cu o teză despre fonetica istorică a limbii române.
În 1878, la iniţiativa Prof. Graetz, Gaster se alătură Comitetului Român de la Berlin, care, în urma războiului ruso-turc, încerca să condiţioneze recunoaşterea independenţei României de emanciparea evreilor.
Întors în România, în 1880, Gaster începe să se dedice studiului literaturii vechi şi literaturii populare române, ţine prelegeri de mitologie comparată la Universitatea din Bucureşti şi colaborează la importante publicaţii culturale ale vremii. Militează pentru acordarea drepturilor cetăţeneşti evreilor români în spiritul Tratatului de la Berlin, totodată este unul dintre fondatorii organizaţiei locale a Chovevei Tzion. În 1882 se numără printre principalii organizatori ai primei colonii de evrei români în Eretz Israel, cea de la Samarin, azi Zichron Ya’akov.





M. Gaster - M. Schwartzfel - L. Saineanu
Este expulzat din România, în 1885, împreună cu principalii lideri de opinie ai presei evreieşti, ca urmare a campaniei de demascare a măsurilor legislative restrictive şi a abuzurilor administrative.
Se stabileşte la Londra. Ţine, la Oxford, ciclul de conferinţe Ilchester despre literatura slavonă. În 1887 este numit rabin (Haham) al Comunităţii Sefarde. Este Directorul Colegiului Montefiore de la Ramsgate pe care încearcă să-l transforme după modelul Seminarului de la Breslau.
Deţine importante funcţii academice ca preşedinte al Folk-Lore Society, preşedinte al Jewish Historical Society, vicepreşedinte al Royal Asiatic Society şi membru al multor societăţi savante.
Gaster a fost membru activ al Choveve Tzion şi al Anglo-Jewish Association. Aderă la mişcarea sionistă încă de la începuturile ei şi va fi vicepreşedinte al celui de al doilea, al treilea, al patrulea şi al şaptelea Congres Sionist. Mişcarea sionistă britanică îi datorează mult. Este fondatorul şi Chairman al English Zionist Federation.
Adept al sionismului cultural şi neadmiţând un compromis teritorialist, Gaster se implică în negocierile cu autorităţile britanice privind soarta căminului evreiesc din Palestina. Prima versiune a Declaraţiei Balfour se redactează la reşedinţa sa londoneză, la 7 februarie 1917, în prezeţa lui H. Weizman, N. Sokolov, James de Rothschild, Mark Sykes şi Herbert Samuel.
Gaster debutează cu studii de limbă română, dar, întors de la Breslau, interesul său s-a îndreptat spre literatura populară română. El are meritul de a fi autorul primei încercări de sistematizare a folclorului literar românesc în „Literatura populară română”, Bucureşti, 1883. „Chrestomaţia română”, Leipzig, Bucureşti, 1892, a fost considerată mulţi ani lucrare de referinţă în domeniu, făcând cunoscute în mediile de specialitate europene limba şi literatura română, la fel ca prelegerile sale ţinute la Oxford sau studiile publicate în reviste de specialitate.
Adept al metodei comparatiste în studierea folclorului, Gaster a considerat literatura populară slavo-bizantină drept puntea de legătură dintre literatura populară pre şi post-talmudică şi folclorul european. Studiile sale de exegeză biblică şi de literatură populară ebraică din Antichitatea târzie şi Evul Mediu, la fel ca articolele sale dedicate multiplelor domenii ale Ştiinţei Iudaismului, al cărui principal promotor a fost în România, precum şi studiile sale samaritene au fost strânse în cele trei volume de „Studies and Texts in Folk-Lore, Magic, Medieval Romance, Hebrew Apocrypha and Samaritan Archaeology”, Londra, Maggs Bros, 1925-1928.
Gaster a colaborat la prestigioase publicaţii savante ca „The Archaeological Review”, „Asiatic Quarterly Review”, „Byzantinische Zeitschrift”, „Folk-Lore”, „Journal of Apocrypha”, „Journal of the Royal Asiatic Society”, “Slavonic Review”, Zeitschrift für alttestamentische Wissenschaft”.
A semnat în reviste culturale româneşti precum „Bukarester Salon”, Revista pentru istorie, arheologie şi filologie”, „Revista literară”, „Şezătoarea” şi a avut însemnate contribuţii în publicaţii dedicate Ştiinţei Iudaismului ca „Monatsschrift für Geschichte und Wissenschaft des Judentums”, “Revue des Etudes Juives”, “Hebrew Union College Annual”, “Anuar pentru Israelţi”, “Sinai”.
Articole gasteriene au apărut în publicaţii evreieşti precum “The Jewish Chronicle”, “The Jewish Forum”, “The Jewish World”, “Jewish Quarterly Review”, “Ost und West”, “Jewish Tribune”.
Surse bibliografice:

1. Mănescu, Elisabetha: Dr. M. Gaster – viaţa şi opera sa; Bucureşti, 1940.
   
2. Gaster, Moses: Memorii, corespondenţă, ediţie îngrijită de Victor Eskenasy; Bucureşti, Hasefer, 1998.
   
3. Gaster Moses: Judaica & Hungarica, ed. Miskolczy Ambrus; Budapest, Eötvös Lorand University, 1993.
   
4. Occident and Orient – Gaster Anniversary Volume, ed. by B. Schindler, London, Taylor’s Foreign Press, 1936.
   
5. Stanciu, Măriuca: A promoter of the Haskala in Romania – Moses Gaster in Studia Hebraica, I, Bucureşti, 2001.
   

Jubileu Moses Gaster
in aceasta luna se implinesc 70 de ani de la moartea lui Moses Gaster (1856-1939), erudit rabin, dar si filolog, lingvist si folclorist de talie europeana. Prin tot ce a creat, el si-a cistigat renumele de stralucit enciclopedist. S-a nascut in Cetatea lui Bucur, ca fiu al unui important conducator sionist, prosper om de afaceri si consul al Tarilor de Jos la Bucuresti. Gasterii se trageau dintr-o ramura evreiasca originara din Belarus, rude cu viitorul mare pianist Arthur Rubinstein. Moses Gaster isi face studiile liceale la ,,Sf. Sava,, si ,,Matei Basarab,,, iar cele universitare la Breslau (Wroclaw). inca din studentie, publica articole pe teme filologice in revistele ,,Convorbiri literare,, si ,,Columna lui Traian,,. Se dedica folclorului si literaturii romane vechi. Participa la sedintele ,,Junimii,, si se bucura de pretuirea marilor scriitori ai generatiei Independentei, precum M. Eminescu, T. Maiorescu, Al. Odobescu. invata de la Hasdeu sa dea importanta limbilor slave si orientale, pentru a intelege istoria romana si balcanica. Dar mai tirziu, fiindca a afirmat ca unele basme si legende populare romanesti se trag din substratul biblic, relatiile sale cu Hasdeu s-au racit. Amintim citeva lucrari ale sale din domeniul literaturii populare: ,,Literatura populara romana,,, prima sinteza a folcloristicii noastre si primul manual de literatura romana al secolului XVIII; ,,Crestomatia romana,,, vol. I; ,,Apocrife in literatura romana,, si ,,Legende talmudice romanesti,,. Adept al metodei comparatiste in studierea folclorului, Moses Gaster a considerat literatura populara slavo-byzantina o punte de legatura dintre literatura talmudica si folclorul european. Ca lingvist, a sustinut latinitatea limbii si poporului roman in lucrari precum: ,,Stratificarea elementului latin in limba romana,,, ,,Crestomatie romana,,, vol. II. ,,Die Nichtlateinischen Elemente im Rum�nischen,,. Nu putem merge mai departe cu redescoperirea lui Moses Gaster fara sa amintim un episod jenant din existenta lui, desi, cu ceva timp mai inainte, primise din mina regelui Carol I Medalia Bene Merenti. Cum se stie, prin Pacea de la Berlin din 1878, marile puteri au conditionat recunoasterea independentei romanilor fata de turci prin acordarea cetateniei tuturor evreilor care se stabilisera in Romania. Dar, cum autoritatile noastre taraganau acordarea acestui drept, Moses Gaster, devenit un important lider sionist, a declansat o serie de manifestari publice prin care demasca abuzurile si coruptia Guvernului Bratianu. Urmarea a fost ca, in 1885, la instigarea lui Dimitrie Sturdza, nationalist fara istov, lingvistii Moses Gaster, Hazman Tiktin si Lazar Seineanu (asistentul lui Hasdeu la Universitate) au fost expulzati din tara pentru propaganda antiromaneasca. intr-o vreme cind, timp de 40 de ani, pina in 1910, nici un arendas sau nici un bancher evreu nu fusese expulzat, sau cind pamintul romanesc adapostea valuri de negustori galitieni, ne permiteam neghiobia sa izgonim 3 mari savanti de clasa europeana. Ajuns in Anglia, eruditul Moses Gaster este numit profesor la Oxford, iar intre anii 1887 si 1919 functioneaza ca mare rabin al comunitatii sefarde din Londra. De asemenea, el a depus mari eforturi in miscarea sionista si a uimit pe toata lumea cu vestele lui cunostinte din lingvistica indo-europeana. Cu toate acestea, inima ii ramasese tot in Romania. Toti romanii care treceau prin Londra trebuiau sa-i deschida usa si sa-i comunice ce mai e pe acasa. in 1929 Moses Gaster a primit o reparatie tardiva, fiind ales membru de onoare al Academiei Romane. in 1936, simtindu-si aproape sfirsitul, a donat Academiei toata biblioteca, formata in special din manuscrise si carti vechi. Deoarece am ajuns in acest punct, se cuvine sa amintim ca in lucrarea sa ,,Memorii (Fragmente), Corespondenta,,, ingrijita si tiparita de Victor Eskenasy la Editura ,,Hasefer,, in 1998, Moses Gaster a acordat o deosebita atentie lui Mihai Eminescu, pe care il cunostea foarte bine din sedintele ,,Junimii,, si din perioada cind poetul scria la jurnalul ,,Timpul,, din Bucuresti. ,,Nu era cazut in reverie, isi aminteste el. Era intotdeauna bun la suflet, dar, nu stiu, intotdeauna facea impresia cuiva cu capul in nori,,. Multe dintre manuscrisele si cartile vechi din colectia lui Gaster fusesera cumparate de la Eminescu, pe care pretinde ca il vizita adesea la domiciliu, unde-l gasea dormind tirziu, spre ora prinzului. Aceasta informatie este combatuta de toti biografii lui Eminescu, devotat trup si suflet muncii sale la redactia ziarului ,,Timpul,,, unde se prezenta inca din zorii zilei. Bunele relatii dintre poet si lingvist sint confirmate, inca o data, de faptul ca Eminescu nu i-a jignit niciodata pe evrei, iar acestia, in compensatie, i-au aratat toata consideratia. Aceasta afirmatie este intarita si de publicistul Tesu Solomovici in lucrarea sa ,,Istoria evreilor din Romania,,, aparuta la Editura ,,Tesu,, in 2007. Astfel, scriitorul Alfred Axelrad l-a numit pe poet ,,Sfintul Eminescu,,, iar Solomon Segal este intiiul sau traducator in idis. Pe de alta parte, recitind nuvela ,,Sarmanul Dionis,,, intilnim portretul ,,maist-rului Ruben, un batrin intelept de o stranie frumusete,,. La fel stau lucrurile si cu uriasul poem ,,Memento mori,,, unde sint descrise ,,templul Iehovei,,, ,,miticul Ierusalim,, sau ,,regii Iudeii,,. Daca asa se prezinta situatia cu Mihai Eminescu si Moses Gaster, nimeni nu ne impiedica sa aruncam o punte peste timp si sa ne intrebam de ce evreul Patapievici isi permite sa-l numeasca pe poetul national ,,cadavrul nostru din debara,,? Dar, dupa aprecierea lui Tesu Solomovici, Patapievici nu e nicidecum evreu, caci evreii sint un popor nobil si recunoscator cu toti aceia care ii respecta. Atunci ce rasa e Patapievici? Sa-i dam cuvintul criticului Grid Modorcea, care afirma, in cunostinta de cauza: ,,Patahirbici este un apistoi, un anomoi sau un amartoloi, dupa cum ii numeste Mircea Eliade pe inrobitii satanei,,.
http://www.romare.ro/

150 de ani de la nasterea lui Moses Gaster
Mirel HORODI
Intre 28-30 noiembrie a avut loc la Ierusalim o conferinta internationala cu tema „Moses Gaster – savant, rabin, lider sionist“, organizata de Centrul de Studiere a Evreilor din Romania, din cadrul Universitatii Ebraice din Ierusalim, in colaborare cu Institutul Cultural Roman.
Dupa studiile de licenta la Bucuresti, Moses Gaster (1856-1939) a studiat la seminarul teologic evreiesc din Breslau si, in paralel, si-a dat doctoratul la Leipzig. Gaster a studiat folclorul si literatura veche romaneasca, de la inceputuri pina in 1830, si a publicat Crestomatia Romana. El a conferentiat despre limba si literatura romana la Universitatea din Bucuresti in perioada 1881-1885. in anul 1885 a fost expulzat din Romania din cauza activitatii sale sustinute pentru acordarea de drepturi cetatenesti evreilor. Dupa expulzare s-a stabilit la Londra. Gaster a fost invitat sa conferentieze la Universitatea din Oxford.
http://www.observatorcultural.ro/infoframe.phtml?xid=16873&xrubrica=IN ACTUALITATE&return=pescurt