Hoover[v=]

http://cultural.bzi.ro/cele-mai-rusinoase-secrete-ale-sua-ce-au-fost-pastrate-de-edgar-hoover-25387

J. Edgar Hoover, omul de care se temea pana si Casa Alba

http://www.revistamagazin.ro/content/view/5274/33/
J. Edgar Hoover a fost „eminenta cenusie” a guvernelor SUA, timp de aproape cinci decenii, veghind la siguranta Americii in timpul Prohibitiei, marii crize economice, celui de-al doilea razboi mondial, razboiului din Coreea, razboiul rece si a celui din Vietnam. Hoover a fost un Fouche al secolului XX, ale carui metode neortodoxe erau insa privite cu simpatie de publicul american.Expert in santaje si intrigi, el a fost acuzat, dupa moarte, ca s-ar fi aflat in spatele multor afaceri dubioase care au zguduit America, inclusiv in asasinarea presedintelui Kennedy. Absolvind la 22 de ani, in 1917, Dreptul, la Universitatea George Washington, Hoover a fost angajat la Departamentul Justitiei si, din 1921, a devenit adjunctul sefului Biroului de Investigatii. Peste trei ani, procurorul general il va numi in fruntea acestei institutii, care avea doar 650 de angajati, dintre care 441 de agenti speciali.
Gratie succeselor obtinute in lupta contra crimei organizate, atributiile Biroului au fost largite iar Hoover s-a implicat profund in transformarea acestuia intr-o institutie moderna, punand, printre altele, bazele cele mai mari baze de amprente din lume. Criticii sai spun insa ca Hoover si-a depasit atributiile si, vazand peste tot spioni si provocatori comunisti, a initiat o ampla actiune de spionaj, luand in vizor zeci de mii de persoane care erau filate peste tot.
Intrigat de decizia Curtii Supreme de a limita puterile Departamentului Justitiei in privinta urmaririi posibililor „agenti comunisti”, Hoover a pus la punct in nume propriu un program secret de destabilizare a numeroase partide si grupuri – Partidul Comunist American, Panterele Negre, asociatia lui Martin Luther King, Ku Klux Klan, generand un climat de instabilitate si nesiguranta fara precedent. Implicarea lui in moartea presedintelui Kennedy ramane un mister, ca si multe alte aspecte din activitatea lui Hoover, care a luat cu el in mormant o multime de secrete de nedezvaluit...

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9539/8/

Primul director al Biroului Federal de Investigatii (FBI) a fost John Edgar Hoover, una dintre personalitatile marcante ale istoriei SUA din secolul XX. A fost in functie sub opt presedinti: din 1924 si pana in 1935 a fost seful Biroului de Investigatii (BI), care apoi s-a transformat in FBI, cu sediul la Washington. De la presedintele Lyndon Johnson a primit "mandat pe viata". Hoover s-a stins in 1972, la 77 de ani, cand criticile asupra unor actiuni ale sale tocmai se aprinsesera.

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9184/18/

Noul film "J. Edgar" ce ruleaza pe ecranele cinematografelor romanesti din aceasta luna, in regia lui Clint Eastwood este centrat pe descrierea biografiei celui care a fost creditat ca fondator a ceea ce este astazi Biroul Federal de Investigatii (FBI).

http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate/articol/concurs-historia-te-invita-filmul-j-edgar
Câştigă una dintre cele 10 invitaţii duble la vizionarea specială
oferită de revista Historia, la avanpremiera filmului J. Edgar, care
va avea loc pe 17 ianuarie, la Cinema City din Sun Plaza, la ora
20:00.


Trimite răspunsul la întrebarea "Cine a condus vreme de aproape o
jumătate de veac destinele FBI-ulu? " pe adresa de mail
concurs@adevarulholding.ro şi eşti înscris automat la tragerea la
sorţi. Câştigătorii vor fi publicaţi în data de 16 ianuarie pe
site-ul historia.ro.

Viaţa fondatorului FBI a fost un amalgam de scandaluri, controverse şi
ilegalităţi, toate acestea pigmentate cu succese sonore. J. Edgar
Hoover a condus încă din 1924 agenţia din care s-a născut apoi Federal
Bureau of Investigation şi a transformat-o într-o organizaţie
eficientă de luptă împotriva crimei organizate.

De-a lungul vieţii sale, J. Edgar Hoover avea sa devină cel mai
puternic om din culisele scenei politice a Statelor Unite ale
Americii. În calitate de şef al FBI-ului timp de aproape 50 de ani,
nimic nu i-a stat în cale. Rezistând schimbării a opt preşedinţi şi
desfăşurării a trei războaie, Hoover a luptat cu disperare pentru
prevenirea pericolelor care îi vizau ţara, luând "atitudine" chiar şi
în faţa falselor ameninţări.

"O influenţă fără precedent"
Un om care ştia sa preţuiască secretele, în special pe cele ale
altora, Hoover nu s-a temut niciodată să folosească informaţiile pe
care le avea, chiar împotriva conducătorilor ţării. Înţelegând că
informaţia înseamnă putere şi că frica poate genera multiple
oportunităţi, şeful FBI-ului a recurs la această strategie pentru a
obţine o influenţă fără precedent şi o reputaţie formidabilă.

Poate cea mai interesantă şi mai tensionată perioadă a lungului său
mandat a fost în timpul celui de-al 35-lea preşedinte al SUA, John
Fitzgerald Kennedy. Acesta din urmă a fost beneficiarul celor mai
multe nume de cod folosite de FBI în acţiunile de filaj. Pe durata
relaţiei cu Marilyn Monroe, JFK a fost numit "Liliacul". Diva
supranumită "Logodnica Americii" era, pentru Hoover, "Peştera". Nu
puţini au fost cei care au afirmat că J. Edgar Hoover a supravieţuit
administraţiei Kennedy doar pentru simplul fapt că l-a şantajat pe
preşedintele american.

Un caz de crimă, rezolvat după 54 de ani. Cum s-a ascuns ucigaşul căutat de Eisenhower şi Edgar Hoover

Cum de-a reuşit Edgar Hoover să se menţină în fruntea FBI-ului jumătate de secolCând a fost dezvoltată poliţia politică americană în 1908, sub forma Biroului Federal de Investigaţii (F.B.I.), ca şi Ohrana (poliţia secretă a Ţarului Rusiei), aceasta avea misiuni de spionaj, atât pe plan intern, cât şi pe plan internaţional. Misiunile de spionaj pe plan extern ale F.B.I. au încetat numai după 1947, când a luat fiinţă Agenţia Centrală de Informaţii (CIA).
Edgar Hoover (1895-1972) a condus F.B.I., în mod autoritar, timp de 48 ani, caz nemaiîntâlnit în istoria mondială a serviciilor secrete. Acest lucru s-a datorat faptului că E. Hoover a întocmit sute de mii de dosare ilegale, compromiţătoare, cu care a şantajat întreaga clasă politică din S.U.A. Între 1924 şi 1972, cât s-a aflat în fruntea F.B.I., E. Hoover s-a comportat ca un autocrat. Congresul S.U.A. era puternic influenţat de către acesta, iar un număr de opt preşedinţi, respectiv Calvin Coolidge, Herbert Hoover, F.D. Roosevelt, H. T ruman, D. Eisenhower, J.F. Kennedy, L. Johnson şi R. Nixon, au fost incapabili (datorită şantajului) să-l schimbe din funcţie, cu toate că mandatul de director al F.B.I. era de patru ani.
E. Hoover şi-a bătut joc de toate principiile democraţiei americane, a comis crime abominabile, el fiind de aceeaşi talie cu Lavreni Beria, şeful poliţiei politice a lui LV. Stalin şi Heinrich Himmler, şeful poliţiei politice a lui Adolf Hitler, dar mult mai longeviv. E. Hoover a murit pe tron ca orice monarh.

Şapte preşedinţi americani de care nimeni nu îşi aminteşte

Nimeni nu i-a vazut pe timbre, monede sau monumente, dar cei sapte chiar au fost presedinti ai Americii.


Herbert Hoover (presedintele numarul 31, 1929 - 1933)

A fost ales presedinte cu 60% dintre voturi, dar astazi lumea crede ca a fost inventatorul aspiratorului sau vreun director al FBI-ului. Orfan de la varsta de noua ani, a muncit si si-a croit drum la Universitatea Stanford, pentru a studia mineritul. Coordonarea fructuoasa a Administratiei Alimentelor i-a pavat drumul lui Hoover catre Biroul Oval.


Martin Van Buren (presedintele numarul 8, 1837 - 1841)

Este primul presedinte care nu este descendent al vreunei familii englezesti. Van Buren era fiul unui proprietar de taverna olandeze si a capatat darul politicii urmarind dezbaterile din barul condus de tatal sau. Avocat autodidact, s-a ridicat imediat la standardele cerute de politica americana si a ajuns secretarul de stat al presedintelui Andrew Jackson. A devenit presedinte in 1836, dar s-a scufundat curand in politici ineficiente.


Warren Harding (presedintele numarul 29, 1921 - 1923)

Despre Harding, se spune doar ca a fost cel mai ratat presedinte din istoria Americii. A dezamagit pe toata lumea, si chiar si campania lui electorala a fost plictisitoare. A condus Casa Alba ca pe un club de baieti, si mai mereu obisnuia sa consume alcool alaturi de prietenii sai, sa joace golf si sa-si insele nevasta.
A murit otravit, dar niciodata nu s-a efectuat o autopsie concreta. Se pare ca sotia sa ar fi fost cea care i-a strecurat otrava in mancare, pentru a-si proteja mostenirea.


Chester Arthur (presedintele numarul 21, 1881 - 1885)

Acest om este cunoscut mai ales pentru mustata sa de mamut. Dar ar trebui sa fie cunoscut pentru calitatea sa de oportunist. Ca tanar, Arthur a lucrat in cazuri de drept civil in New York, pana sa se "incurce" cu Roscoe "Seful" Conkling. In 1881, a devenit vicepresedinte sub sefia lui James Garfield, iar cand acesta a fost asasinat, cateva luni mai tarziu, Arthur n-a pierdut ocazia de a deveni presedinte.


Millard Fillmore (presedintele numarul 13, 1850 - 1853)

S-a nascut in anul 1800, intr-o familie saraca, dar a avut sansa de a deveni avocat. A intrat rapid in politica, si a devenit vicepresedinte in 1848, alaturi de Zachary Taylor.

Cand Taylor a murit, Filmore a incercat sa impace partea de sud si pe cea de nord, prin sustinerea Compromisului din 1850. Din pacate, in urma acestei miscari, si-a facut inamici peste tot. A murit in 1874, dupa un atac cerebral.


Rutherford B. Hayes (presedintele numarul 19, 1877 - 1881)

Crescut de o mama singura, a studiat la Harvard si a practicat avocatura in Cincinnati. Atunci cand a inceput Razboiul Civil, Hayes avea 39 de ani si trei copii. S-a oferit voluntar in razboi si s-a facut rapid cunoscut ca un conducator valoros. Dupa intrarea in Senat, a primit nominalizarea prezidentiala republicana in 1876. Alegerea sa ca sef de stat a fost una controversata, pentru ca l-a invins pe Samuel J. Tilden la doar un vot distanta.


John Tyler (presedintele numarul 10, 1841 - 1845)

Tyler s-a opus presedentiei inca din start. A ajuns sef de stat printr-o intamplare, atunci cand, fiind vicepresedinte alaturi de William Henry Harrison, acesta a murit de penumonie imediat dupa discursul de inaugurare. Este cunoscut mai ales pentru sustinerea oferita in timpul Secesiunii sudului.
. Vezi lista cu cei şapte preşedinţi

J.EDGAR  HOOVER-
Da-i copilului tot ce cere atunci cand vrea el, asa vei face din el un om care aproape sigur nu va respecta legea cand va fi mare.
=====
HERBERT  HOOVER-
4]A fi politician este o meserie facilă. A fi în slujba oamenilor este una nobilă.
3]Ne pândeşte pericolul de a dezvolta un cult al omului de rând, adică un cult al mediocrităţii.
2]Oamenii bătrîni declară război. Dar cei care luptă şi mor sînt tinerii.
1]Toţi dictatorii s-au urcat spre putere pe scara libertăţii cuvîntului pe care, odată ajunşi sus, au suprimat-o pentru toţi n afară de ei.
=====
William Henry