Darwin[v=]

Rezumarea primului mesaj :

CHARLES  DARWIN-
7]Un om care îndrăzneşte să irosească o oră din timpul său încă nu a descoperit ce înseamnă viaţa.
6]Omul este un înger făr' de aripi şi o maimuţă făr' de coadă.
5]Nu există o diferenţă fundamentală între om şi animalele superioare din punct de vedere al facultăţilor mentale… Animalele inferioare, ca şi omul, simt plăcere şi durere, fericire, suferinţă.
4]Întotdeauna am crezut că cel mai mare miracol al Istoriei este să-i civilizezi pe japonezi.
3]Să nu legi niciodată prietenie cu omul pe care nu-l poti respecta.
2]In lumea stiintifica, faima ii apartine nu celui care are o idee noua, ci celui care convinge lumea s-o accepte.
1]Nu supravietuiesc speciile cele mai puternice, nici cele mai inteligente, ci cele mai usor adaptabile.
=====
FRANCIS  DARWIN-
În lumea ştiinţifică, faima îi aparţine nu celui care are o idee nouă, ci celui care convinge lumea s-o accepte.
=====
Erasmus

http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-descoperire-din-crimeea-da-peste-cap-teoria-lui-darwin-privind-evolutia-omului-1047734.html

http://www.revistamagazin.ro/content/view/10175/20/

Se considera, si pe buna dreptate, ca stiinta a schimbat lumea, uneori in rau, de cele mai multe ori in bine. Pentru adevarurile lor, unii savanti au platit cu viata pe vremea cand Biserica isi impunea discretionar vointa in societate si impotriva celor care incercau sa strice ordinea lucrurilor. Inaintea etichetei "terorist", a existat eticheta "eretic" comandata de Biserica cu ajutorul Inchizitiei, si multor cercetatori li s-a lipit pe frunte acest stigmat. Printre ei s-au numarat Galilei, Newton, Darwin, ca sa amintim doar cateva minti geniale.

http://www.evz.ro/detalii/stiri/colectia-lui-charles-darwin-descoperita-dupa-165-de-ani-962235.html

S-a inşelat Darwin?

Nu. Dovezile Evoluţiei sînt copleşitoare.

Evoluţia prin selecţie naturală, conceptul central al muncii de-o viaţă a lui Charles Darwin, este o teorie. O teorie despre originea adaptării, complexităţii şi diversităţii printre vieţuitoarele Pămîntului. Dacă eşti sceptic din fire, nefamiliarizat cu terminologia ştiinţifică şi necunoscător al dovezilor copleşitoare, ai putea fi chiar tentat să spui că e „doar“ o teorie. În acelaşi sens, relativitatea cum a descris-o Albert Einstein este „doar“ o teorie. Ideea lui Copernic din 1543 că Pămîntul se roteşte în jurul Soarelui, şi nu invers, este o teorie. Deriva continentelor e o teorie. Existenţa, structura şi dinamica atomilor? Teoria atomică. Chiar şi electricitatea este o construcţie teoretică ce implică electroni, unităţi minuscule de masă cu sarcină electrică pe care nu le-a văzut nimeni vreodată. Fiecare dintre aceste teorii este o explicaţie ce a fost confirmată prin observaţii şi experimente în asemenea măsură, încît e acceptată ca atare de către experţi. Asta înţeleg oamenii de ştiinţă cînd vorbesc despre o teorie: o afirmaţie desluşită, conformă cu dovezile, şi nu o speculaţie fantezistă, fără noimă. Ei adoptă o asemenea explicaţie cu încredere, dar provizoriu – acceptînd-o ca pe cea mai bună şi la îndemînă perspectivă asupra realităţii, cel puţin pînă la unele date vădit contradictorii sau pînă cînd vor apărea explicaţii mai bune.
Toţi ceilalţi sîntem, în general, de acord cu ceea ce zic ei. Ne conectăm televizoarele la mici prize în perete, socotim anul în funcţie de lungimea orbitei Pămîntului şi, în multe alte privinţe, ne trăim vieţile bazîndu-ne pe credinţa în realitatea acelor teorii.
Totuşi, teoria evoluţionistă este puţin diferită. Este o viziune atît de cuprinzătoare, de-a dreptul fantastică, asupra vieţii, încît unii o consideră chiar inacceptabilă, în ciuda numeroaselor dovezi ce vin în sprijinul ei. Aplicată propriei noastre specii, Homo sapiens, teoria evoluţionistă poate părea şi mai ameninţătoare. Mulţi fundamentalişti creştini şi evrei ultraortodocşi sînt cuprinşi de nelinişte la gîndul că descendenţa omului din primate timpurii contrazice interpretarea strictă a Cărţii Genezei. Neliniştea lor este dublată de creaţionişti islamici precum Harun Yahya, autor al volumului recent intitulat Înşelăciunea evoluţiei, ce indică drept adevăr ad litteram povestea celor şase zile ale creaţiei din Coran şi numeşte teoria evoluţiei „nimic mai mult decît o înşelătorie ce ne-a fost impusă de cei care domină sistemul mondial“. Defunctul Srila Prabhupada, din mişcarea Hare Krishna, explica faptul că Dumnezeu a creat „cele 8.400.000 de specii vii de la bun început“, pentru a stabili multiplele niveluri de reîncarnare pentru sufletele ce se înalţă. Deşi sufletele se înalţă, speciile însele nu se schimbă, a insistat el, respingînd „teoria absurdă a lui Darwin“.
Nici alţii, nu doar scripturaliştii, nu se lasă convinşi de evoluţionism. Potrivit unui sondaj Gallup rezultat în urma a mai mult de o mie de interviuri telefonice, din 2001, nu mai puţin de 45% dintre adulţii americani au afirmat că „Dumnezeu a creat omul cu formă apropiată celei actuale, cîndva în ultimii circa 10.000 de ani“. Evoluţia, după socoteala lor, n-a jucat nici un rol în modelarea noastră.
Numai 37% dintre americanii intervievaţi erau împăcaţi atît cu Dumnezeu, cît şi cu Darwin, adică intervenţia divină pentru a însufleţi huma şi evoluţia pentru a o modela. (Această perspectivă, potrivit mai multor declaraţii papale, este compatibilă cu doctrina romano-catolică). Doar 12% dintre americani cred că oamenii au evoluat din alte forme de viaţă, fără nici o implicare divină.
Cel mai surprinzător lucru în legătură cu rezultatele acestui sondaj nu este faptul că atît de mulţi americani resping evoluţionismul, ci faptul că statistica nu s-a schimbat prea mult în ultimele două decenii. Operatorii Gallup au pus exact aceleaşi întrebări în 1982, 1993, 1997 şi 1999. Convingerea creaţionistă – că Dumnezeu singur, şi nu evoluţia, a creat omul – nu a scăzut niciodată sub 44%. Cu alte cuvinte, aproape jumătate din populaţia SUA preferă să creadă că Charles Darwin s-a înşelat tocmai în aspectele esenţiale ale Sfintei Scripturi.
Oare de ce sînt atît de mulţi antievoluţionişti? Scripturalismul nu poate fi decît o parte a răspunsului. Publicul american este cu siguranţă format şi dintr-un număr mare de scripturalişti, dar nu atît de mare, încît să totalizeze 44%. O altă parte sînt prozeliţii creaţionişti şi activiştii politici, care se străduiesc din greu să intervină în predarea biologiei evoluţioniste în şcolile publice. Încă o parte trebuie să fie confuzia nevinovată şi ignoranţa milioanelor de adulţi din Statele Unite ale Americii.
Mulţi oameni nu au asistat niciodată la un curs de biologie despre evoluţie, nici n-au citit vreo carte în care teoria să fie explicată cu luciditate. Bineînţeles, cu toţii am auzit de Charles Darwin şi de o noţiune vagă şi sumbră despre luptă şi supravieţuire, căreia uneori i se lipeşte captivanta etichetă de „darwinism“. Dar principalele surse de informare prin care cei mai mulţi americani au luat cunoştinţă de acest subiect sînt, se pare, unele întîmplătoare, în cel mai fericit caz: osmoza culturală, articole din reviste şi ziare, documentarele semidocte despre natură de la televizor şi din auzite.
Evoluţia este un concept frumos şi important, mai important în zilele noastre pentru binele omenirii, pentru medicină şi pentru percepţia noastră asupra lumii decît a fost vreodată. De asemenea, este foarte convingătoare.

O operă a lui Darwin, înapoiată bibliotecii de unde a fost împrumutată cu o întârziere de 122 de ani

De ce a murit Charles Darwin?
http://www.romanialibera.ro/tehnologie/stiinta/de-ce-a-murit-charles-darwin-225227.html
Potrivit cercetătorilor americani reuniţi recent la o conferinţă ce a avut loc în Maryland, Baltimore, Charles Darwin s-a îmbolnăvit din cauza călătoriilor lungi făcute de-a lungul vieţii. În cele din urmă, bolile i-au adus moartea, potrivit maxisciences.com.

În fiecare an, Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii din Maryland propune cercetătorilor să rezolve misterele ce planează asupra morţii unor personalităţi celebre, cum ar fi Alexandru cel Mare sau Mozart, aplicând metode de diganosticare moderne.
În acest an, oamenii de ştiinţă au fost interesaţi de ce a determinat moartea celui ce a fost supranumit "părintele biologiei moderne", naturalistul britanic Charles Darwin (1809-1882).
Cum nu se puteau baza pe probe de sânge, radiografii sau alte investigaţii medicale, cercetătorii au studiat mai multe surse, în special scrierile lui Charles Darwin referitoare la propria sănătate.

Celebrul Darwin ce a plecat în lunga sa călătorie la bordul vasului HMS Beagle pe când avea numai 22 de ani a suferit de-a lungul vieţii de mai multe afecţiuni. Vomita suc gastric după mese şi se autodiagnosticase cu intoleranţă la lactoză, apendicită şi schizofrenie.
Consultând scrierile lui Darwin, gastroenterologul Sidney Cohen de la Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii Thomas Jefferson din Philadelphia a identificat trei boli ce corespund simptomelor descrise de Darwin.

Potrivit lui Cohen, biologul suferea de sindromul vărsăturilor ciclice, se îmbolnăvise de boala Chagas în timpul călătoriilor sale şi era purtătorul bacteriei Helicobacter pylori, responsabilă de gastrite cronice, ulcer gastric şi duodenal.
Charles Darwin nota într-una din scrisorile sale că "atacurile constante îmi fac viaţa de nesuportat şi mă opresc din muncă".

Omul de ştiinţă consultase mai mult de 20 de doctori care nu reuşiseră să stabilească un diagnostic.
Pe scurt, Darwin suferea de palpitaţii şi dureri la nivelul pieptului, avea rău de mare, dureri de stomac şi de cap ce îl împiedicau să îşi desfăşoare activităţile ştiinţifice.
Mai mult, paleta de simptome era atât de largă încât pe parcursul a patruzeci de ani, Charles Darwin era chinuit de: ameţeli, spasme musculare, crampe, vărsături, balonare, eczeme, oboseală cronică, dispnee, anxietate, leşinuri, tahicardie, insomnie, tinnitus, depresie şi îşi pierdea acuitatea vizuală.

De-a lungul timpului au existat mai multe ipoteze potrivit cărora Darwin ar fi avut una sau mai multe din următoarele afecţiuni: boala lui Crohn, boala psihosomatică, atac de panică, boala Chagas (tripanosomiază Americană), boala Ménière, intoleranţă la lactoză, lupus, otrăvire cu arsenic, multiple alergii, ipohondrie, migrene, sindromul vărsăturilor ciclice şi sindromul oboselii cronice.

Jurnal de calatorie al lui Charles Darwin, scos la licitatieUn jurnal de calatorie care a apartinut lui Charles Darwin, estimat la 50.000 de dolari, va fi scos la licitatie la Buenos Aires, de Casa Saráchaga.

Omul se trage din maimuţă a spus-o mai întâi biologul Lamarck, nu Charles Darwin
Contrar aşteptărilor multora, Darwin n-a fost propriu-zis un ateu. După călătoria sa în jurul lumii ca naturalist pe vasul Beagle, el a mărturisit că şi-a dat seama de o serie de neconcordanţe cu cele afirmate în Biblie, ajungând la concluzia că: „a da liber imaginaţiei, ca să născocesc...

Zece greşeli ale lui Darwin

Misterul bolii de care suferea Charles Darwin, dezlegat de australieni




Cercetătorii australieni au dezlegat misterul bolii de care suferea autorul "Originii speciilor", Charles Darwin, ei susţinînd că este vorba de sindromul vomitatului periodic (Cyclical Vomiting Syndrome -- CVS), informează The Guardian.

"Supravieţuirea celui mai puternic" s-ar putea să fie fraza pe care Charles Darwin a adoptat-o pentru a dramatiza ideea, deşi părintele evoluţionismului nu a fost niciodată un om cu o sănătate bună.

Un medic australian a diagnosticat stările de rău pe care Charles Darwin le-a

Sir Francis "Frank" Darwin, FRS (August 16, 1848 - 19 September 1925), a son of the British naturalist Charles Darwin, followed his father into botany.

Darwin, părintele evoluţionismului, a făcut 10 copii cu vara sa primară Darwinii, ca şi celelalte familii victoriene din clasa superioară, preferau să se căsătorească cu unii de-ai lor. Bunicul lui Charles, Josiah Wedgwood, s-a căsătorit cu verişoara lui de gradul trei, Sarah Wedgwood. Fiica lor, Susannah, şi l-a ales drept partener de viaţă pe Robert Darwin,...

Charles Darwin, naturalistul care colecţiona gândaci şi plătea bani pentru lustruirea pantofilor Oricât ar fi de greu de crezut, Charles Darwin a cheltuit mai mulţi bani pe papuci scumpi decât pe cărţi, în vreme ce era student la Universitatea Cambridge, conform unor documente recent descoperite. Istoricii de la Cambridge au găsit o serie de şase registre financiare, care au dezvăluit o...

Secretele studenţiei lui Darwin


http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=20774

LONDRA – Detalii despre viaţa lipsită de griji pe care a dus-o Charles Darwin pe cînd era student la Universitatea din Cambridge, înainte de a porni în călătoria de cinci ani pe mare, în timpul căreia a elaborat teoria evoluţionistă, au fost descoperite în arhivele instituţiei britanice. Şase cărţi cu coperte din piele, descoperite în arhivele prestigioasei universităţi britanice, au scos la iveală faptul că Darwin a locuit în cea mai scumpă cameră disponibilă în campus pentru un student de rangul său, între 1828 şi 1831. Charles Darwin angajase o echipă întreagă de slujitori care trebuia să îl ajute la sarcinile cotidiene. Astfel, un servitor trebuia să îi spele vasele, un altul, lenjeria, iar un altul, să îi cureţe pantofii. Un croitor, un pălărier şi un bărbier se îngrijeau de ţinuta şi aspectul tînărului student, iar un coşar şi un cărbunar se ocupau de focul din şemineu. Darwin plătea cinci penny şi jumătate, în fiecare zi, pentru a avea legume la masă, în plus faţă de raţia zilnică obişnuită de carne şi bere pe care o primea din partea Christ’s College. Foarte puţine lucruri se cunoşteau despre viaţa de student a celebrului savant britanic, înainte de a fi descoperite aceste informaţii în arhiva universităţii, în vechile registre care ţineau evidenţa balanţei financiare a fiecărui student, a explicat profesorul John Van Wyhe, de la Universitatea Cambridge. Informaţiile din arhivele Universităţii Cambridge au fost publicate luni, pe internet, la adresa darwin-online.org.uk. Cheltuielile totale ale lui Darwin s-au ridicat la suma de 636 de lire sterline în perioada celor trei ani de studenţie la Cambridge, pe care viitorul savant a descris-o ca fiind „cei mai veseli ani din perioada fericită a vieţii lui”. Această sumă substanţială era tipică pentru un student la Cambridge din secolul al XIX-lea. Facturile erau plătite de tatăl lui Charles Darwin, doctorul Robert Darwin. „Cambridge-ul era plin de tineri domni care duceau o viaţă foarte bună”, a explicat John Van Wyhe. Contra cost, Darwin putea beneficia şi de ajutorul oferit de acei „gyp” - valeţi sau slujitori din campusul Universităţii Cambridge. Beneficiind de atît de mult ajutor şi avînd doar două ore de matematică şi lectură clasică în fiecare dimineaţă, studenţilor le rămînea foarte mult timp pentru a se întîlni cu prietenii sau pentru studiile private, a explicat John Van Wyhe. „Cred că practica tirul, colecţiona gîndaci, se ocupa de pasiunile lui ştiinţifice şi îşi vizita prietenii. Noaptea, el juca cărţi şi bea vin, la fel cum au făcut studenţii dintotdeauna”, a adăugat profesorul britanic. După ce a terminat studiile de la Cambridge, Cha rles Darwin s-a îmbarcat la bordul vasului Beagle şi a călătorit spre America de Sud. Pe parcursul acestei călătorii a pus bazele teoriei evoluţioniste, pe care a publicat-o ulterior în lucrarea lui ştiinţifică intitulată „Originea speciilor”.

Darwin, un "lord" la Cambridge



Părintele teoriei evoluţiei, Charles Darwin, a dus o viaţă de domn în timpul studiilor la Universitatea Cambridge, plătind oameni pentru a-i aprinde focul sau pentru lustruirea pantofilor. Datele ar putea fi folosite pentru o reconstituire cât mai exactă a vieţii savantului. [Citeste]

Darwin a avut 10 copii cu verişoara lui de gradul I
Darwinii, ca şi celelalte familii victoriene din clasa superioară, preferau să se căsătorească cu unii de-ai lor. Bunicul lui Charles, Josiah Wedgwood, s-a căsătorit cu verişoara lui de gradul trei, Sarah Wedgwood.
Fiica lor, Susannah, şi l-a ales drept partener de viaţă pe Robert Darwin, tatăl lui Charles. Iar unchiul lui Charles, tatăl Emmei, a avut nouă copii, dintre care patru s-au căsătorit cu verii lor.

Darwin, însuşi, părintele evoluţionismului, s-a căsătorit cu verişoara lui, Emma Wedgwood, urmând tradiţia familiei. Au avut împreună 10 copii, dintre care jumătate au absolvit şcoli de renume. Unul dintre fii lui Charles şi Emma a fost astronom şi matematician, devenind membru al Royal Society în 1879. Patru ani mai târziu îl găseai predând aceste discipline la Cambridge, şi între timp îşi îmbogăţise CV-ul cu profesia de avocat. În timpul liber, se ocupa cu studiul evoluţiei şi originilor sistemului solar.

Alta dintre odraslele lui Darwin, George, a intrat în rândurile Royal Society în acelaşi an ca şi fratele său, specializarea lui fiind botanica, pe care a predat-o tot la Cambridge, din 1884 până în 1904.

Leonard Darwin a optat pentru cariera militară, iar anul 1890 i-a adus gradul de maior. A predat la şcoala de inginerie militară de la Chatham şi între 1885 – 1890 s-a ocupat cu spionajul, lucrând la divizia de “Intelligence” a Ministerului de război, pentru ca apoi să dea o tură, în calitate de membru al parlamentului, prin politică. Nici el n-a neglijat ştiinţa: a ocupat funcţia de preşedinte al Royal Geological Society din 1908 până în 1911.

Fratele lui Leonard, Horace a absolvit Colegiul Trinity din Cambridge şi s-a pus pe construit instrumente ştiinţifice. A fost şi primar al localităţii unde a terminat facultatea şi a intrat în rândurile Royal Society în 1903.
http://www.cotidianul.ro/darwin_a_avut_10_copii_cu_verisoara_lui_de_gradul_i-76618.html

Charles Darwin a suferit de autism


Celebrul naturalist britanic Charles Darwin, autorul controversatei teorii despre evoluţia şi originea speciilor, ar fi suferit de o formă de autism, sindromul lui Asperger, ce este corelată cu creativitatea şi originalitatea de geniu, conform profesorului de psihiatrie Michael Fitzgerald, de la Colegiul Trinity din Dublin, informează cotidianul The Telegraph.

Profesorul Fitzgerald susţine că are argumente să creadă că Charles Darwin, care s‑a născut la 12 februarie în urmă cu 200 de ani, suferea

Copacul vietii desenat de Darwin este gresit

Charles Darwin, acuzat de plagiat la 200 de ani de la nastere

În 2009 îl celebrăm pe cel care a arătat că omul se trage din maimuţă
ANUL DARWIN
În 2009 se împlinesc 200 de ani de la naşterea lui Charles Darwin şi totodată 150 de când naturalistul şi biologul britanic a publicat lucrarea „Originea speciilor” (cu titlul complet "Originea speciilor prin selecţie naturală sau păstrarea raselor favorizate în lupta pentru existenţă"). Drept urmare, Adunarea generală a International Union of Biological Sciences a hotărât ca anul 2009 să fie sărbătorit ca "Anul Darwin". [Citeste]