Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Ahmadinejad[v=]
Pagina 3 din 3
Pagina 3 din 3 • 1, 2, 3
Ahmadinejad[v=]
Rezumarea primului mesaj :
MAHMOUD AHMADINEJAD-
MAHMOUD AHMADINEJAD-
Ultima editare efectuata de catre Admin in 26.10.15 9:29, editata de 21 ori
As face interviu cu Hitler
As face interviu cu Hitler
Care dintre noi am fi refuzat o discutie cu Ahmadinejad sau nu ne-am fi dorit sa fim la Columbia?
Acum un an si jumatate, lumea academica din Statele Unite era inflamata de un scandal pornit de la universitatea unde au absolvit toti presedintii Statelor Unite din ultimii 20 de ani. Un supliment special al „New York Times“ dezvaluia ca Yale University admisese ca student, intr-un program special, un fost purtator de cuvint al regimului taliban din Afganistan. Sayed Rahmatullah Hashemi (29 de ani) se mai aflase la Yale cu putin timp inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. Atunci, misiunea lui era de a convinge opinia publica americana ca sanctiunile dure impuse regimului de la Kabul erau nejustificate. Intrebat cu acea ocazie de o femeie musulmana din sala de ce talibanii smulg unghiile femeilor si organizeaza executii colective pe stadioane, Hashemi a raspuns: „Imi pare rau pentru sotul dumneavoastra; cred ca ii dati multa bataie de cap!“. Scena a fost imortalizata de regizorul Michael Moore in filmul „Fahrenheit 9/11“ si l-a facut celebru pe purtatorul de cuvint taliban in toata America, drept simbol al unui regim inuman.
Cinci ani mai tirziu, admiterea sa ca student la Yale (care isi afirma acum dezgustul fata de regimul pentru care lucrase, crezind ca acesta va fi benefic tarii sale) a dus la proteste la scara nationala. Unii dintre finantatorii universitatii si-au retras sprijinul financiar, indignati; parintii militarilor americani ucisi in Afganistan si Irak au condamnat faptul ca, in loc sa se afle la Guantanamo, Hashemi ocupa un loc de elita pe care fiii lor, morti in razboi, nu si l-au putut permite.
Rectorul universitatii, Richard Levin, si-a aparat decizia argumentind ca universitatile sint, prin excelenta, platforme ale libertatii de expresie si schimbului de idei. De aceea, Yale l-a invitat in campus si pe presedintele chinez Hu Jintao, care a vorbit in timp ce practicanti de Falun Gong protestau afara, in numele adeptilor cultului care fusesera macelariti in China.
Din aceleasi considerente, ca presa este, la rindul sau, gazda dezbaterilor de opinii, fie ca sintem de acord cu ele, fie ca nu, Cotidianul a ales sa-l intervieveze pe Hashemi, cind a avut ocazia. La „case mai mari“, CNN l-a intervievat pe Osama bin Laden.
Acum, Associated Press, CBS, CNN s-au inghesuit sa-l intervieveze pe Mahmud Ahmadinejad – ceea ce inevitabil ii convine si lui, pentru ca ii ofera expunere publica, dar si administratiei americane, care are astfel ocazia de a-l arata cu degetul si de a spune, in fata afirmatiilor sale scandaloase, „vedeti, v-am spus noi ca este un nebun periculos?!“
In ciuda criticilor care l-au vizat, initiativa rectorului Universitatii Columbia de a-l invita sa vorbeasca pe Ahmadinejad este o binevenita renuntare la ipocrizie. Mai mult, este un cistig imens pentru studentii americani, care au reputatia de a nu vedea, altfel, prea departe de granitele propriei tari. Si este un cistig si pentru cei care ne-am fi dorit oricind, fara sa clipim, sa putem face un interviu cu Ahmadinejad. Sau, da, chiar cu Hitler!
[/i]
Acum un an si jumatate, lumea academica din Statele Unite era inflamata de un scandal pornit de la universitatea unde au absolvit toti presedintii Statelor Unite din ultimii 20 de ani. Un supliment special al „New York Times“ dezvaluia ca Yale University admisese ca student, intr-un program special, un fost purtator de cuvint al regimului taliban din Afganistan. Sayed Rahmatullah Hashemi (29 de ani) se mai aflase la Yale cu putin timp inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. Atunci, misiunea lui era de a convinge opinia publica americana ca sanctiunile dure impuse regimului de la Kabul erau nejustificate. Intrebat cu acea ocazie de o femeie musulmana din sala de ce talibanii smulg unghiile femeilor si organizeaza executii colective pe stadioane, Hashemi a raspuns: „Imi pare rau pentru sotul dumneavoastra; cred ca ii dati multa bataie de cap!“. Scena a fost imortalizata de regizorul Michael Moore in filmul „Fahrenheit 9/11“ si l-a facut celebru pe purtatorul de cuvint taliban in toata America, drept simbol al unui regim inuman.
Cinci ani mai tirziu, admiterea sa ca student la Yale (care isi afirma acum dezgustul fata de regimul pentru care lucrase, crezind ca acesta va fi benefic tarii sale) a dus la proteste la scara nationala. Unii dintre finantatorii universitatii si-au retras sprijinul financiar, indignati; parintii militarilor americani ucisi in Afganistan si Irak au condamnat faptul ca, in loc sa se afle la Guantanamo, Hashemi ocupa un loc de elita pe care fiii lor, morti in razboi, nu si l-au putut permite.
Rectorul universitatii, Richard Levin, si-a aparat decizia argumentind ca universitatile sint, prin excelenta, platforme ale libertatii de expresie si schimbului de idei. De aceea, Yale l-a invitat in campus si pe presedintele chinez Hu Jintao, care a vorbit in timp ce practicanti de Falun Gong protestau afara, in numele adeptilor cultului care fusesera macelariti in China.
Din aceleasi considerente, ca presa este, la rindul sau, gazda dezbaterilor de opinii, fie ca sintem de acord cu ele, fie ca nu, Cotidianul a ales sa-l intervieveze pe Hashemi, cind a avut ocazia. La „case mai mari“, CNN l-a intervievat pe Osama bin Laden.
Acum, Associated Press, CBS, CNN s-au inghesuit sa-l intervieveze pe Mahmud Ahmadinejad – ceea ce inevitabil ii convine si lui, pentru ca ii ofera expunere publica, dar si administratiei americane, care are astfel ocazia de a-l arata cu degetul si de a spune, in fata afirmatiilor sale scandaloase, „vedeti, v-am spus noi ca este un nebun periculos?!“
In ciuda criticilor care l-au vizat, initiativa rectorului Universitatii Columbia de a-l invita sa vorbeasca pe Ahmadinejad este o binevenita renuntare la ipocrizie. Mai mult, este un cistig imens pentru studentii americani, care au reputatia de a nu vedea, altfel, prea departe de granitele propriei tari. Si este un cistig si pentru cei care ne-am fi dorit oricind, fara sa clipim, sa putem face un interviu cu Ahmadinejad. Sau, da, chiar cu Hitler!
Care dintre noi am fi refuzat o discutie cu Ahmadinejad sau nu ne-am fi dorit sa fim la Columbia?
Acum un an si jumatate, lumea academica din Statele Unite era inflamata de un scandal pornit de la universitatea unde au absolvit toti presedintii Statelor Unite din ultimii 20 de ani. Un supliment special al „New York Times“ dezvaluia ca Yale University admisese ca student, intr-un program special, un fost purtator de cuvint al regimului taliban din Afganistan. Sayed Rahmatullah Hashemi (29 de ani) se mai aflase la Yale cu putin timp inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. Atunci, misiunea lui era de a convinge opinia publica americana ca sanctiunile dure impuse regimului de la Kabul erau nejustificate. Intrebat cu acea ocazie de o femeie musulmana din sala de ce talibanii smulg unghiile femeilor si organizeaza executii colective pe stadioane, Hashemi a raspuns: „Imi pare rau pentru sotul dumneavoastra; cred ca ii dati multa bataie de cap!“. Scena a fost imortalizata de regizorul Michael Moore in filmul „Fahrenheit 9/11“ si l-a facut celebru pe purtatorul de cuvint taliban in toata America, drept simbol al unui regim inuman.
Cinci ani mai tirziu, admiterea sa ca student la Yale (care isi afirma acum dezgustul fata de regimul pentru care lucrase, crezind ca acesta va fi benefic tarii sale) a dus la proteste la scara nationala. Unii dintre finantatorii universitatii si-au retras sprijinul financiar, indignati; parintii militarilor americani ucisi in Afganistan si Irak au condamnat faptul ca, in loc sa se afle la Guantanamo, Hashemi ocupa un loc de elita pe care fiii lor, morti in razboi, nu si l-au putut permite.
Rectorul universitatii, Richard Levin, si-a aparat decizia argumentind ca universitatile sint, prin excelenta, platforme ale libertatii de expresie si schimbului de idei. De aceea, Yale l-a invitat in campus si pe presedintele chinez Hu Jintao, care a vorbit in timp ce practicanti de Falun Gong protestau afara, in numele adeptilor cultului care fusesera macelariti in China.
Din aceleasi considerente, ca presa este, la rindul sau, gazda dezbaterilor de opinii, fie ca sintem de acord cu ele, fie ca nu, Cotidianul a ales sa-l intervieveze pe Hashemi, cind a avut ocazia. La „case mai mari“, CNN l-a intervievat pe Osama bin Laden.
Acum, Associated Press, CBS, CNN s-au inghesuit sa-l intervieveze pe Mahmud Ahmadinejad – ceea ce inevitabil ii convine si lui, pentru ca ii ofera expunere publica, dar si administratiei americane, care are astfel ocazia de a-l arata cu degetul si de a spune, in fata afirmatiilor sale scandaloase, „vedeti, v-am spus noi ca este un nebun periculos?!“
In ciuda criticilor care l-au vizat, initiativa rectorului Universitatii Columbia de a-l invita sa vorbeasca pe Ahmadinejad este o binevenita renuntare la ipocrizie. Mai mult, este un cistig imens pentru studentii americani, care au reputatia de a nu vedea, altfel, prea departe de granitele propriei tari. Si este un cistig si pentru cei care ne-am fi dorit oricind, fara sa clipim, sa putem face un interviu cu Ahmadinejad. Sau, da, chiar cu Hitler!
[/i]
Acum un an si jumatate, lumea academica din Statele Unite era inflamata de un scandal pornit de la universitatea unde au absolvit toti presedintii Statelor Unite din ultimii 20 de ani. Un supliment special al „New York Times“ dezvaluia ca Yale University admisese ca student, intr-un program special, un fost purtator de cuvint al regimului taliban din Afganistan. Sayed Rahmatullah Hashemi (29 de ani) se mai aflase la Yale cu putin timp inainte de atentatele de la 11 septembrie 2001. Atunci, misiunea lui era de a convinge opinia publica americana ca sanctiunile dure impuse regimului de la Kabul erau nejustificate. Intrebat cu acea ocazie de o femeie musulmana din sala de ce talibanii smulg unghiile femeilor si organizeaza executii colective pe stadioane, Hashemi a raspuns: „Imi pare rau pentru sotul dumneavoastra; cred ca ii dati multa bataie de cap!“. Scena a fost imortalizata de regizorul Michael Moore in filmul „Fahrenheit 9/11“ si l-a facut celebru pe purtatorul de cuvint taliban in toata America, drept simbol al unui regim inuman.
Cinci ani mai tirziu, admiterea sa ca student la Yale (care isi afirma acum dezgustul fata de regimul pentru care lucrase, crezind ca acesta va fi benefic tarii sale) a dus la proteste la scara nationala. Unii dintre finantatorii universitatii si-au retras sprijinul financiar, indignati; parintii militarilor americani ucisi in Afganistan si Irak au condamnat faptul ca, in loc sa se afle la Guantanamo, Hashemi ocupa un loc de elita pe care fiii lor, morti in razboi, nu si l-au putut permite.
Rectorul universitatii, Richard Levin, si-a aparat decizia argumentind ca universitatile sint, prin excelenta, platforme ale libertatii de expresie si schimbului de idei. De aceea, Yale l-a invitat in campus si pe presedintele chinez Hu Jintao, care a vorbit in timp ce practicanti de Falun Gong protestau afara, in numele adeptilor cultului care fusesera macelariti in China.
Din aceleasi considerente, ca presa este, la rindul sau, gazda dezbaterilor de opinii, fie ca sintem de acord cu ele, fie ca nu, Cotidianul a ales sa-l intervieveze pe Hashemi, cind a avut ocazia. La „case mai mari“, CNN l-a intervievat pe Osama bin Laden.
Acum, Associated Press, CBS, CNN s-au inghesuit sa-l intervieveze pe Mahmud Ahmadinejad – ceea ce inevitabil ii convine si lui, pentru ca ii ofera expunere publica, dar si administratiei americane, care are astfel ocazia de a-l arata cu degetul si de a spune, in fata afirmatiilor sale scandaloase, „vedeti, v-am spus noi ca este un nebun periculos?!“
In ciuda criticilor care l-au vizat, initiativa rectorului Universitatii Columbia de a-l invita sa vorbeasca pe Ahmadinejad este o binevenita renuntare la ipocrizie. Mai mult, este un cistig imens pentru studentii americani, care au reputatia de a nu vedea, altfel, prea departe de granitele propriei tari. Si este un cistig si pentru cei care ne-am fi dorit oricind, fara sa clipim, sa putem face un interviu cu Ahmadinejad. Sau, da, chiar cu Hitler!
Americanii l-au primit cu critici pe Ahmadinejad, pentru neg
Americanii l-au primit cu critici pe Ahmadinejad, pentru negarea Holocaustului
RECTORUL UNIVERSITATII COLUMBIA din New York, Lee Bollinger, l-a criticat pe presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, in momentul in care l-a invitat sa sustina un discurs, insa acesta nu a ezitat sa ii dea o replica pe masura. “Domnule presedinte, prezentati toate semnele unui dictator meschin si crud”, a declarat Bollinger, in aplauzele majoritatii celor 600 de persoane din sala. El a citat “atitudinea brutala” a Guvernului iranian fata de disidenti, executiile publice, ale minorilor si alte actiuni. De asemenea, el a criticat pe Ahmadinejad pentru ca neaga Holocaustul, ca fiind o actiune “ridicola” si o “propaganda periculoasa”.
Bollinger l-a calificat pe liderul de la Teheran drept provocator sau “uimitor de needucat”. “Nu credem ca este necesar ca inaintea sustinerii unui discurs sa faceti o serie de acuzatii”, i-a raspuns taios Ahmadinejad. El a apreciat ca remarcile lui Bollinger includ “insulte” si acuzatii false.“Daca Holocaustul este o realitate a vremurilor noastre, o istorie care s-a petrecut, de ce nu sunt suficiente cercetari care pot aborda subiectul din diferite perspective?”, a intrebat el. “Nu am spus ca nu s-a intamplat deloc”, a mai spus el. “Am spus: de ce sa nu incurajam mai multe cercetari in privinta acestui subiect?”, a continuat Ahmadinejad.
Intrebat cu privire la abuzurile guvernului fata de femei si homosexualii din tara, el a raspuns: “Nu avem homosexuali in Iran, (…) nu stiu cine v-a spus ca avem”. Presedintele iranian a declarat in mod repetat ca femeile din tara lui se bucura de libertati si a refuzat sa comenteze informatiile conform carora libertatea acestora este redusa sever. La finalul discursului sustinut la Universitatea Columbia, el i-a invitat pe studenti sa viziteze orice universitate din Iran doresc.
Invitatia adresata de Universitatea din Columbia liderului iranian a starnit proteste din partea comunitatii evreiesti din SUA. De asemenea, mai multi oficiali americani au incercat sa blocheze initiativa prin diferite presiuni. Un lider republican a amenintat cu suspendarea finantarii federale pentru aceasta institutie, daca invitatia nu este anulata. Starea de tensiune a fost alimentat de declaratiile lui John Coatsworth, decanul Scolii de Studii Publice si Internationale din cadrul Universitatii Columbia. “Daca Hitler ar fi fost in Statele Unite si ar fi vrut sa sustina un discurs, ar fi avut destule pupitre de la care sa se adreseze. Daca ar fi vrut sa se implice intr-o dezbatere sau discutie si daca ar fi fost provocat de studentii Universitatii Columbia, l-am fi invitat cu siguranta”, a spus acesta.
Pe de alta parte, presedintele iranian a avertizat, inaintea deschiderii Adunarii Generale a ONU, oficialii care vorbesc despre eventualitatea unui razboi ca Iranul nu va renunta la ambitiile sale nucleare.“Noi credem ca a vorbi despre razboi este un instrument de propaganda. De ce sa avem nevoie de un razboi?”, a declarat acesta in cursul unei videoconferinte cu membri clubului national de presa din Washington. Seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, a avertizat, in urma cu o saptamana, in privinta iminentei unui conflict cu Iranul. Presedintele iranian a mai declarat ca Iranul pune la indoiala “modul in care lumea este condusa si administrata in prezent”. El a precizat insa ca Teheranul va participa la discutii cu administratia americana, “in circumstante rezonabile si drepte”. Intr-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera, seful Comandamentului Central american, amiralul William Fallon, a parut si el dornit sa domoleasca putin tonul pe aceasta tema. Intrebat daca un razboi este in pregatire, Fallon a raspuns: “Nu. Sper sincer ca nu. (…) Toate zvonurile acestea despre un conflict mi se par daunatoare si nefolositoare”.
Ahmadinejad a refuzat sa raspunda prin “Da” sau “Nu” atunci cand a fost intrebat daca vrea distrugerea Israelului, dar a precizat ca statutul Israelului trebuie determinat prin alegeri libere. El declarase anterior ca tara sa nu recunoaste Israelul deoarece acesta este fundamentat pe “ocupatie” si “rasism”. La randul sau, ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a criticat participarea presedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad la lucrarile Adunarii Generale a ONU, apreciind ca Iranul ar trebui exclus din aceasta organizatie internationala. (D.I.)
RECTORUL UNIVERSITATII COLUMBIA din New York, Lee Bollinger, l-a criticat pe presedintele iranian, Mahmoud Ahmadinejad, in momentul in care l-a invitat sa sustina un discurs, insa acesta nu a ezitat sa ii dea o replica pe masura. “Domnule presedinte, prezentati toate semnele unui dictator meschin si crud”, a declarat Bollinger, in aplauzele majoritatii celor 600 de persoane din sala. El a citat “atitudinea brutala” a Guvernului iranian fata de disidenti, executiile publice, ale minorilor si alte actiuni. De asemenea, el a criticat pe Ahmadinejad pentru ca neaga Holocaustul, ca fiind o actiune “ridicola” si o “propaganda periculoasa”.
Bollinger l-a calificat pe liderul de la Teheran drept provocator sau “uimitor de needucat”. “Nu credem ca este necesar ca inaintea sustinerii unui discurs sa faceti o serie de acuzatii”, i-a raspuns taios Ahmadinejad. El a apreciat ca remarcile lui Bollinger includ “insulte” si acuzatii false.“Daca Holocaustul este o realitate a vremurilor noastre, o istorie care s-a petrecut, de ce nu sunt suficiente cercetari care pot aborda subiectul din diferite perspective?”, a intrebat el. “Nu am spus ca nu s-a intamplat deloc”, a mai spus el. “Am spus: de ce sa nu incurajam mai multe cercetari in privinta acestui subiect?”, a continuat Ahmadinejad.
Intrebat cu privire la abuzurile guvernului fata de femei si homosexualii din tara, el a raspuns: “Nu avem homosexuali in Iran, (…) nu stiu cine v-a spus ca avem”. Presedintele iranian a declarat in mod repetat ca femeile din tara lui se bucura de libertati si a refuzat sa comenteze informatiile conform carora libertatea acestora este redusa sever. La finalul discursului sustinut la Universitatea Columbia, el i-a invitat pe studenti sa viziteze orice universitate din Iran doresc.
Invitatia adresata de Universitatea din Columbia liderului iranian a starnit proteste din partea comunitatii evreiesti din SUA. De asemenea, mai multi oficiali americani au incercat sa blocheze initiativa prin diferite presiuni. Un lider republican a amenintat cu suspendarea finantarii federale pentru aceasta institutie, daca invitatia nu este anulata. Starea de tensiune a fost alimentat de declaratiile lui John Coatsworth, decanul Scolii de Studii Publice si Internationale din cadrul Universitatii Columbia. “Daca Hitler ar fi fost in Statele Unite si ar fi vrut sa sustina un discurs, ar fi avut destule pupitre de la care sa se adreseze. Daca ar fi vrut sa se implice intr-o dezbatere sau discutie si daca ar fi fost provocat de studentii Universitatii Columbia, l-am fi invitat cu siguranta”, a spus acesta.
Pe de alta parte, presedintele iranian a avertizat, inaintea deschiderii Adunarii Generale a ONU, oficialii care vorbesc despre eventualitatea unui razboi ca Iranul nu va renunta la ambitiile sale nucleare.“Noi credem ca a vorbi despre razboi este un instrument de propaganda. De ce sa avem nevoie de un razboi?”, a declarat acesta in cursul unei videoconferinte cu membri clubului national de presa din Washington. Seful diplomatiei franceze, Bernard Kouchner, a avertizat, in urma cu o saptamana, in privinta iminentei unui conflict cu Iranul. Presedintele iranian a mai declarat ca Iranul pune la indoiala “modul in care lumea este condusa si administrata in prezent”. El a precizat insa ca Teheranul va participa la discutii cu administratia americana, “in circumstante rezonabile si drepte”. Intr-un interviu acordat postului de televiziune Al Jazeera, seful Comandamentului Central american, amiralul William Fallon, a parut si el dornit sa domoleasca putin tonul pe aceasta tema. Intrebat daca un razboi este in pregatire, Fallon a raspuns: “Nu. Sper sincer ca nu. (…) Toate zvonurile acestea despre un conflict mi se par daunatoare si nefolositoare”.
Ahmadinejad a refuzat sa raspunda prin “Da” sau “Nu” atunci cand a fost intrebat daca vrea distrugerea Israelului, dar a precizat ca statutul Israelului trebuie determinat prin alegeri libere. El declarase anterior ca tara sa nu recunoaste Israelul deoarece acesta este fundamentat pe “ocupatie” si “rasism”. La randul sau, ministrul israelian de Externe, Tzipi Livni, a criticat participarea presedintelui iranian Mahmoud Ahmadinejad la lucrarile Adunarii Generale a ONU, apreciind ca Iranul ar trebui exclus din aceasta organizatie internationala. (D.I.)
Iran - Mahmoud Ahmadinejad dezminte
Iran - Mahmoud Ahmadinejad dezminte ca ar fi negat existenta Holocaustului
.
.
Mahmud Ahmadinejad, o minte periculoasa
Mahmud Ahmadinejad, o minte periculoasa Numerosi politologi cred ca Ahmadinejad este un lider capabil sa schimbe lumea in care traim, mai ales daca va avea acces la butonul nuclear.
Mahmoud Ahmadinejad: Allah apara Iranul
Mahmoud Ahmadinejad: Allah apara Iranul Inginer ca formatie (a obtinut in 1997 un doctorat in ingineria transporturilor) Mahmoud Ahmadinejad a declarat ca dispune de "dovezi incontestabile" ca americanii nu vor ataca tara sa. Primul set de dovezi le are datorita a formatiei sale stiintifice: "Eu trasez tabele, scriu ipoteze timp de citeva ore, resping, rationez si trag o concluzie. Ei nu pot crea probleme Iranului", a explicat Ahmadinejad cum isi foloseste rigla de calcul. Asta insa nu ar fi nimic, pentru ca dovada cea mai buna i-a trimis-o insusi Allah, care "zice ca victoria va fi a celor care urmeaza drumul cel drept". "Ce motiv puteti avea pentru a nu crede ca Dumnezeu isi va respecta promisiunea?", a intrebat liderul de la Teheran. Motivul poate fi gasit la Washington, intr-o cladire de pe Massachusetts Avenue, situata la ...
continuare
-----Ahmadinejad, bucătarul priceput
Ahmadinejad, bucătarul priceputCunoscut in special pentru poziţia sa sfidătoare in privinţa programului nuclear al ţării sale, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a dezvăluit marţi că este un bucătar priceput care pregăteşte măncăruri "delicioase" şi regretă că nu poate petrece mai mult timp acasă.
Cunoscut in special pentru poziţia sa sfidătoare in privinţa programului nuclear al ţării sale, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a dezvăluit marţi că este un bucătar priceput care pregăteşte măncăruri "delicioase" şi regretă că nu poate petrece mai mult timp acasă, relatează AFP, preluată de Rompres.
OMUL, SOŢUL, HARNICUL. Intr-un interviu acordat televiziunii iraniene destinat să prezinte latura sa personală, Ahmadinejad nu a menţionat disputele Iranului cu Vestul, prezentăndu-se in schimb drept un soţ harnic care munceşte pănă tărziu in noapte. "Inainte să devin preşedinte, obişnuiam să fac cumpărăturile. Acum ajut uneori in bucătărie şi ştiu să pregătesc toate măncărurile iraniene", a declarat Ahmadinejad.
SUPE ŞI TOCANE. Rugat să ofere mai multe detalii, Ahmadinejad a continuat in stilul său caracteristic. "Bineinţeles, tot ce gătesc este delicios, intrebaţi pe oricine a avut ocazia să mănănce! Ştiu să fac toate supele şi tocanele iraniene", a spus el.
Ahmadinejad a mai povestit că se duce adesea la birou la ora 05.30 şi că uneori nu pleacă acasă decăt după miezul nopţii. "Obişnuiam să-mi vizitez des rudele, dar acum nu prea mai reuşesc. Ii văd doar cănd sunt toţi in acelaşi loc, dar imi vizitez in mod regulat mama şi cănd mă duc la ea, ceilalţi vin să mă vadă", a explicat el.
Cunoscut in special pentru poziţia sa sfidătoare in privinţa programului nuclear al ţării sale, preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a dezvăluit marţi că este un bucătar priceput care pregăteşte măncăruri "delicioase" şi regretă că nu poate petrece mai mult timp acasă, relatează AFP, preluată de Rompres.
OMUL, SOŢUL, HARNICUL. Intr-un interviu acordat televiziunii iraniene destinat să prezinte latura sa personală, Ahmadinejad nu a menţionat disputele Iranului cu Vestul, prezentăndu-se in schimb drept un soţ harnic care munceşte pănă tărziu in noapte. "Inainte să devin preşedinte, obişnuiam să fac cumpărăturile. Acum ajut uneori in bucătărie şi ştiu să pregătesc toate măncărurile iraniene", a declarat Ahmadinejad.
SUPE ŞI TOCANE. Rugat să ofere mai multe detalii, Ahmadinejad a continuat in stilul său caracteristic. "Bineinţeles, tot ce gătesc este delicios, intrebaţi pe oricine a avut ocazia să mănănce! Ştiu să fac toate supele şi tocanele iraniene", a spus el.
Ahmadinejad a mai povestit că se duce adesea la birou la ora 05.30 şi că uneori nu pleacă acasă decăt după miezul nopţii. "Obişnuiam să-mi vizitez des rudele, dar acum nu prea mai reuşesc. Ii văd doar cănd sunt toţi in acelaşi loc, dar imi vizitez in mod regulat mama şi cănd mă duc la ea, ceilalţi vin să mă vadă", a explicat el.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:28, editata de 1 ori
-----Ce mai zice Ahmadinejad: `Va fi o vara fierbinte
Ce mai zice Ahmadinejad: `Va fi o vara fierbinte In Orientul Mijlociu!` "Speram ca temperaturile inalte din cursul acestei veri vor coincide cu victorii similare pentru popoarele regiunii si cu infringerea aferenta pentru dusmanii Orientului Mijlociu", a declarat joi seara la Damasc presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, facind trimitere la Israel si SUA. In timpul vizitei sale de o zi in Siria, Ahmadinejad s-a intilnit cu omologul sau Bashar al-Assad, cu care a discutat despre situatia din Irak, din teritoriile palestiniene si din Liban, unde atit Damascul, cit si Teheranul isi exercita influenta. Presedintele iranian s-a intilnit si cu liderul miscarii siite Hezbollah, Hassan Nasrallah, care a intrat pe teritorisul sirian printr-un tunel subteran, dupa cum sustine Canalul 10 al televiziunii israeliene. Presedintele iranian a calificat relatiile iraniano- ...
continuare
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:27, editata de 1 ori
-----Ahmadinejad l-a refuzat pe Oliver Stone!
Ahmadinejad l-a refuzat pe Oliver Stone! Presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a refuzat sansa de a fi protagonistul unui documentar realizat de regizorul american Oliver Stone, acuzindu-l pe acesta ca "face parte din Marele Satan", termenul-standard utilizat in Iran pentru a denumi Statele Unite, dupa cum dezvaluie cotidianul "The Guardian". Consilierii lui Ahmadinejad au declarat ca Stone, autorul unor filme precum "Plutonul", "JFK" si "Nixon", a solicitat o intrevedere cu presedintele iranian, dupa ce a contactat biroul acestuia, prin intermediul unor producatori iranieni. Regizorul, in virsta de 60 de ani, a realizat doua documentare despre presedintele comunist al Cubei, Fidel Castro, pe care il considera un prieten si un altul despre conflictul israeliano-palestinian. Ahmadinejad, care a criticat adesea Hollywoodul, pe ...
continuare
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:26, editata de 1 ori
-----Preşedintele Iranului ia pulsul economiei
Preşedintele Iranului ia pulsul economiei de la măcelarul din cartier
http://www.gandul.info/presedintele-iranului-ia-pulsul-economiei-macelarul-cartier.html?3938;835682
Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a declarat că măsoară periodic pulsul economiei prin discuţiile regulate pe care le are cu măcelarul său, potrivit Rompres. „Există proprietari de magazine foarte harnici în cartierul în care locuiesc, de la care primesc informaţii economice importante, întrucât ei trăiesc printre oameni. De exemplu, există un măcelar onorabil care cunoaşte toate problemele oamenilor, iar eu primesc informaţii economice valoroase de la el”, a spus liderul iranian, în cadrul unei întâlniri cu sindicatele.
Nu este prima oară când Ahmadinejad face referire la antreprenorii din vecinătatea locuinţei sale, atunci când abordează problemele economice ale Iranului. În ianuarie, confruntându-se cu critici privind creşterea inflaţiei, el a declarat în faţa Parlamentului că iranienii ar trebui să cumpere roşii din piaţa cartierului său, întrucât preţurile de acolo sunt mult mai mici decât în alte locuri.
http://www.gandul.info/presedintele-iranului-ia-pulsul-economiei-macelarul-cartier.html?3938;835682
Preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad a declarat că măsoară periodic pulsul economiei prin discuţiile regulate pe care le are cu măcelarul său, potrivit Rompres. „Există proprietari de magazine foarte harnici în cartierul în care locuiesc, de la care primesc informaţii economice importante, întrucât ei trăiesc printre oameni. De exemplu, există un măcelar onorabil care cunoaşte toate problemele oamenilor, iar eu primesc informaţii economice valoroase de la el”, a spus liderul iranian, în cadrul unei întâlniri cu sindicatele.
Nu este prima oară când Ahmadinejad face referire la antreprenorii din vecinătatea locuinţei sale, atunci când abordează problemele economice ale Iranului. În ianuarie, confruntându-se cu critici privind creşterea inflaţiei, el a declarat în faţa Parlamentului că iranienii ar trebui să cumpere roşii din piaţa cartierului său, întrucât preţurile de acolo sunt mult mai mici decât în alte locuri.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:26, editata de 1 ori
-----Congresmenii SUA vor judecarea lui Ahmadinejad
Congresmenii SUA vor judecarea lui Ahmadinejad
411 de congresmeni au votat ieri o hotarare adresata Consiliului de Securitate ONU pentru judecarea de catre un tribunal international a lui Mahmoud Ahmadinejad. Presedintele Iranului este invinuit ca, prin chemarea sa la stergerea Israelului de pe harta lumii, a incalcat principiile Tratatului ONU.
Doar doi membri ai Congresului american au votat contra. Tratatul impotriva genocidului a fost votat in 1948, specificandu-se, intre altele, ca prin genocid se intelege o actiune de asasinare a unui grup apartinand ONU, unei rase, sau unei comunitati religioase cu intentia de a o distruge, in intregime sau partial. Sunt interzise de asemenea, stabilirea de legaturi pentru savarsirea actelor de genocid si propaganda in favoarea genocidului. Paragraful 4 al Hotararii ONU anti-genocid stipuleaza pedepsirea persoanelor vinovate de genocid fie daca sunt sefi de stat, persoane publice sau particulare. Hotararea adoptata de Congresul american aminteste de faptul ca "ONU a luat fiinta in urma cu 61 de ani pentru a impiedica savarsirea unui alt Holocaust, ca cel savarsit de nazisti in anii celui de-al II-lea Razboi Mondial, cand au fost asasinati in Europa sase milioane de evrei". Hotararea americana citeaza declaratia din 27 octombrie 2005 a presedintelui iranian Ahmadinejad, cand acesta a cerut "stergerea Israelului de pe harta", si a caracterizat Israelul - "o pata rusinoasa pe fata lumii musulmane". Ahmadinejad a amenintat: "Cine recunoaste Israelul va pieri in focul aprins de natiunile Islamului." Cateva luni mai tarziu, la 3 august 2006, Ahmadinejad a declarat ca Orientul Mijlociu va fi mai curat "fara prezenta statului sionist". La 12 decembrie 2006, Ahmadinejad a recidivat profetond "stergerea in curand de pe harta a statului evreiesc". Congresul american nu poate obliga Consiliul de Securitate sa actioneze impotriva presedintelui Iranului, dar hotararea luata va influenta viitoarele decizii ONU.
411 de congresmeni au votat ieri o hotarare adresata Consiliului de Securitate ONU pentru judecarea de catre un tribunal international a lui Mahmoud Ahmadinejad. Presedintele Iranului este invinuit ca, prin chemarea sa la stergerea Israelului de pe harta lumii, a incalcat principiile Tratatului ONU.
Doar doi membri ai Congresului american au votat contra. Tratatul impotriva genocidului a fost votat in 1948, specificandu-se, intre altele, ca prin genocid se intelege o actiune de asasinare a unui grup apartinand ONU, unei rase, sau unei comunitati religioase cu intentia de a o distruge, in intregime sau partial. Sunt interzise de asemenea, stabilirea de legaturi pentru savarsirea actelor de genocid si propaganda in favoarea genocidului. Paragraful 4 al Hotararii ONU anti-genocid stipuleaza pedepsirea persoanelor vinovate de genocid fie daca sunt sefi de stat, persoane publice sau particulare. Hotararea adoptata de Congresul american aminteste de faptul ca "ONU a luat fiinta in urma cu 61 de ani pentru a impiedica savarsirea unui alt Holocaust, ca cel savarsit de nazisti in anii celui de-al II-lea Razboi Mondial, cand au fost asasinati in Europa sase milioane de evrei". Hotararea americana citeaza declaratia din 27 octombrie 2005 a presedintelui iranian Ahmadinejad, cand acesta a cerut "stergerea Israelului de pe harta", si a caracterizat Israelul - "o pata rusinoasa pe fata lumii musulmane". Ahmadinejad a amenintat: "Cine recunoaste Israelul va pieri in focul aprins de natiunile Islamului." Cateva luni mai tarziu, la 3 august 2006, Ahmadinejad a declarat ca Orientul Mijlociu va fi mai curat "fara prezenta statului sionist". La 12 decembrie 2006, Ahmadinejad a recidivat profetond "stergerea in curand de pe harta a statului evreiesc". Congresul american nu poate obliga Consiliul de Securitate sa actioneze impotriva presedintelui Iranului, dar hotararea luata va influenta viitoarele decizii ONU.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:25, editata de 1 ori
-----Dosarul Iran, vazut de la Teheran
Dosarul Iran, vazut de la Teheran
„Politica in Iran nu este in mana unei singure persoane“, spune Mohammad Akhbari, profesor de geopolitica la Teheran. Cele mai recente declaratii agresive ale presedintelui Mahmoud Ahmadinejad au provocat fiori in lumea occidentala.
Discutiile la nivel diplomatic intre SUA si Iran, de luna trecuta, au fost vazute de comunitatea internationala drept un posibil inceput al unei detensionari in dosarul nuclear. Sperante desarte, pentru ca orice referire la ambitiile nucleare ale Iranului a fost lasata deoparte. Primele contacte diplomatice de dupa “criza ostaticilor” din Teheran, din 1979, au aparut in contextul in care situatia din Irak devine incontrolabila.
Fiecare dintre cele doua parti isi continua rolurile: Iranul transmite ca isi va continua programul de imbogatire a uraniului. In plus, presedintele Ahmadinejad a lansat un nou mesaj agresiv, potrivit caruia lumea va asista in curand la distrugerea Israelului.
Americanii afirma ca nu vor accepta ca Iranul sa devina o putere nucleara, in acest scop luand in calcul orice optiune, inclusiv cea militara. La ONU se pregateste o noua rezolutie de sanctionare a Iranului. Presa internationala transmite ca sanctiunile economice au afectat intr-un mod serios economia Iranului.
Mohammad Akhbari si Mohammad Reza Hafeznia, experti in geopolitica ai Universitatii Tarbiat Modares din Teheran, au explicat pentru “Gardianul” felul in care comunitatea academica dintr-un stat teocratic vede disputele diplomatice din zona.
Care sunt efectele economice ale sanctiunilor impuse in martie de ONU?
Mohammad Akhbari: Rezolutiile deja adoptate de ONU nu sunt potrivite cu realitatea din zona si de aceea consecintele nu sunt conform asteptarilor. Sunt doar presiuni fara efect.
Pot avea efect economic in mica masura, dar in comparatie cu obiectivul nostru de obtinere a tehnologiei nucleare in scopuri pasnice, efectul este nul. Doua banci internationale care au avut relatii cu Iranul au fost sanctionate, dar cele doua banci nu aveau o relevanta mare. Rezolutiile adoptate nu pot avea un efect important asupra economiei Iranului.
De ce este Iranul atat de hotarat in a-si duce la capat programul nuclear?
Mohammad Akhbari: Iranul are o pozitie foarte speciala in Orientul Mijlociu si noi vrem sa profitam de potentialul existent pentru a ne dezvolta. Conteaza si conditiile climatice – teritoriu uscat si semi-uscat. Iranul e nevoit sa profite de energia nucleara, numai pentru scopuri pasnice. Este cert ca, intr-o perioada foarte scurta, petrolul si gazele Iranului vor fi terminate si va fi nevoie de o sursa alternativa. Chiar inainte de Revolutia Islamica, s-a facut o investitie foarte mare in acest domeniu. Chiar inainte de Revolutie, americanii si germanii au semnat protocolul pentru dezvoltarea energiei nucleare. Dupa Revolutie, parerea lor s-a schimbat si nu au vrut sa continue constructia centrului din Bushehr. Noi am avut niste discutii cu cateva tari pentru constructia centrului din Bushehr, iar Rusia a acceptat.
Noi am vrut ca aceasta tehnologie sa fie localizata printre alte tehnologii, in care Iranul s-a dezvoltat foarte mult: micro-tehnologie, medicina sau genetica. Avem o tehnologie de clonare a oilor, care nu exista decat in opt state din lume. Iranul este o tara importanta din punct de vedere stiintific si are potentialul de a dezvolta noi tehnologii.
Cum convinge Iranul comunitatea internationala ca programul nuclear are scopuri pasnice, avand in vedere discursul presedintelui Ahmadinejad?
Mohammad Akhbari: Procedura dezvoltarii stiintifice este permanenta, nu are legatura cu discursul unui presedinte, care la patru ani se schimba. De exemplu, fostul presedinte Khatami vorbea tot timpul despre dialogul dintre civilizatii si despre solutii pasnice. Politica in Iran nu este in mana unei singure persoane. Exista Parlamentul iranian, conducatorul Iranului si Consiliul de Experti. Toate aceste elemente formeaza politica externa a Iranului, nu discursul unei persoane intr-o conferinta de presa. Toata politica Iranului provine din aceasta organizare, si nu din vorbele unui presedinte.
Cum evaluati intalnirea dintre oficialii americani si iranieni, prima dupa 28 de ani?
Mohammad Akhbari: Iranul este o tara cu influenta asupra altor tari din zona. Politica Iranului este de colaborare regionala pentru a instaura securitatea. Ocuparea Irakului de catre americani a pus in evidenta problemele de securitate din Orientul Mijlociu. Pentru rezolvarea problemelor din Irak, Iranul a decis sa participe la negocierile bilaterale cu SUA. Washingtonul a lansat o solicitare oficiala prin intermediul Elvetiei, exclusiv pentru rezolvarea problemei de securitate din Irak. Iranul vrea sa ajute la securizarea Irakului. Iranul are o granita de 1300 km cu Irakul, deci orice problema de securitate poate sa aiba efecte negative si pentru noi.
Mohammad Reza Hafeznia: Din punct de vedere geopolitic, toate problemele unei tari au un aspect regional si international. Problemele nu pot fi rezolvate numai la nivel national. In relatiile dintre doua state care au dispute pot aparea si subiecte pentru care sa existe o viziune comuna si, deci, negocieri. Mai ales daca problemele dintr-o tara terta pot avea efecte negative asupra uneia dintre cele doua tari. Irakul este un exemplu in acest sens. Problemele Irakului au efecte in afara frontierelor acestui stat.
Nici o tara nu poate sa profite de aceasta criza. E foarte natural din punct de vedere geopolitic ca SUA sa negocieze cu Iranul pentru rezolvarea crizei din Irak. Aceasta nu inseamna ca negocierile pot rezolva toate problemele din urma. Daca negocierile de acum vor avea un efect pozitiv, ne putem gandi la inceperea de negocieri in celelalte dosare. Daca aceasta procedura esueaza, nu mai putem avea speranta unor alte negocieri.
Cum poate actiona Iranul pentru rezolvarea problemelor esentiale ce afecteaza securitatea Irakului: disputa interconfesionala dintre siiti si sunniti, Al-Qaida si secesionistii kurzi?
Mohammad Akhbari: Iranul poate avea un efect foarte pozitiv asupra siitilor si kurzilor, dar si asupra sunnitilor moderati.
Al-Qaida este o creatie a Statelor Unite, finantata prin intermediul Arabiei Saudite, in timpul ocupatiei sovietice a Afganistanului. Diferentele aparute intre timp au facut ca acum Al-Qaida si SUA sa se afle pe pozitii adverse. Din punctul nostru de vedere, nu putem propune decat ca statele arabe sa nu mai sprijine Al-Qaida.
Mohammad Reza Hafeznia: Problemele pe care le-ati enuntat includ, din punct de vedere geopolitic, jucatori de pe patru niveluri: local, national, regional si international. Conflictul inter-confesional si problema kurzilor sunt incluse in nivelurile local si national. Aici putem avea un rol. De siitii irakieni ne apropie religia, dar ne despart elemente de civilizatie. In privinta kurzilor, suntem foarte apropiati ca civilizatie. In plus, exista si asemanari de ritual religios.
Al-Qaida este o problema de nivel regional si international. Al-Qaida este rezultatul unei situatii de conflict din timpul Razboiului Rece, in Afganistan. Aceasta organizatie se defineste ca scop, ideologie si strategie. Al-Qaida a avut probleme ideologice cu Iranul inca din acea perioada. Ca scop si strategie, Al-Qaida s-a redefinit, dar ca ideologie nu s-a schimbat nimic. Iranul nu poate avea un rol in combaterea Al-Qaida.
Fiecare dintre cele doua parti isi continua rolurile: Iranul transmite ca isi va continua programul de imbogatire a uraniului. In plus, presedintele Ahmadinejad a lansat un nou mesaj agresiv, potrivit caruia lumea va asista in curand la distrugerea Israelului.
Americanii afirma ca nu vor accepta ca Iranul sa devina o putere nucleara, in acest scop luand in calcul orice optiune, inclusiv cea militara. La ONU se pregateste o noua rezolutie de sanctionare a Iranului. Presa internationala transmite ca sanctiunile economice au afectat intr-un mod serios economia Iranului.
Mohammad Akhbari si Mohammad Reza Hafeznia, experti in geopolitica ai Universitatii Tarbiat Modares din Teheran, au explicat pentru “Gardianul” felul in care comunitatea academica dintr-un stat teocratic vede disputele diplomatice din zona.
Care sunt efectele economice ale sanctiunilor impuse in martie de ONU?
Mohammad Akhbari: Rezolutiile deja adoptate de ONU nu sunt potrivite cu realitatea din zona si de aceea consecintele nu sunt conform asteptarilor. Sunt doar presiuni fara efect.
Pot avea efect economic in mica masura, dar in comparatie cu obiectivul nostru de obtinere a tehnologiei nucleare in scopuri pasnice, efectul este nul. Doua banci internationale care au avut relatii cu Iranul au fost sanctionate, dar cele doua banci nu aveau o relevanta mare. Rezolutiile adoptate nu pot avea un efect important asupra economiei Iranului.
De ce este Iranul atat de hotarat in a-si duce la capat programul nuclear?
Mohammad Akhbari: Iranul are o pozitie foarte speciala in Orientul Mijlociu si noi vrem sa profitam de potentialul existent pentru a ne dezvolta. Conteaza si conditiile climatice – teritoriu uscat si semi-uscat. Iranul e nevoit sa profite de energia nucleara, numai pentru scopuri pasnice. Este cert ca, intr-o perioada foarte scurta, petrolul si gazele Iranului vor fi terminate si va fi nevoie de o sursa alternativa. Chiar inainte de Revolutia Islamica, s-a facut o investitie foarte mare in acest domeniu. Chiar inainte de Revolutie, americanii si germanii au semnat protocolul pentru dezvoltarea energiei nucleare. Dupa Revolutie, parerea lor s-a schimbat si nu au vrut sa continue constructia centrului din Bushehr. Noi am avut niste discutii cu cateva tari pentru constructia centrului din Bushehr, iar Rusia a acceptat.
Noi am vrut ca aceasta tehnologie sa fie localizata printre alte tehnologii, in care Iranul s-a dezvoltat foarte mult: micro-tehnologie, medicina sau genetica. Avem o tehnologie de clonare a oilor, care nu exista decat in opt state din lume. Iranul este o tara importanta din punct de vedere stiintific si are potentialul de a dezvolta noi tehnologii.
Cum convinge Iranul comunitatea internationala ca programul nuclear are scopuri pasnice, avand in vedere discursul presedintelui Ahmadinejad?
Mohammad Akhbari: Procedura dezvoltarii stiintifice este permanenta, nu are legatura cu discursul unui presedinte, care la patru ani se schimba. De exemplu, fostul presedinte Khatami vorbea tot timpul despre dialogul dintre civilizatii si despre solutii pasnice. Politica in Iran nu este in mana unei singure persoane. Exista Parlamentul iranian, conducatorul Iranului si Consiliul de Experti. Toate aceste elemente formeaza politica externa a Iranului, nu discursul unei persoane intr-o conferinta de presa. Toata politica Iranului provine din aceasta organizare, si nu din vorbele unui presedinte.
Cum evaluati intalnirea dintre oficialii americani si iranieni, prima dupa 28 de ani?
Mohammad Akhbari: Iranul este o tara cu influenta asupra altor tari din zona. Politica Iranului este de colaborare regionala pentru a instaura securitatea. Ocuparea Irakului de catre americani a pus in evidenta problemele de securitate din Orientul Mijlociu. Pentru rezolvarea problemelor din Irak, Iranul a decis sa participe la negocierile bilaterale cu SUA. Washingtonul a lansat o solicitare oficiala prin intermediul Elvetiei, exclusiv pentru rezolvarea problemei de securitate din Irak. Iranul vrea sa ajute la securizarea Irakului. Iranul are o granita de 1300 km cu Irakul, deci orice problema de securitate poate sa aiba efecte negative si pentru noi.
Mohammad Reza Hafeznia: Din punct de vedere geopolitic, toate problemele unei tari au un aspect regional si international. Problemele nu pot fi rezolvate numai la nivel national. In relatiile dintre doua state care au dispute pot aparea si subiecte pentru care sa existe o viziune comuna si, deci, negocieri. Mai ales daca problemele dintr-o tara terta pot avea efecte negative asupra uneia dintre cele doua tari. Irakul este un exemplu in acest sens. Problemele Irakului au efecte in afara frontierelor acestui stat.
Nici o tara nu poate sa profite de aceasta criza. E foarte natural din punct de vedere geopolitic ca SUA sa negocieze cu Iranul pentru rezolvarea crizei din Irak. Aceasta nu inseamna ca negocierile pot rezolva toate problemele din urma. Daca negocierile de acum vor avea un efect pozitiv, ne putem gandi la inceperea de negocieri in celelalte dosare. Daca aceasta procedura esueaza, nu mai putem avea speranta unor alte negocieri.
Cum poate actiona Iranul pentru rezolvarea problemelor esentiale ce afecteaza securitatea Irakului: disputa interconfesionala dintre siiti si sunniti, Al-Qaida si secesionistii kurzi?
Mohammad Akhbari: Iranul poate avea un efect foarte pozitiv asupra siitilor si kurzilor, dar si asupra sunnitilor moderati.
Al-Qaida este o creatie a Statelor Unite, finantata prin intermediul Arabiei Saudite, in timpul ocupatiei sovietice a Afganistanului. Diferentele aparute intre timp au facut ca acum Al-Qaida si SUA sa se afle pe pozitii adverse. Din punctul nostru de vedere, nu putem propune decat ca statele arabe sa nu mai sprijine Al-Qaida.
Mohammad Reza Hafeznia: Problemele pe care le-ati enuntat includ, din punct de vedere geopolitic, jucatori de pe patru niveluri: local, national, regional si international. Conflictul inter-confesional si problema kurzilor sunt incluse in nivelurile local si national. Aici putem avea un rol. De siitii irakieni ne apropie religia, dar ne despart elemente de civilizatie. In privinta kurzilor, suntem foarte apropiati ca civilizatie. In plus, exista si asemanari de ritual religios.
Al-Qaida este o problema de nivel regional si international. Al-Qaida este rezultatul unei situatii de conflict din timpul Razboiului Rece, in Afganistan. Aceasta organizatie se defineste ca scop, ideologie si strategie. Al-Qaida a avut probleme ideologice cu Iranul inca din acea perioada. Ca scop si strategie, Al-Qaida s-a redefinit, dar ca ideologie nu s-a schimbat nimic. Iranul nu poate avea un rol in combaterea Al-Qaida.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:24, editata de 1 ori
-----Cine este Mahmoud Ahmadinejad?
Cine este Mahmoud Ahmadinejad?
Inainte de a deveni, in 2005, presedinte ales al Iranului, Mahmoud Ahmadinejad a fost primarul Teheranului. Pentru comunitatea internationala era o figura putin cunoscuta, chiar obscura, cand a decis sa candideze la alegerile prezidentiale. Ahmadinejad, participant activ la Revolutia Islamica din 1979, nu a fost nevoit sa cheltuiasca sume importante de bani pentru campania sa electorala deoarece a primit un sprijin puternic din partea conservatorilor musulmani din tara, care s-au mobilizat in favoarea lui. Presedintele Republicii Islamice este vazut astazi ca un reprezentant de marca si un promotor vehement al ultra-conservatorismului religios si ca un discipol apropiat al liderului suprem al Iranului, Aiatolahul Ali Khamenei.
Mahmoud Ahmadinejad si-a invins fara probleme, in turul al doilea de scrutin, contracandidatul in alegeri, fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, cu aproape 70 la suta din voturi. Pana la urma, stilul sau de viata modest si discursurile populiste i-au adus sustinerea masiva in randul reprezentantilor claselor sarace care l-au votat in numar mare.
S-a nascut in data de 28 octombrie 1956 in localitatea Garmsar, situata in apropierea Teheranului, tatal sau fiind un simplu fierar. A absolvit Universitatea Tehnica din Teheran si si-a inceput activitatea politica, la sfarsitul anilor ‘70, ca si consultatnt al primarului orasului Shahr Kord. In timpul razboiului dintre Irak si Iran, din anii ‘80, Ahmadinejad s-a inrolat de buna voie in armata. Exista zvonuri, negate de acesta, precum ca in acea perioada ar fi lucrat ca si agent secret. Dupa terminarea razboiului a fost numit primar al orasului Maku, in apropierea granitei cu Turcia. La sfarsitul anilor ‘90 a devenit guvernator al provinciei nord-vestice Ardabil, obtinand de trei ori consecutiv medalia de “Guvernator model”, oferita anual de autoritatile statului. Dupa un timp a fost numit sef al fortelor de elita iraniene “Garzile Revolutionare”. In 2003 a fost ales primar al capitalei tarii.
Desi a castigat alegerile prezidentiale din Iran, unul dintre cele mai influente si puternice state din Orientul Mijlociu, Ahmadinejad a ramas acelasi om modest, alegand sa locuiasca intr-un apartament obisnuit. Mai este si un sustinator fervent al programului de dezvoltare a energiei nucleare civile, program criticat de Statele Unite ale Americii ca fiind un paravan pentru fabricarea bombei atomice. In ceea ce priveste politica externa, Ahmadinejad nu este un adept al ideii relansarii legaturilor oficiale cu Washingtonul, intrerupte inca din 1979, si mai este si un adversar al ocupatiei sioniste israeliene din teritoriile palestiniene
Inainte de a deveni, in 2005, presedinte ales al Iranului, Mahmoud Ahmadinejad a fost primarul Teheranului. Pentru comunitatea internationala era o figura putin cunoscuta, chiar obscura, cand a decis sa candideze la alegerile prezidentiale. Ahmadinejad, participant activ la Revolutia Islamica din 1979, nu a fost nevoit sa cheltuiasca sume importante de bani pentru campania sa electorala deoarece a primit un sprijin puternic din partea conservatorilor musulmani din tara, care s-au mobilizat in favoarea lui. Presedintele Republicii Islamice este vazut astazi ca un reprezentant de marca si un promotor vehement al ultra-conservatorismului religios si ca un discipol apropiat al liderului suprem al Iranului, Aiatolahul Ali Khamenei.
Mahmoud Ahmadinejad si-a invins fara probleme, in turul al doilea de scrutin, contracandidatul in alegeri, fostul presedinte Akbar Hashemi Rafsanjani, cu aproape 70 la suta din voturi. Pana la urma, stilul sau de viata modest si discursurile populiste i-au adus sustinerea masiva in randul reprezentantilor claselor sarace care l-au votat in numar mare.
S-a nascut in data de 28 octombrie 1956 in localitatea Garmsar, situata in apropierea Teheranului, tatal sau fiind un simplu fierar. A absolvit Universitatea Tehnica din Teheran si si-a inceput activitatea politica, la sfarsitul anilor ‘70, ca si consultatnt al primarului orasului Shahr Kord. In timpul razboiului dintre Irak si Iran, din anii ‘80, Ahmadinejad s-a inrolat de buna voie in armata. Exista zvonuri, negate de acesta, precum ca in acea perioada ar fi lucrat ca si agent secret. Dupa terminarea razboiului a fost numit primar al orasului Maku, in apropierea granitei cu Turcia. La sfarsitul anilor ‘90 a devenit guvernator al provinciei nord-vestice Ardabil, obtinand de trei ori consecutiv medalia de “Guvernator model”, oferita anual de autoritatile statului. Dupa un timp a fost numit sef al fortelor de elita iraniene “Garzile Revolutionare”. In 2003 a fost ales primar al capitalei tarii.
Desi a castigat alegerile prezidentiale din Iran, unul dintre cele mai influente si puternice state din Orientul Mijlociu, Ahmadinejad a ramas acelasi om modest, alegand sa locuiasca intr-un apartament obisnuit. Mai este si un sustinator fervent al programului de dezvoltare a energiei nucleare civile, program criticat de Statele Unite ale Americii ca fiind un paravan pentru fabricarea bombei atomice. In ceea ce priveste politica externa, Ahmadinejad nu este un adept al ideii relansarii legaturilor oficiale cu Washingtonul, intrerupte inca din 1979, si mai este si un adversar al ocupatiei sioniste israeliene din teritoriile palestiniene
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:23, editata de 1 ori
-----Razboi si pe internet: sionisti vs. Ahmadinejad
Razboi si pe internet: sionisti vs. Ahmadinejad
Doua organizatii evreiesti au lansat o campanie internationala cu scopul de a incuraja sute de mii de utilizatori de internet sa-l defaimeze pe presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad (foto) si sa combata negarea holocaustului. Operatiunea a fost initiata de Organizatia Mondiala Sionista (OMS) si Agentia Evreiasca pentru Israel. Ahmadinejad a provocat un val de ingrijorari in Occident prin catalogarea holocaustului drept un “mit” folosit ca argument pentru crearea statului Israel.
Shlomo Molla, directorul Departamentului pentru Institutiile Sioniste din cadrul Organizatiei Mondiale Sioniste, care a lansat campania mentionata, a declarat ca “spusele presedintelui iranian sunt provocatoare si nu trebuie ignorate. Campania antisemita condusa de Ahmadinejad, care infuenteaza milioane de oameni, nu este mai putin periculoasa decat incercarea Iranului de a fabrica arme nucleare”.
“Discursul presedintelui iranian a exercitat o mare influenta asupra a milioane de musulmani din intreaga lume, inclusiv din Europa, Statele Unite si asupra a numeroase organizatii care dezvolta ura fata de evrei si Israel”, au declarat OMS si Agentia Evreiasca in cadrul discutiilor. Acestea sustin ca respectiva campanie este “prima incercare de a confrunta intr-un mod organizat subiectul antisemitismului, negarea holocaustului si ura fata de Israel, in timp ce majoritatea lumii este ingrijorata de problema capacitatii nucleare a Iranului”.
Organizatorii spun ca scopul lor este acela de a creste constiinita publica din toata lumea asupra “pericolului amenintarii iraniene” si sa creeze o coalitie mondiala de grupuri care sa lupte impotriva antisemitismului. (
Doua organizatii evreiesti au lansat o campanie internationala cu scopul de a incuraja sute de mii de utilizatori de internet sa-l defaimeze pe presedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad (foto) si sa combata negarea holocaustului. Operatiunea a fost initiata de Organizatia Mondiala Sionista (OMS) si Agentia Evreiasca pentru Israel. Ahmadinejad a provocat un val de ingrijorari in Occident prin catalogarea holocaustului drept un “mit” folosit ca argument pentru crearea statului Israel.
Shlomo Molla, directorul Departamentului pentru Institutiile Sioniste din cadrul Organizatiei Mondiale Sioniste, care a lansat campania mentionata, a declarat ca “spusele presedintelui iranian sunt provocatoare si nu trebuie ignorate. Campania antisemita condusa de Ahmadinejad, care infuenteaza milioane de oameni, nu este mai putin periculoasa decat incercarea Iranului de a fabrica arme nucleare”.
“Discursul presedintelui iranian a exercitat o mare influenta asupra a milioane de musulmani din intreaga lume, inclusiv din Europa, Statele Unite si asupra a numeroase organizatii care dezvolta ura fata de evrei si Israel”, au declarat OMS si Agentia Evreiasca in cadrul discutiilor. Acestea sustin ca respectiva campanie este “prima incercare de a confrunta intr-un mod organizat subiectul antisemitismului, negarea holocaustului si ura fata de Israel, in timp ce majoritatea lumii este ingrijorata de problema capacitatii nucleare a Iranului”.
Organizatorii spun ca scopul lor este acela de a creste constiinita publica din toata lumea asupra “pericolului amenintarii iraniene” si sa creeze o coalitie mondiala de grupuri care sa lupte impotriva antisemitismului. (
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:22, editata de 1 ori
-----Omul anului 2006: Ahmadinejad
Omul anului 2006: Ahmadinejad
REVISTA TIME a dedicat “omului anului” coperta de pe ultima pagina, din ultimul numar al anului, inca din 1927, cand Charles Lindbergh a traversat Atlanticul in aparatul sau de zbor. Lindbergh, supranumit “vulturul singuratic”, a fost primul distins cu titlul de “omul anului”.
Franklin D. Roosevelt a fost de trei ori “omul anului” intre anii 1930 si 1940. Stalin, Truman si Churchill au fost selectati de doua ori pentru acest titlu. Totusi, alegerea lui Churchill in 1949 pare dubioasa, intrucat el nu mai era de mult la putere.
Hitler a fost ales in 1938, anul in care realiza anexarea Austriei la Germania (Anschluss) si intelegerea de la Munchen [intelegerea privind garantarea autonomiei Cehoslovaciei, incheiata intre Hitler, Mussolini, premierul britanic Chamberlain si premierul francez Daladier n.AM.]
Tot de doua ori a fost ales de Time si generalul Marshall; la fel si generalul Eisenhower - o data in 1944, dupa victoria din Normandia, si a doua oara, 15 ani mai tarziu, pe cand era presedinte.
Intre 1960 si 1970, John F. Kennedy a fost “omul anului” o data, iar Lyndon B. Johnson si Nixon, de cate doua ori. In 1972, Nixon si-a impartit titlul cu Henry Kissinger. In 1979, ayatollahul Khomeini al Iranului era figura, intunecata si ingrijorata, care onora coperta revistei.
Si Time a nimerit-o. In conceptia publicatiei, “omul anului”, acum “persoana anului”, este o figura, care - prin bine sau rau - domina stirile. Totusi, in acest an, Time nu a putut face alegerea care era evidenta. In locul alegerii evidente, ne-a “ales” pe mine si pe tine, pe toti cetatenii democratiei digitale, care creeaza pe web [decizia Time pentru 2006 a fost persoana generica "tu", adica practic oricine, ca un omagiu pentru aportul adus de anonimi la avansul in era digitala; n. AM]. De ce aceasta renegare?
Poate din cauza faptului ca Ahmadinejad a gazduit o conferinta a scepticilor fata de Holocaust, la care a luat parte inclusiv David Duke, ceea ce a determinat Time sa dea inapoi. Poate a fost teama ca figura presedintelui iranian pe coperta revistei Time le-ar fi displacut americanilor si ar fi ingropat vanzarile. In mod cert, acesta a fost motivul pentru care Time a refuzat nominalizarea lui Osama ben Laden in 2001, in locul lui fiind ales Rudy Giuliani, cu toate ca e improbabil ca istoria va concluziona ca Rudy, desi a avut ceasuri grele, a fost figura centrala a acelui an ingrozitor.
Richard Stengel, editor al revistei Time, a recunoscut ca nu a putut alege dupa standardele traditionale ale publicatiei, daca asta ar fi insemnat alegerea lui Ahmadinejad. “Mi s-a parut putin deplasat sa-l aleg pe el”, a recunsocut Stengel.
E de inteles. Dar refuzul de a-l selecta pe Ahmadinejad releva lipsa vointei de a infrunta adevarurile dure. Daca liderul iranian aparea pe coperta revistei, ar fi facut un mare serviciu trezind America la cruda realitate. Iranul este adevaratul beneficiar al razboiului purtat de America, pe care a costat-o 25.000 de victime (morti si raniti), in vreme ce Bush si aliatii sai arabi, impreuna cu Israelul, au avut un an crancen.
Alegerea lui Ahmadinejad ar fi transmis un semnal despre ascensiunea Iranului in Orientul Mijlociu si ideea ca nu este imposibil ca Statele Unite sa fie infrante, nu numai in Irak, dar si in Afganistan.
Talibanii au revenit. Pakistanezii le-au oferit un loc de refugiu. Unele tari membre NATO refuza sa-si riste trupele in lupta. Si a trecut ceva timp de cand gherilele care erau privilegiate in acea zona a lumii au esuat in eliminarea soldatilor europeni perceputi ca ocupanti imperiali.
Isalmistii controleaza Somalia. Curentul anti-american este raspandit in Liban, dupa ce Rice a blocat rezolutia ONU pentru oprirea bombardamentelor israeliene din vara trecuta – bombardamente care au avut ca scop declarat eliminarea Hezbollahului de la granita sa nordica. Guvernul de la Beirut putea sa cada in orice moment sau putea fi fortat sa intre in coalitie cu Hebollah.
Chiar si secretarul american al apararii a recunoscut ca “pierdem in Irak”. Mai este nevoie de o “ridicare” a efectivelor cu circa 20.000 pana la 40.000 de soldati, pentru a preveni o infrangere pana la finele mandatului lui Bush. In Cisiordania si Fasia Gaza, Hamas si Fatah sunt in pragul unui razboi civil. Alegerile pe care Bush le-a cerut au dus la castiguri dramatice pentru Fratia Musulmana din Egipt, Hezbollah in Liban, Hamas in Palestina si Moqtada al-Sadr in Irak.
In urma cu 18 luni, Ahmadinejad era primarul necunoscut al Teheranului. Astazi, el este figura vizibila a curentului anti-american si anti-sionist, ambele cauza si personificarea esecurilor noastre. El a sfidat cererea lui Bush de a opri activitatile de imbogatire a uraniului, a divizat Consiliul de Securitate, a ras de Holocaust, a cerut sfarsitul statului sionist si expulzarea americanilor din Orientul Mijlociu, a ingrozit monarhii sunniti si a unit masele arabe si isalmice in spatele atitudinii sale sfidatoare.
Calatoria lui Ahmadinejad la Natiunile Unite, unde a dat tarcoale jurnalistilor americani, a fost un real succes diplomatic. Si totul l-a facut fara putere militara – Iranul n-ar rezista nici macar o saptamana in razboiul cu SUA si nu are nici un mijloc de aparare impotriva armelor nucleare israeliene – , dar cu mijloace din teatru si retorica.
Liderul iranian ii inspira pe toti cei care urasc Israelul si America lui Bush. Potrivit unui sondaj recent, acestia reprezinta o majoritate, care in anumite tari foste aliate, se apropie de unanimitate.
Ahmadinejad, un om al cuvintelor, fara putere reala, este marele castigator al anului 2006, pentru ca Bush, America si Israelul sunt marii perdanti.
De ce un milion de musulmani il prefera pe Ahmadinejad in locul Americii? Aceasta este intrebarea la care trebuie sa se raspunda.
* Patrick J. Buchanan, editorialist, politician american conservator, fost candidat la presedintia SUA, este un critic vehement al politicii administratiei neoconservatoare. Buchanan este fondatorul organziatiei civice “The American Cause” (Traducere si adaptare dupa Chronicles Magazine: Diana Iane)
REVISTA TIME a dedicat “omului anului” coperta de pe ultima pagina, din ultimul numar al anului, inca din 1927, cand Charles Lindbergh a traversat Atlanticul in aparatul sau de zbor. Lindbergh, supranumit “vulturul singuratic”, a fost primul distins cu titlul de “omul anului”.
Franklin D. Roosevelt a fost de trei ori “omul anului” intre anii 1930 si 1940. Stalin, Truman si Churchill au fost selectati de doua ori pentru acest titlu. Totusi, alegerea lui Churchill in 1949 pare dubioasa, intrucat el nu mai era de mult la putere.
Hitler a fost ales in 1938, anul in care realiza anexarea Austriei la Germania (Anschluss) si intelegerea de la Munchen [intelegerea privind garantarea autonomiei Cehoslovaciei, incheiata intre Hitler, Mussolini, premierul britanic Chamberlain si premierul francez Daladier n.AM.]
Tot de doua ori a fost ales de Time si generalul Marshall; la fel si generalul Eisenhower - o data in 1944, dupa victoria din Normandia, si a doua oara, 15 ani mai tarziu, pe cand era presedinte.
Intre 1960 si 1970, John F. Kennedy a fost “omul anului” o data, iar Lyndon B. Johnson si Nixon, de cate doua ori. In 1972, Nixon si-a impartit titlul cu Henry Kissinger. In 1979, ayatollahul Khomeini al Iranului era figura, intunecata si ingrijorata, care onora coperta revistei.
Si Time a nimerit-o. In conceptia publicatiei, “omul anului”, acum “persoana anului”, este o figura, care - prin bine sau rau - domina stirile. Totusi, in acest an, Time nu a putut face alegerea care era evidenta. In locul alegerii evidente, ne-a “ales” pe mine si pe tine, pe toti cetatenii democratiei digitale, care creeaza pe web [decizia Time pentru 2006 a fost persoana generica "tu", adica practic oricine, ca un omagiu pentru aportul adus de anonimi la avansul in era digitala; n. AM]. De ce aceasta renegare?
Poate din cauza faptului ca Ahmadinejad a gazduit o conferinta a scepticilor fata de Holocaust, la care a luat parte inclusiv David Duke, ceea ce a determinat Time sa dea inapoi. Poate a fost teama ca figura presedintelui iranian pe coperta revistei Time le-ar fi displacut americanilor si ar fi ingropat vanzarile. In mod cert, acesta a fost motivul pentru care Time a refuzat nominalizarea lui Osama ben Laden in 2001, in locul lui fiind ales Rudy Giuliani, cu toate ca e improbabil ca istoria va concluziona ca Rudy, desi a avut ceasuri grele, a fost figura centrala a acelui an ingrozitor.
Richard Stengel, editor al revistei Time, a recunoscut ca nu a putut alege dupa standardele traditionale ale publicatiei, daca asta ar fi insemnat alegerea lui Ahmadinejad. “Mi s-a parut putin deplasat sa-l aleg pe el”, a recunsocut Stengel.
E de inteles. Dar refuzul de a-l selecta pe Ahmadinejad releva lipsa vointei de a infrunta adevarurile dure. Daca liderul iranian aparea pe coperta revistei, ar fi facut un mare serviciu trezind America la cruda realitate. Iranul este adevaratul beneficiar al razboiului purtat de America, pe care a costat-o 25.000 de victime (morti si raniti), in vreme ce Bush si aliatii sai arabi, impreuna cu Israelul, au avut un an crancen.
Alegerea lui Ahmadinejad ar fi transmis un semnal despre ascensiunea Iranului in Orientul Mijlociu si ideea ca nu este imposibil ca Statele Unite sa fie infrante, nu numai in Irak, dar si in Afganistan.
Talibanii au revenit. Pakistanezii le-au oferit un loc de refugiu. Unele tari membre NATO refuza sa-si riste trupele in lupta. Si a trecut ceva timp de cand gherilele care erau privilegiate in acea zona a lumii au esuat in eliminarea soldatilor europeni perceputi ca ocupanti imperiali.
Isalmistii controleaza Somalia. Curentul anti-american este raspandit in Liban, dupa ce Rice a blocat rezolutia ONU pentru oprirea bombardamentelor israeliene din vara trecuta – bombardamente care au avut ca scop declarat eliminarea Hezbollahului de la granita sa nordica. Guvernul de la Beirut putea sa cada in orice moment sau putea fi fortat sa intre in coalitie cu Hebollah.
Chiar si secretarul american al apararii a recunoscut ca “pierdem in Irak”. Mai este nevoie de o “ridicare” a efectivelor cu circa 20.000 pana la 40.000 de soldati, pentru a preveni o infrangere pana la finele mandatului lui Bush. In Cisiordania si Fasia Gaza, Hamas si Fatah sunt in pragul unui razboi civil. Alegerile pe care Bush le-a cerut au dus la castiguri dramatice pentru Fratia Musulmana din Egipt, Hezbollah in Liban, Hamas in Palestina si Moqtada al-Sadr in Irak.
In urma cu 18 luni, Ahmadinejad era primarul necunoscut al Teheranului. Astazi, el este figura vizibila a curentului anti-american si anti-sionist, ambele cauza si personificarea esecurilor noastre. El a sfidat cererea lui Bush de a opri activitatile de imbogatire a uraniului, a divizat Consiliul de Securitate, a ras de Holocaust, a cerut sfarsitul statului sionist si expulzarea americanilor din Orientul Mijlociu, a ingrozit monarhii sunniti si a unit masele arabe si isalmice in spatele atitudinii sale sfidatoare.
Calatoria lui Ahmadinejad la Natiunile Unite, unde a dat tarcoale jurnalistilor americani, a fost un real succes diplomatic. Si totul l-a facut fara putere militara – Iranul n-ar rezista nici macar o saptamana in razboiul cu SUA si nu are nici un mijloc de aparare impotriva armelor nucleare israeliene – , dar cu mijloace din teatru si retorica.
Liderul iranian ii inspira pe toti cei care urasc Israelul si America lui Bush. Potrivit unui sondaj recent, acestia reprezinta o majoritate, care in anumite tari foste aliate, se apropie de unanimitate.
Ahmadinejad, un om al cuvintelor, fara putere reala, este marele castigator al anului 2006, pentru ca Bush, America si Israelul sunt marii perdanti.
De ce un milion de musulmani il prefera pe Ahmadinejad in locul Americii? Aceasta este intrebarea la care trebuie sa se raspunda.
* Patrick J. Buchanan, editorialist, politician american conservator, fost candidat la presedintia SUA, este un critic vehement al politicii administratiei neoconservatoare. Buchanan este fondatorul organziatiei civice “The American Cause” (Traducere si adaptare dupa Chronicles Magazine: Diana Iane)
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:19, editata de 1 ori
-----Ahmadinejad convocat la Haga
Ahmadinejad convocat la Haga
Presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a fost judecat, ieri, la New York, in cadrul unui simpozion academic, si gasit vinovat de instigare la genocid impotriva evreilor. Procesul virtual s-a desfasurat ca urmare a initiativei fostului premier, israelian Beniamin Netanyahu, presedintele Partidului "Likud", de a cere Tribunalului International de la Haga judecarea presedintelui iranian. Demersul, sprijinit de fostii ambasadori la ONU, americanul John Bolton si israelianul Dore Gold, dar si de laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, intervine in contextul in care seful de stat iranian declara, marti, in ultima zi a conferintei pe tema
Holocaustului, organizata la Teheran, ca Israelul "va diparea in curand", asemenea Uniunii Sovietice. Afirmatia, nici pe departe ultima pe aceasta tema, avea sa fie reformulata, ieri, Ahmadinejad apreciind ca "marile puteri trebuie sa mute regimul sionist (...) sau sa organizeze un referendum deschis pentru a desemna un guvern al poporului palestinian". Avand in vedere acest context, l-am solicitat pe deputatul Beniamin Netanyahu sa explice cititorilor ZIUA initiativa sa de a sesiza Tribunalul International de la Haga cu privire la pozitia exprimata, in repetate randuri, de liderul de la Teheran vizavi de Israel.
Cum apreciati declaratiile presedintelui Mahmud Ahmadinejad?
Sunt dezamagit de reactia minora a conducatorilor lumii fata de repetatele amenintari cu stergerea Israelului de pe harta proferate de presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad. In 1938, Adolf Hitler nu spunea ca intentioneaza sa extermine evreimea europeana, dar iata ca in 2006, Ahmadinejad a spus si a repetat-o de cateva ori, ca vrea sa distruga Israelul, si sa extermine poprul evreu si nimeni in lume nu protesteaza cu voce tare. Macar sa se spuna ca e vorba de o crima impotriva umanitatii.
Poate ca nu e luat in serios,
se stie ca Ahmadinejad are "gura mare", Israelul e atat
de puternic cum ar putea
sa fie distrus ?
In primul rand ar trebui sa actioneze Israelul, si indeosebi Guvernul, in frunte cu premierul Ehud Olmert. Pe agenda Executivului trebuie sa figureze actiuni concrete si dure care sa duca la incetarea amenintarilor lui Ahmadinejad. Nici Hitler nu a fost luat in serios la inceput si catastrofa Holocaustului s-a abatut asupra poporului evreu.
Ati initiat o actiune pentru judecarea lui Ahmadinejad la Tribunalul International de la Haga. Cum se va desfasura aceasta actiune?
Am invitat, pentru martea viitoare, 70 de ambasadori straini acreditati in Israel, inclusiv pe reprezentantul Romaniei, carora le voi solicita sprijinul in vederea stoparii programului de inarmare atomica a Iranului, de fapt programul noului genocid impotriva poporului evreu. Acesta e primul pas pentru mobilizarea comunitatii internationale. La intalnirea cu diplomatii straini voi prezenta planul pe care l-am conceput impreuna cu deputatul Dani Naveh si Dori Gold, fostul ambasador al Israelului la ONU, de a-l aduce pe Ahmadinejad in boxa acuzatilor la Tribunalul de la Haga. Lumea nu are voie sa stea indiferenta la amenintarile cu un nou Holocaust.
Presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a fost judecat, ieri, la New York, in cadrul unui simpozion academic, si gasit vinovat de instigare la genocid impotriva evreilor. Procesul virtual s-a desfasurat ca urmare a initiativei fostului premier, israelian Beniamin Netanyahu, presedintele Partidului "Likud", de a cere Tribunalului International de la Haga judecarea presedintelui iranian. Demersul, sprijinit de fostii ambasadori la ONU, americanul John Bolton si israelianul Dore Gold, dar si de laureatul premiului Nobel pentru pace, Elie Wiesel, intervine in contextul in care seful de stat iranian declara, marti, in ultima zi a conferintei pe tema
Holocaustului, organizata la Teheran, ca Israelul "va diparea in curand", asemenea Uniunii Sovietice. Afirmatia, nici pe departe ultima pe aceasta tema, avea sa fie reformulata, ieri, Ahmadinejad apreciind ca "marile puteri trebuie sa mute regimul sionist (...) sau sa organizeze un referendum deschis pentru a desemna un guvern al poporului palestinian". Avand in vedere acest context, l-am solicitat pe deputatul Beniamin Netanyahu sa explice cititorilor ZIUA initiativa sa de a sesiza Tribunalul International de la Haga cu privire la pozitia exprimata, in repetate randuri, de liderul de la Teheran vizavi de Israel.
Cum apreciati declaratiile presedintelui Mahmud Ahmadinejad?
Sunt dezamagit de reactia minora a conducatorilor lumii fata de repetatele amenintari cu stergerea Israelului de pe harta proferate de presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad. In 1938, Adolf Hitler nu spunea ca intentioneaza sa extermine evreimea europeana, dar iata ca in 2006, Ahmadinejad a spus si a repetat-o de cateva ori, ca vrea sa distruga Israelul, si sa extermine poprul evreu si nimeni in lume nu protesteaza cu voce tare. Macar sa se spuna ca e vorba de o crima impotriva umanitatii.
Poate ca nu e luat in serios,
se stie ca Ahmadinejad are "gura mare", Israelul e atat
de puternic cum ar putea
sa fie distrus ?
In primul rand ar trebui sa actioneze Israelul, si indeosebi Guvernul, in frunte cu premierul Ehud Olmert. Pe agenda Executivului trebuie sa figureze actiuni concrete si dure care sa duca la incetarea amenintarilor lui Ahmadinejad. Nici Hitler nu a fost luat in serios la inceput si catastrofa Holocaustului s-a abatut asupra poporului evreu.
Ati initiat o actiune pentru judecarea lui Ahmadinejad la Tribunalul International de la Haga. Cum se va desfasura aceasta actiune?
Am invitat, pentru martea viitoare, 70 de ambasadori straini acreditati in Israel, inclusiv pe reprezentantul Romaniei, carora le voi solicita sprijinul in vederea stoparii programului de inarmare atomica a Iranului, de fapt programul noului genocid impotriva poporului evreu. Acesta e primul pas pentru mobilizarea comunitatii internationale. La intalnirea cu diplomatii straini voi prezenta planul pe care l-am conceput impreuna cu deputatul Dani Naveh si Dori Gold, fostul ambasador al Israelului la ONU, de a-l aduce pe Ahmadinejad in boxa acuzatilor la Tribunalul de la Haga. Lumea nu are voie sa stea indiferenta la amenintarile cu un nou Holocaust.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:18, editata de 2 ori
-----Ahmadinejad face decalraţii antisemite
Ahmadinejad face decalraţii antisemite.Preşedintele iranian Mahmud Ahmadinejad consideră că zilele statului Israel sunt numărate. Declaraţia a fost făcută cu ocazia conferinţei internaţionale asupra Holocaustului, organizate la Teheran.
Declaraţia sa a fost întâmpinată cu aplauze de participanţii la conferinţă, între care se află reprezentanţi ai unor grupări evreieşti ultraortodoxe antisioniste, scriitori americani şi europeni care consideră că tragedia Holocaustului reprezintă o exagerare sau chiar o falsificare a realităţii.
Autorităţile de la Teheran au organizat acest eveniment sub pretextul descoperirii raţiunilor care au determinat crearea statului evreu după încheierea celei de a doua conflagraţii mondiale şi de a le permite cercetătorilor care pun la îndoială realitatea Holocaustului să se exprime liber.
Potrivit organizatorilor, la reuniune au luat parte 67 de cercetători din 30 de ţări, între care revizionişti ca Michele Renouf, colaborator al istoricului britanic David Irving, în prezent închis în Austria pentru că a negat Holocaustul, sau Robert Faurisson, care a suferit în Franţa o condamnare pentru acelaşi delict.
Statele Unite au denunţat, prin vocea purtătorului de cuvânt al Casei Albe, SeanMcCormack, afirmaţiile absolute scandaloase ale preşedintelui iranian. Condamnări similare au venit şi din partea Comisiei Europene, Vaticanului, Marii Britanii şi Germaniei.
http://www.realitatea.net/30221_Ahmadinejad-face-decalratii-antisemite-.html
Declaraţia sa a fost întâmpinată cu aplauze de participanţii la conferinţă, între care se află reprezentanţi ai unor grupări evreieşti ultraortodoxe antisioniste, scriitori americani şi europeni care consideră că tragedia Holocaustului reprezintă o exagerare sau chiar o falsificare a realităţii.
Autorităţile de la Teheran au organizat acest eveniment sub pretextul descoperirii raţiunilor care au determinat crearea statului evreu după încheierea celei de a doua conflagraţii mondiale şi de a le permite cercetătorilor care pun la îndoială realitatea Holocaustului să se exprime liber.
Potrivit organizatorilor, la reuniune au luat parte 67 de cercetători din 30 de ţări, între care revizionişti ca Michele Renouf, colaborator al istoricului britanic David Irving, în prezent închis în Austria pentru că a negat Holocaustul, sau Robert Faurisson, care a suferit în Franţa o condamnare pentru acelaşi delict.
Statele Unite au denunţat, prin vocea purtătorului de cuvânt al Casei Albe, SeanMcCormack, afirmaţiile absolute scandaloase ale preşedintelui iranian. Condamnări similare au venit şi din partea Comisiei Europene, Vaticanului, Marii Britanii şi Germaniei.
http://www.realitatea.net/30221_Ahmadinejad-face-decalratii-antisemite-.html
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:16, editata de 1 ori
-----Ahmadinejad explica Holocaustul
Ahmadinejad explica Holocaustul
Presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a afirmat, intr-o scrisoare expediata in iulie cancelarului german Angela Merkel si publicata ieri, ca Holocaustul a fost utilizat drept "pretext" pentru a pune Germania intr-o situatie stanjenitoare, transmite Mediafax. "Nu doresc sa analizez Holocaustul", a afirmat liderul de la Teheran, care in trecut il calificase drept un "mit". "Insa nu este foarte logic ca unele state ce au iesit invingatoare din al doilea razboi mondial sa creeze un pretext pentru a mentine un popor intr-o stare de permanenta stanjeneala si pentru a-i slabi motivatia, vivacitatea si a-i impiedica progresul", scrie presedintele iranian. "Germanii, popoarele din Orientul Mijlociu si intreaga umanitate sufera din cauza Holocaustului", adauga Ahmadinejad, apreciind ca statele care au iesit invingatoare in urma conflictului, in special Marea Britanie, ar trebui sa ii gazduiasca pe "supravietuitorii Holocaustului pe teritoriul propriu". Presedintele iranian denunta, totodata, "influenta sionista din economie, mass-media, centrele de putere, care pune in pericol interesele popoarelor europene", oferind asigurari ca cele "doua popoare, iranian si german, care au creat mari civilizatii si detin o cultura bogata (...) pot colabora impotriva acestor umilinte si injustitii (...) si pot convinge celelalte puteri sa respecte celelalte popoare si drepturile lor".
http://www.ziua.ro/display.php?id=206246&data=2006-08-29
Presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, a afirmat, intr-o scrisoare expediata in iulie cancelarului german Angela Merkel si publicata ieri, ca Holocaustul a fost utilizat drept "pretext" pentru a pune Germania intr-o situatie stanjenitoare, transmite Mediafax. "Nu doresc sa analizez Holocaustul", a afirmat liderul de la Teheran, care in trecut il calificase drept un "mit". "Insa nu este foarte logic ca unele state ce au iesit invingatoare din al doilea razboi mondial sa creeze un pretext pentru a mentine un popor intr-o stare de permanenta stanjeneala si pentru a-i slabi motivatia, vivacitatea si a-i impiedica progresul", scrie presedintele iranian. "Germanii, popoarele din Orientul Mijlociu si intreaga umanitate sufera din cauza Holocaustului", adauga Ahmadinejad, apreciind ca statele care au iesit invingatoare in urma conflictului, in special Marea Britanie, ar trebui sa ii gazduiasca pe "supravietuitorii Holocaustului pe teritoriul propriu". Presedintele iranian denunta, totodata, "influenta sionista din economie, mass-media, centrele de putere, care pune in pericol interesele popoarelor europene", oferind asigurari ca cele "doua popoare, iranian si german, care au creat mari civilizatii si detin o cultura bogata (...) pot colabora impotriva acestor umilinte si injustitii (...) si pot convinge celelalte puteri sa respecte celelalte popoare si drepturile lor".
http://www.ziua.ro/display.php?id=206246&data=2006-08-29
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:15, editata de 1 ori
-----Strategia lui Ahmadinejad, văzută de un fost consilier
Strategia lui Ahmadinejad, văzută de un fost consilier israelian pe probleme de securitate naţională
Iranul ar putea fi sacrificat pentru a distruge statul evreu
Fostul consiler israelian pentru securitatea naţională, Giora Eiland, este convins că preşedintele iranian şi-a propus să distrugă statul evreu
În cazul în care ar ajunge lider suprem, Mahmud Ahmadinejad "ar sacrifica jumătate din Iran doar de dragul de a elimina Israelul", a declarat Giora Eiland, fost consilier israelian pe probleme de securitate naţională, citat de "Jerusalem Post".
În prezent, ultima decizie în Iran o are liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, care este mai rezonabil, a spus Giora Eiland. "În cazul în care Ahmadinejad i-ar succeda la putere - şi există şanse mari ca acest lucru să se întâmple - ne-am afla într-o situaţie foarte periculoasă", avertizează Giora Eiland. Preşedintele iranian "are convingerea religioasă că dispariţia Israelului este esenţială pentru restaurarea gloriei musulmane, că spinul sionist din inima naţiunilor islamice trebuie înlăturat", a spus fostul consilier.
Referitor la ambiţiile nucleare ale Iranului, Eiland consideră că Statele Unite au la dispoziţie trei soluţii, nici una nefiind însă perfectă. Prima dintre opţiuni este "renunţarea" - acceptarea faptului că Iranul devine o putere nucleară, a precizat el, adăugând că această soluţie ar putea fi urmată de "izolarea Iranului din punct de vedere economic, politic şi internaţional, în speranţa că acesta va accepta o schimbare internă". A doua posibilitate ar fi lansarea unui ultim efort diplomatic, a comentat expertul, potrivit căruia un cumul de sancţiuni şi recompense nu ar fi suficient decât pentru a determina suspendarea programului de îmbogăţire a uraniului pe o perioadă de doi sau trei ani.
A treia soluţie o reprezintă, în opinia fostului, consilier, o acţiune militară care să pornească de la ideea imposibilităţii unui demers diplomatic. Eiland a subliniat însă că populaţia SUA şi comunitatea internaţională nu ar sprijini această variantă.
Instalaţii nucleare de la americani
Statele Unite au furnizat Iranului una dintre cele mai importante instalaţii nucleare, unde cercetătorii din Republica islamică au efectuat experimente secrete în vederea construirii de arme atomice, susţine cotidianul "The Sun-Sentinel". Reactorul pentru Cercetări din Teheran a fost furnizat de Statele Unite în anii '60, în baza strategiei internaţionale din timpul Războiului Rece. Washingtonul a mai furnizat şi uraniul necesar pentru punerea în funcţiune a instalaţiei, substanţa rămânând în Iran şi putând fi utilizată pentru fabricarea de bombe nucleare. Deşi administraţia americană a subliniat că programul nuclear al Teheranului se află într-un stadiu avansat, un studiu efectuat de cercetători iranieni de rang înalt sugerează că cel puţin în cazul reactorului din capitală, situaţia nu este evaluată corespunzător.
În urma unui accident grav care a avut loc în 2001, cercetătorii au concluzionat că ineficienţa controalelor de calitate de la centrală a fost o "boală cronică".
Printre probleme erau incluse delăsarea, neglijenţa realizării rapoartelor şi proasta pregătire a personalului, astfel încât angajaţii nu înţelegeau nici "măcar principiile de bază din fizică şi matematică". Totodată, o problemă neabordată până în prezent este reprezentată de furnizarea celor câteva kilograme de uraniu îmbogăţit, care - deşi utilizat în reactor - mai poate fi transformat în material pentru o bombă nucleară. Cantitatea reprezintă probabil o cincime din necesarul pentru fabricarea unei arme nucleare, însă experţii au precizat că acesta ar putea fi combinat cu alte materiale pentru a construi o bombă.
În 2004, John Bolton, pe atunci oficial al Departamentului de Stat însărcinat pe probleme de înarmare, a declarat unei comisii a Congresului american să programul nuclear iranian a fost marcat de "două decenii de înşelăciune".
Câteva luni mai târziu, oficialul a precizat că Iranul a primit asistenţă tehnică din partea unor companii din Rusia, China şi Coreea de Nord într-o încercare de a dezvolta rachete capabile să transporte arme nucleare. Statele care au furnizat tehnologie militară Teheranului "ar trebui să ştie mai bine de atât", a subliniat Bolton, în prezent ambasador al SUA la ONU.
Radu Teodor Popescu
radu.popescu@azi.ro
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:14, editata de 1 ori
++Ciracii evrei ai lui Ahmadinejad
Ciracii evrei ai lui Ahmadinejad
Cinci evrei, rabini, au vizitat Teheranul cu scopul de a sprijini politica de distrugere a Israelului a presedintelui iranian Ahmadinejad. Nu au evadat dintr-un ospiciu, fiind oameni invatati, cu familii si copii, conducatori ai miscarii religioase fundamentaliste "Neturei Karta" din Ierusalim. Membrii acestei miscari extremiste il asteapta pe Mesia. Numai atunci cand va intra Mesia pe poarta cetatii Ierusalimului va lua fiinta adevaratul stat evreiesc si va fi reconstruit Templul lui Solomon. Pana atunci, statul care poarta numele de Israel este o uzurpare a vointei lui Dumnezeu. "Neturei Karta" nu recunoaste Israelul si ii vrea disparitia. Nu sunt multi, vreo 400 de familii traiesc la Ierusalim, vreo 1000 raspanditi prin lume, majoritatea la New York. Cei din Ierusalim refuza sa aiba orice contact cu autoritatile tarii, nu platesc impozite si refuza orice ajutor medical sau financiar. Au si un guvern al lor, anti-sionist si anti-israelian. Se socotesc adevaratii iudei, pentru ca ei au trait in Tara Sfanta inainte ca ea sa fie invadata de "sionisti". L-au sustinut pana in panzele albe pe Yasser Arafat si l-au trimis pe rabinul Moshe Hirsh, "ministrul de Externe al Neturei Karta", la Muqaata, in Ramallah, ca sa-l conseieze pe liderul palestinian cum sa "procedeze cu evreii". Acum, "Neturei Karta" sprijina Hamas-ul si politica nucleara a lui Ahmadinejad.
Facilitati pentru rabini
Vizita celor cinci rabini in Iran a fost pregatita in cel mai mare secret. In urma cu doua saptamani, au sosit la Londra rabinii Israel David Weiss, Pinhas Feldman si David Feldman din New Iork. Ei erau asteptati de rabinii Aharon Cohen si Eliezer Hocheizer din Israel.
Ambasada Iranului la Londra s-a grabit sa le acorde toate facilitatile, le-a asigurat vize fara sa plateasca, au calatorit in "bussines class" si li s-a permis sa aduca zeci de kilograme in plus, mancare kasher si vin sfintit pentru ceremoniile religioase.
Cei cinci rabini au fost primiti la Teheran cu mare cinste, au avut convorbiri cu conducatorii Iranului, profesori, istorici, studenti si imami. Mass-media iraniana a oglindit pe larg aceste intalniri si mai cu seama declaratiile lor pro-iraniene si anti-israeliene. La Universitatea din Teheran rabinii Neturei Karta au explicat studentilor "diferenta dintre iudaism si sionism" si au condamnat "ocupatia sionista a Palestinei", amintind ca, in trecut, in Palestina, evrei si palestinieni au trait in armonie sub stapanirea musulmana". S-a incheiat si o "conventie stiintifica" dupa care cartile editate de "Neturei Karta" vor fi traduse in persana, urmand sa fie difuzate bibliotecilor din Iran.
La Universitatea din orasul Kum, s-a stabilit ca va lua fiinta un "Centru religios-stiintific Neturei Karta".
In ultima zi a vizitei, rabinii au avut o lunga convorbire "foarte calduroasa" cu vicepresedintele Iranului Gulamraze Arazde, care este si seful "Proiectului Atomic" iranian.
S-au imbratisat si l-au indemnat sa continue fabricarea bombei atomice. "Toata zarva facuta de sionisti impotriva proiectului nuclear iranian este praf aruncat in ochii lumii, ca sa ascunda uriasul arsenal nuclear cu care Israelul isi infricoseaza vecinii arabi", a declarat unul dintre rabini. La marea sinagoga din Teheran, rabinii Neturei Karta au declarat: "De peste 50 de ani ceea ce fac sionistii din Holocaust, ii irita pe musulmani, nu ei sunt vinovati de ceea ce europenii au facut poporului evreu. In vreme ce caricaturi anti-Mahomed apar in presa europeana fara sa se ia masuri, oricine neaga Holocaustul sau pune intrebari despre Holocaust se trezeste la inchisoare". In timpul vizitei facute la cel mai important cotidian din Teheran, rabinii au declarat ca "are dreptate presedintele Ahmadinejad ca Statul Israel trebuie sa dispara de pe harta lumii". Si au adaugat: "Sionistii sunt amestecati in majoritatea crimelor mari din lume".
http://www.ziua.ro/display.php?id=195909&data=2006-03-17
Cinci evrei, rabini, au vizitat Teheranul cu scopul de a sprijini politica de distrugere a Israelului a presedintelui iranian Ahmadinejad. Nu au evadat dintr-un ospiciu, fiind oameni invatati, cu familii si copii, conducatori ai miscarii religioase fundamentaliste "Neturei Karta" din Ierusalim. Membrii acestei miscari extremiste il asteapta pe Mesia. Numai atunci cand va intra Mesia pe poarta cetatii Ierusalimului va lua fiinta adevaratul stat evreiesc si va fi reconstruit Templul lui Solomon. Pana atunci, statul care poarta numele de Israel este o uzurpare a vointei lui Dumnezeu. "Neturei Karta" nu recunoaste Israelul si ii vrea disparitia. Nu sunt multi, vreo 400 de familii traiesc la Ierusalim, vreo 1000 raspanditi prin lume, majoritatea la New York. Cei din Ierusalim refuza sa aiba orice contact cu autoritatile tarii, nu platesc impozite si refuza orice ajutor medical sau financiar. Au si un guvern al lor, anti-sionist si anti-israelian. Se socotesc adevaratii iudei, pentru ca ei au trait in Tara Sfanta inainte ca ea sa fie invadata de "sionisti". L-au sustinut pana in panzele albe pe Yasser Arafat si l-au trimis pe rabinul Moshe Hirsh, "ministrul de Externe al Neturei Karta", la Muqaata, in Ramallah, ca sa-l conseieze pe liderul palestinian cum sa "procedeze cu evreii". Acum, "Neturei Karta" sprijina Hamas-ul si politica nucleara a lui Ahmadinejad.
Facilitati pentru rabini
Vizita celor cinci rabini in Iran a fost pregatita in cel mai mare secret. In urma cu doua saptamani, au sosit la Londra rabinii Israel David Weiss, Pinhas Feldman si David Feldman din New Iork. Ei erau asteptati de rabinii Aharon Cohen si Eliezer Hocheizer din Israel.
Ambasada Iranului la Londra s-a grabit sa le acorde toate facilitatile, le-a asigurat vize fara sa plateasca, au calatorit in "bussines class" si li s-a permis sa aduca zeci de kilograme in plus, mancare kasher si vin sfintit pentru ceremoniile religioase.
Cei cinci rabini au fost primiti la Teheran cu mare cinste, au avut convorbiri cu conducatorii Iranului, profesori, istorici, studenti si imami. Mass-media iraniana a oglindit pe larg aceste intalniri si mai cu seama declaratiile lor pro-iraniene si anti-israeliene. La Universitatea din Teheran rabinii Neturei Karta au explicat studentilor "diferenta dintre iudaism si sionism" si au condamnat "ocupatia sionista a Palestinei", amintind ca, in trecut, in Palestina, evrei si palestinieni au trait in armonie sub stapanirea musulmana". S-a incheiat si o "conventie stiintifica" dupa care cartile editate de "Neturei Karta" vor fi traduse in persana, urmand sa fie difuzate bibliotecilor din Iran.
La Universitatea din orasul Kum, s-a stabilit ca va lua fiinta un "Centru religios-stiintific Neturei Karta".
In ultima zi a vizitei, rabinii au avut o lunga convorbire "foarte calduroasa" cu vicepresedintele Iranului Gulamraze Arazde, care este si seful "Proiectului Atomic" iranian.
S-au imbratisat si l-au indemnat sa continue fabricarea bombei atomice. "Toata zarva facuta de sionisti impotriva proiectului nuclear iranian este praf aruncat in ochii lumii, ca sa ascunda uriasul arsenal nuclear cu care Israelul isi infricoseaza vecinii arabi", a declarat unul dintre rabini. La marea sinagoga din Teheran, rabinii Neturei Karta au declarat: "De peste 50 de ani ceea ce fac sionistii din Holocaust, ii irita pe musulmani, nu ei sunt vinovati de ceea ce europenii au facut poporului evreu. In vreme ce caricaturi anti-Mahomed apar in presa europeana fara sa se ia masuri, oricine neaga Holocaustul sau pune intrebari despre Holocaust se trezeste la inchisoare". In timpul vizitei facute la cel mai important cotidian din Teheran, rabinii au declarat ca "are dreptate presedintele Ahmadinejad ca Statul Israel trebuie sa dispara de pe harta lumii". Si au adaugat: "Sionistii sunt amestecati in majoritatea crimelor mari din lume".
http://www.ziua.ro/display.php?id=195909&data=2006-03-17
Ultima editare efectuata de catre Admin in 28.02.09 22:13, editata de 1 ori
Ahmadinejad[v=]
MAHMOUD AHMADINEJAD-
Ultima editare efectuata de catre Admin in 26.10.15 9:29, editata de 21 ori
Pagina 3 din 3 • 1, 2, 3
Pagina 3 din 3
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum