Bono[V=]

Rezumarea primului mesaj :

BONO-
4]Eroii mei sunt cei care au supravietuit facand greseli, dar care s-au refacut in urma lor.
3]Umorul este de departe cea mai importantă activitate a creierului uman.
2]Un mit este un fel stabilit de a privi lumea, care nu poate fi distrus deoarece, privit prin mit, toate dovezile sprijină mitul.
1]Mai bine sa ai idei multe si unele din ele sa fie gresite, decit sa ai tot timpul dreptate, dar sa nu ai idei deloc.
=====
EDWARD DE  BONO-
Expert este cel care reuşeşte să simplifice deciziile şi judecăţile prin aceea că ştie ce trebuie luat în considerare şi ce trebuie să fie ignorat.

Edward de Bono (born May 19, 1933, in Malta) is a physician, author, inventor, and consultant. He is best known as the originator of the term lateral thinking and a proponent of the deliberate teaching of thinking as a subject in schools.

Activismul unui star rock: Bono de Codrut Constantinescu ([url=http://www.cuvantul.ro/sumar/#Comentarii culturale]Comentarii culturale[/url])
Liderul si solistul vocal al celebrei trupe irlandeze U2, Bono (Paul David Hewson), s-a nascut pe data de 10 mai 1960, la Dublin, intr-o familie mixta, tatal catolic, mama protestanta. Parintii lui au decis inca de la inceput ca primul copil sa fie catolic, iar cel de al doilea protestant (!). Tipic irlandez, cu totul atipic fiind familia mixta, fenomen foarte rar in Irlanda anilor 1950-60. Bono este un personaj fascinant nu doar pentru prestatiile sale pe scenele stadioanelor de pe aproape toate continentele (probabil ca U2 nu a concertat doar in Antarctica) timp de doua decenii si jumatate de muzica rock de cea mai buna calitate, nu doar pentru albumele produse la intervale rezonabile, nici prea lungi, dar nici prea scurte, pentru a plictisi, dar si pentru implicarea profunda in problemele lumii in care traim. Evident, banuim ca aproape toate starurile momentului din lumea occidentala (si nu numai) adopta cauze in care cred sau nu, dar care ii ajuta sa-si vanda imaginea mai bine. Iar cauze nobile sunt, har Domnului, cu duiumul, lumea saraca neducand lipsa de probleme. Intr-o prima instanta am fi tentati sa condamnam categoric aceste practici de PR pentru sensibilizarea mass-media de scandal si barfa, dar si a publicului degraba cumparator, insa si aceasta problematica presupune numeroase nuante. Bono se incadreaza in aceasta categorie, a starurilor care s-au implicat in diverse cauze nobile, nu neaparat pentru ca ar fi nobile, ci pentru ca el chiar credea in ele. In plus, cantaretul irlandez nu o face de ieri, de azi, ci inca din anii 1980, cand trupa U2 a cunoscut marea recunoastere internationala odata cu albumul The Joshua Tree (1987). Volumul de conversatii purtate de Bono cu ziaristul si scriitorul francez Michka Assayas, vechi prieten, si intitulat comercial Bono on Bono, un titlu total neinspirat, dezvaluie resorturile intime ale uneia dintre principalele personalitati ale muzicii pop-rock din lume.1 Cel care ar fi tentat sa arunce cartea din mana plecand de la principiul ca un star rock nu are ce spune se insala amarnic. Mai ales in cazul lui Bono.

Discutiile se concentreaza nu neaparat asupra parcursului muzical al formatiei U2, dar mai ales asupra motivatiilor care au decis acest traseu muzical exceptional pentru patru baieti simpli din suburbiile sarace ale Dublinului anilor 1980, dar si fata de implicatiile socio-politice ale lui Bono. Evident, la inceputul volumului Bono descrie cu lux de amanunte intalnirea cu ceilalti trei componenti ai formatie (The Edge, Adam Clayton si Larry Mullen Jr.), colegi de scoala, dar si despre viata familiala destul de tumultuoasa, despre prematura moarte a mamei si golul imens lasat, despre perioada tulbure care i-a urmat, despre tatal singur care incerca sa-si mentina familia si cei doi fii pe linia de plutire. Bono vorbeste despre multe, se dechide si, de cele mai multe ori, ideile lui sunt cat se poate de pertinente si, de ce nu?, inteligente. "Nu am fost niciodata o formatie britanica. Am acceptat Marea Britanie, dar ea nu ne-a acceptat complet niciodata. Pentru ca irlandezii sunt prea diferiti fata de englezi. Iubesc rezerva englezeasca, rigoarea lor, dar cred ca noi sangeram prea mult peste ei, suntem prea emotionali, prea deschisi. Eram fierbinti, in timp cei ei erau reci." Interesanta este si definitia artei in conceptia cantaretului. Arta ar fi sange: "Iti bagi mainile sub propria-ti piele, iti rupi oasele. Asta e ce trebuie sa faci daca vrei sa scrii."2

Un alt capitol important al convorbirilor il reprezinta cel care se fixeaza in jurul activitatii lui Bono pentru diverse cauze bune si, mai ales, pentru stergerea datoriilor tarilor sarace din Africa, datorii istorice fata de lumea occidentala. Daca ne fortam bine memoria, ne aducem aminte ca multe tari "pretine" aveau si inca au astfel de datorii istorice (adica dintr-un alt timp, cel in care eram colegi de lagar si lupta antiimperialista) fata de Romania. Din cand in cand tara noastra mai primeste in contul lor cateva sute de tone de banane sau curmale putrezite. Poate ca si Romania ar fi trebuit sa se dea occidentala si sa elibereze aceste tari (lista lor a aparut si in presa romaneasca) de povara unei datorii (nu prea insemnate) de grija careia, suntem siguri, dictatorii lor luminati nu dorm noaptea. Angajamentul lui Bono pentru cauza africana dateaza inca de la mijlocul anilor 80, cand a luat parte la concertul Live Aid organizat de Bob Geldolf, pentru ca mai apoi sa petreaca vreo cateva saptamani in Etiopia in anul 1985, tara care, in acea perioada, era ravasita de o foamete cumplita. Nu stim daca Bono l-a citit pe scriitorul si filosoful politic francez Jean Franois Revel care scria si se intreba: "Prieteni ai Lumii a Treia sau prieteni ai tiranilor din lumea a Treia? E curios ca suferintele popoarelor sarace nu suscita indignare decat atunci cand ele pot fi imputate Occidentului. Vechile colonii au fost sustrase dominatiei straine pentru a cadea sub dominatia tiranilor locali, a caror cruzime pare legitima deci prin cucerirea independentei. Daca guvernele din Lumea a Treia sunt din ce in ce mai eliberate de suprematia politica a tarilor dezvoltate, popoarele Lumii a Treia sunt din ce in ce mai aservite propriilor guvernanti, majoritatea veniti la putere prin lovituri de forta"3 sau "(...) toate conferintele internationale dedicate Lumii a Treia vor continua sa fie niste esecuri atat timp cat ele se vor preocupa numai de cauzele economice ale subdezvoltarii, lasand deoparte cauzele politice, de multe ori decisive, atunci cand e vorba despre despotism, risipa, incompetenta, coruptie. E de inteles ca unii lideri din tarile Lumii a Treia tin atat de mult la teza originii pur externe a subdezvoltarii. Ea le permite sa le reproseze tarilor dezvoltate propriile lor falimente, deturnand atentia generala de la incompetenta si rapacitatea lor, iar prin aceasta, obtinand alte si alte credinte spre a-si perpetua puterea."4

Uimitor este faptul ca Bono, dar si intreaga formatie, nu s-a intors impotriva lui Dumnezeu si nici a crestinismului, chiar daca in anumite melodii au condamnat diversele extremisme crestine, ca de exemplu evanghelistii neo-protestanti televizati din America anilor 80 care nu faceau altceva decat sa-i indeparteze pe tineri de crestinism prin felul de a-i face reclama lui Dumnezeu precum unei cutii de conserve. In multe dintre cantecele compuse de Bono regasim cautarea lui Dumnezeu, precum in Gloria (Gloria in Te Domine) sau in minunatele cuvinte din 40 (Under a Blood red Sky 1983): "I waited patientely for the Lord/ He inclined and heard my cry/ He brought me up out of the pit/ Out of the mire and clay./ He set my feet upon a rock/ And made my footsteps firm". Un star rock credincios, asa ceva mai rar, chiar daca credinta lui nu este una strict catolica sau protestanta.

Mesajele politice abunda in intreaga discografie a grupului, U2 luand atitudine impotriva unei palete largi de subiecte fierbinti ale politicii internationale in anii 1980, 1990, dar si 2000, de la atentatele IRA din Anglia pana la 11.09.2001. Pacifismul lor a intrat in coliziune cu activitatea violenta a Armatei Republicane Irlandeze care isi continua razboiul mocnit cu autoritatile britanice si protestante din Irlanda de Nord. Un capitol deosebit de interesant il constituie raporturile pe care le-a avut U2 cu IRA. Si care nu au fost deloc foarte simple. Cunoscand primele albume ale formatiei, de la inceputul anilor 1980, cineva ar putea banui ca cei patru tineri aveau simpatii republicane, insa aceasta perspectiva trebuie nuantata. Avand un mare succes in America, devenind una dintre cele mai iubite formatii de rock din Statele Unite, cei patru irlandezi au devenit repede mandria numeroasei comunitati irlandeze (Bono o aproximeaza la 40 de milioane de descendenti), care sponsoriza financiar actiunile sangeroase ale IRA din Ulster sau chiar Anglia. "Am descoperit ca suntem irlandezi doar cand am mers in America, in sensul deplin a ceea ce inseamna sa fii irlandez. Bobby Sands se afla in greva foamei in inchisoarea Maze din Irlanda de Nord. Ti se rupea inima. In fiecare seara erau stiri despre el la televiziuni. Dar, in acelasi timp, simpatizantii IRA strangeau donatii in pahare de tinichea. Tanara generatie de irlandezi americani venea sa ne vada la concerte, in timp ce generatiile mai batrane aruncau bani revolutionarilor care isi dadeau viata acasa. America m-a facut sa ma intreb despre ce inseamna sa fii irlandez. Ironia consta in faptul ca multi oameni au considerat ca Sunday, Blooday Sunday5 era o chemare la arme, un cantec rebel pentru o Irlanda unita. Era despre unitate, dar nu in sensul geografic."6 "In mod deliberat am incercat sa secam fondurile care mergeau catre IRA. Stiu ca i-am deranjat, dar nu au raspuns intr-un mod organizat. Nu eram foarte populari printre simpatizantii IRA, nu, ni s-a lasat sa intelegem asta cand ne-am intors in Irlanda." La intrebarea ziaristului francez care era curios sa afle alte detalii despre acest aspect, Bono a raspuns: "Dupa ce am denuntat IRA de pe o scena din Irlanda la inceputul anilor 80, imi aduc aminte de cateva incidente. Odata masina in care eram a fost inconjurata de o ceata de simpatizanti republicani. Unul dintre ei si-a infasurat tricolorul irlandez in jurul pumnului dorind sa sparga geamurile masinii cu mainile goale, tipand "Britanicilor! Tradatorilor!". Alta data a mai aparut o amenintare cu rapirea, pe care the Special Brench7 a luat-o foarte in serios. In alte medii din Dublin unde pana atunci eram bineveniti am devenit personae non-grata. In anumite baruri si locuri, oamenii se uitau la tine si puteai vedea ca erau dezamagiti. Dar dupa o anumita perioada oamenii si-au dat seama ca nu era vorba ca nu eram nationalisti sau ca nu simpatizam cu durerile lor." In continuare, "atat noi, cat si marea majoritate a catolicilor din Nord credeam intr-o solutie pasnica. Uram ambivalenta irlandeza fata de violenta." Insa povestea este presarata si cu anecdote, caci Bono nu poate fi nici serios si nici scortos. "Am auzit ca Gerry Adams a dat jos un afis cu U2 intr-unul dintre localurile Sinn Fein. A spus despre mine ca as fi un mic rahat, intr-un interviu de presa. Dar dupa mai multi ani, cea mai mare onoare pentru mine in Irlanda a fost sa cant in favoarea Tratatului de pace din Vinerea Sfanta in Waterfront Hall din Belfast in 1998 cand John Hume si David Trimble, cei doi lideri ai celor doua tabere aflate in conflict, si-au dat mana." Despre politica, Bono decreteaza solemn ca "este la fel precum fabricarea carnatilor, daca ai sti ce pun in ei, nu i-ai mai manca."

Discutia dintre cei doi se invarte obsesiv in jurul temelor legate intr-un fel sau altul de activismul tiermondialist al lui Bono, care, in mod sigur, intereseaza mai putin publicul estic, bine familiarizat cu teme precum saracia, lipsa drepturilor politice, represiune despre care, de altfel, Bono vorbeste mai putin. Nu ca ar evita sa recunoasca faptul ca tarile africane au probleme pe care numai ele insele le pot rezolva. Bono recunoaste si ca ajutorul tarilor bogate ar fi trebuit doar sa fie un catalizator al unor modificari substantiale, insa nu intra in amanunte atunci cand trebuie sa explice de ce nu se intampla aceasta. Cititorul are un sentiment de suprasaturatie. Si totusi, in aceasta carte descoperim o alta fata a lui Bono, fie ca suntem de acord sau nu cu diversele aspecte ale implicarii lui sociale, regasim o alta personalitate, mult mai complexa decat cea care razbatea din concerte sau din studiourile muzicale unde a produs, alaturi de colegii sai, unele dintre cele mai cunoscute melodii ale anilor 1980 si 1990 (With or Without You, One etc.). Daca pe scena il regasim ca un extrovertit nebun si plin de energie, in volumul de convorbiri descoperim cu placuta surprindere un introvertit care analizeaza, citeste, si, mai ales, gandeste lumea in care traieste. Un star rock care nu s-a lasat intoxicat de faima si bani, precum atatea alte zeci de exemple (multi decedati prematur din cauza drogurilor prizate in exces), este in sine o raritate, dar unul care a decoperit sensul vietii lui este deja o mare realizare. Si merita aplaudat. Din pacate pentru cauza tarilor africane, Bono va avea de lucru anul acesta. Un nou album va fi lansat la inceputul lunii martie de catre celebra formatie irlandeza. Titlul lui? No Line on the Horizon, unul optimist si reconfortant pentru fanii celor patru irlandezi. Primul single se numeste Get on You Boots si deja poate fi achizitionat de pe internet. Locatiile viitorului turneu nu se cunosc inca, dar simpatizantii romani au lansat o petitie on-line in care cer aducerea formatiei U2 in Romania. Unde exact in Romania ramane o problema foarte spinoasa, avand in vedere ca in toata tara nu mai exista niciun stadion demn de a gazdui un astfel de eveniment. Poate in acel oras al Romaniei pe care vesticii il numesc Budapest ?! mai departe

BONO - EDITOR PENTRU NEW YORK TIMES


Bono, solistul formatiei U2 si cunoscut filantrop, a fost invitat sa scrie o rubrica ocazionala in cotidianul New York Times, pe diferite subiecte, incepand de anul viitor. "L-am rugat pe Bono sa scrie o rubrica ocazionala pentru ziar, incepand de anul viitor, pe diferite subiecte, dar inca mai sunt detalii ce urmeaza sa fie stabilite", a declarat Catherine J.

Bono a plantat un copac în Japonia

Bono l-a imbatat pe Hirst in scopuri caritabile

HOT. Cei doi au convins peste 60 de artisti sa doneze lucrari, toti banii urmind sa fie folositi pentru combaterea virusului HIV

Bono, vizita la Pentagon

Bono vinde tricouri in scopuri caritabile

Bono, decorat de George W. Bush
Bono a fost decorat cu Liberty Medal pentru actiunile sale umanitare din Africa si a vorbit americanilor despre ceea ce inseamna libertate.

'Atunci cand esti prins in saracie, nu esti liber. Atunci cand niste legi comerciale te impiedica sa vinzi mancarea pe care o produci, nu esti liber' si-a inceput rockerul discursul joi noapte (27 septembrie).
'Atunci cand esti un calugar din Burma si esti impiedicat sa intri in propriul templu din cauza mesajului vostru de pace... atunci, nici unul dintre noi nu este liber' a continuat Bono.
Bono si organizatia infiintata de el – DATA au primit medalia din partea presedintelui George H.W. Bush. Aceasta este insotita de un premiu in valoare de 100 000 de dolari, suma pe care liderul U2 o va dona organizatiei.

Bono nu mai doarme de grija manifestanţilor din Myanmar
Vineri 28 septembrie 2007, 06:35

Solistul de la U2 nu mai doarme bine, el are insomnii din cauza protestelor de stradă din statul Myanmar. Bono a declarat că imaginile violente apărute la televizor l-au tulburat peste măsură... continuare

CHERIE BLAIR NU-I REZISTA LUI BONO

Bono, deranjat de fum PRETENTII. Vecinii cantaretului de la U2 nu mai au voie sa foloseasca sobe sau seminee, dupa ce acesta a facut o plangere oficiala in care a spus ca il deranjeaza fumul din cladire.

BONO DE LA U2, ONORAT CU MEDALIA LIBERTATII

Bono, solistul trupei U2, va primi in septembrie din partea National Constitution Center cea mai inalta distinctie civila din Statele Unite, Medalia Libertatii, pentru activitatile sale umanitare desfasurate in beneficiul saracilor de pe continentul african. Medalia Libertatii este acordata de National Constitution Center celor care "si-au folosit calitatile de lider si viziunea pentru a apara libertatea". Premiul de 100.000 de dolari care insoteste aceasta distinctie va fi donat asociatiei caritabile Debt Aids Trade Africa infiintata de Bono in 2002. Alte personalitati onorate cu aceasta distinctie au fost papa Ioan Paul al II-lea, jucatorul de golf Arnold Palmer, actrita Doris Day, fostul presedinte polonez Lech Walesa, fostul presedinte american Jimmy Carter si presedintele ucrainean Viktor Iuscenko.

Omul-Paianjen Un muzical bazat pe povestea supereroului Omul-Paianjen este in stadiu de proiect pe Broadway, productie la care vor participa Bono si The Edge de la U2, dar si Julie Taymor, o reputata regizoare, potrivit hollywoodreporter.com. Bono si The Edge vor scrie atit muzica, cit si versurile pentru productie, al carui titlu provizoriu este "Spider-Man: The Broadway Musical". Julie Taymor a cistigat doua premii Tony, pentru regie si design de costume, cu spectacolul "Regele Leu" ("The Lion King"), produs tot pe Broadway. Auditiile deja au loc, dar Marvel Studios nu au dat inca o data pentru lansarea muzicalului. Este pentru prima oara cind un personaj din galeria Marvel este subiectul unui spectacol pe Broadway, desi Omul-Paianjen nu este primul personaj de film animat sau benzi desenate care apar ...

BONO DE LA U2 A PRIMIT TITLUL DE CAVALER BRITANICBono, solistul trupei U2, a primit titlul britanic onorific de cavaler, pentru contributia la evolutia industriei muzicale si pentru actiunile sale umanitare, in cadrul unei ceremonii care a avut loc la Dublin, Irlanda. Sotia cantaretului, Ali, copiii, Jordan, Eve, Eli si John, si colegii sai din trupa U2, The Edge si Adam Clayton, au fost prezenti la ceremonia de innobilare. Starul rock, care calca pe urmele lui Bob Geldof, tot din Dublin, prin obtinerea titlului de cavaler, nu va primi si titlul de "Sir", pentru ca nu este cetatean britanic. Ambasada Britanica a explicat ca s-a consultat cu Guvernul irlandez pentru acordarea titlului onorific. Cantaretul a declarat ca nu era atras de acest titlu si a propus altele: "lordul lorzilor" si "semizeu". Bono, pe numele sau real Paul Hewson, a mai fost distins cu ordinul Legiunii de Onoare de catre presedintele Jacques Chirac, in 2003, in numele statului francez, pentru aportul sau la industria muzicala si pentru actiunile sale caritabile. Cantaretul a fost votat, de asemenea, Time Person of the Year, in 2005, in semn de recunostinta pentru activitatile sale de promovare a justitiei si a egalitatii.

BONO-
4]Eroii mei sunt cei care au supravietuit facand greseli, dar care s-au refacut in urma lor.
3]Umorul este de departe cea mai importantă activitate a creierului uman.
2]Un mit este un fel stabilit de a privi lumea, care nu poate fi distrus deoarece, privit prin mit, toate dovezile sprijină mitul.
1]Mai bine sa ai idei multe si unele din ele sa fie gresite, decit sa ai tot timpul dreptate, dar sa nu ai idei deloc.
=====
EDWARD DE  BONO-
Expert este cel care reuşeşte să simplifice deciziile şi judecăţile prin aceea că ştie ce trebuie luat în considerare şi ce trebuie să fie ignorat.