Hawking[v=]

Cartile de specialitate, enciclopediile lumii au preluat aceasta teorie si orice fizician care si-a exprimat indoieli a fost combatut. Iata ca, insa, astrofizicianul indian Abhas Mitra, seful catedrei de Astrofizica Teoretica de la Bhabha Atomic Research Centre (BARC) din Mumbai, India, a avut "curajul" stiintific de a pune sub semnul intrebarii teoria lui Hawking intr-un articol publicat in anul 2000. A devenit astfel "astrofizicianul anti-Gauri Negre" cum l-a caracterizat, partinitor, revista Nature.

El mai afirma ca acele Gauri Negre descoperite intre timp, nu sunt de fapt adevarate Gauri Negre, ci cu totul altceva. Mai pe scurt, Mitra spunea ca teoria lui Hawking era gresita! Articolul i-a ultragiat pe adeptii lui Hawking, numai ca in 2004, cu ocazia celei de-a 17-a Conferinte Internationale despre Relativitatea Generala si Gravitatie de la Dublin, Stephen Hawking si-a prezentat noua teorie pe care a numit-o Paradoxul Informatiei pentru Gaurile Negre. In 1975, Hawking calculase ca o data ce o Gaura Neagra se formeaza, ea radiaza energie, incepand sa-si piarda masa si emitand ceea ce a primit numele de "radiatia Hawking". Cu alte cuvinte, credea atunci ca dintr-o Gaura Neagra nu mai scapa nimic, nici lumina, nici informatia, singurul lucru care ii tradeaza prezenta fiind radiatia Hawking. Dupa provocarea pe care i-a lansat-o astrofizicianul indian Abhas Mitra, Hawking a admis la Dublin ca Gaurile Negre pot lasa informatia sa iasa! Iar noile sale cercetari ar putea ajuta sa rezolve "paradoxul informatiei din Gaurile Negre", un puzzle crucial pentru fizica moderna. Culmea este ca exact acelasi lucru fusese afirmat de cercetatorul indian inca din 2000, dar nimeni nu-l bagase in seama! Atunci el scria, de asemenea, ca Gaurile Negre nici nu pot exista! Si asta deoarece formarea si existenta lor ar contrazice teoria relativitatii generale a lui Einstein.

Cum este de inteles, sau n-ar trebui, majoritatea covarsitoare a cercetatorilor a respins concluziile lui Mitra. Si, desi Mitra a invitat mai multi teoreticieni ai Gaurilor Negre, incluzandu-i pe Hawking si Jayant Narlikar din India, sa-i comenteze critic articolul, nimeni nu a raspuns. Singurul cercetator care a laudat lucrarea lui Mitra a fost relativistul Pankaj Josni de la Institutul de Cercetari Fundamentale Tata din Mumbai. Prea "incurcati" de a fi asociati cu un om care l-a contrazis pe Hawking, chiar si colegii lui Mitra au inceput sa-l evite. Pentru ca, in final, autoritatile BARC sa-l mute pe Mitra de la catedra de fizica teoretica sub un pretext oarecare. Asta dezvaluie Deepak Goyal, un ziarist independent din Kolkata, India, care atrage atentia ca Mitra nu este singurul cercetator indian care a fost ostracizat de lumea stiintifica doar pentru ca a contrazis teorii "acceptate oficial", ca ulterior, sa se dovedeasca faptul ca "insolentul" avusese dreptate. "Ironia" spune Mitra, "este ca persoana care acum a indraznit sa demonstreze ca nu poate exista nici o Gaura Neagra a fost complet ignorat de academicieni si de presa". Pana la urma, Hawking a admis la Dublin, ca nu exista practic Gauri Negre "in sens absolut". In esenta, spunea Hawking la Dublin, "noile" Gauri Negre nu sunt un fel de devoratoare totale de materie, dimpotriva, ele continua sa emita radiatie mult timp. Or, asta era chiar ceea ce scrisese Mitra in articolul din anul 2000. Initial, Hawking afirmase ca Gaurile Negre distrug totul, inclusiv informatia, ceea ce contazice legile fizicii cuantice care spune ca informatia nu poate fi niciodata complet stearsa.

Acesta este "paradoxul informatiei" pe care il lansase chiar Stephen Hawking. Numai ca si acest concept este anulat de Mitra care scria in articol ca de vreme ce nu se poate forma si nu poate exista o Gaura Neagra in sensul strict, ci eventual doar obiecte care colapseaza etern, atunci nu exista nici "paradoxul informatiei". Ideile lui Mitra i-au inspirat pe fizicienii americani Stanley Robertson si Darryl Leiter care au confirmat in 2002 ca presupusele Gauri Negre au campuri magnetice intense, asa cum prezisese Mitra, si ca, prin urmare nu sunt Gauri Negre. Deoarece Gaurile Negre nu pot avea camp magnetic! Ce mai ramane, pana la urma, din aceasta victorie a lui Abhas Mitra? Ziua in care natura mitica a Gaurilor Negre sa fie acceptata, iar manualele si enciclopediile lumii sa consemneze ca, in realitate, celebrele Gauri Negre imaginate de Stephen Hawking nici nu exista. Decat, poate, in imaginatia saraca a unora.

Sa va amintim ca lumea a descoperit "cazul" Stephen Hawking in 1980 dupa ce revista Time a publicat un articol despre cartea unui stralucit fizician teoretician care urma sa apara. Cartea se numea A brief history of time (O scurta istorie a Timpului) si in vara aceluiasi an un exemplar a ajuns si la Bucuresti, la Biblioteca Americana. Tot atunci in revista Magazin a aparut primul articol despre Stephen Hawking, referitor la boala care ii atacase in intregime organismul (cunoscuta sub denumirea de maladia Lou Gehrig) cu exceptia unui centimetru cub din creier, suficient pentru a-i permite sa rationeze si sa-si expuna consideratiile si cercetarile despre Univers.

Dupa ceva timp, in revista Magazin au aparut si alte cateva articole pe marginea unuia dintre capitolele celebrei, azi, carti. In ciuda prognozelor pesimiste ale specialistilor, Stephen Hawking a continuat sa traiasca, sa-si scrie cartile (cu ajutorul nemijlocit al colaboratorilor sai si prin intermediul unor sofisticate aparaturi informatice) si sa retina atentia lumii in continuare.

Astrofizicianul a publicat intre timp lucrari stiintifice despre expansiunea Universului, gaurile negre si teoria relativitatii. Reusind sa-si transforme handicapul in atu, Stephen Hawking s-a dovedit nu numai un astrofizician de exceptie, ci si un extraordinar popularizator al stiintei, argumentul fiind marele succes al cartii sale O scurta istorie a Timpului, in care, desi vorbeste despre formarea Universului si Timp, el reuseste sa evite folosirea vreunei formule fizice, cu exceptia celebrei E = mc². Si isi exprima speranta, in prefata, ca acest fapt nu-i va alunga jumatate din cititori. "Oamenii sunt fascinati de contrastul dintre capacitatile mele fizice foarte limitate si natura extrem de vasta a universului pe care il studiez", a adaugat astrofizicianul britanic, imobilizat intr-un scaun cu rotile si care poate sa se exprime doar cu ajutorul unui computer si al unui sintetizator vocal. Aceasta fascinatie se traduce in interesul cititorilor fata de opera acestei minti stralucite inchise intr-un continent de neputinta. Dar nu toti fizicienii sunt de acord cu teoriile lui Stephen Hawking. Mitra, un fizician de la Bhabha Atomic Research Centre din Mumbai considera ca fizicianul teoretician Hawking s-a inselat in privinta teoriei despre existenta gaurilor negre.

Mai mult, fostul sef al catedrei de matematica de la Universitatea Cambridge, un post detinut si de Isaac Newton in urma cu 300 de ani, a fost de multe ori criticat si asta din cauza comentariilor sale despre religie. Astfel, in cel mai recent volum al sau, intitulat The Grand Design (Marea Constructie), publicat in septembrie 2010, Hawking afirma ca Universul nu a avut nevoie de Dumnezeu pentru a fi creat, situandu-se in contradictie cu una din teoriile lui Isaac Newton, ceea ce a declansat un scandal imens in randul liderilor religiosi.

Cum era de asteptat, cu ocazia aniversarii sale, Hawking a fost asaltat cu intrebari venite din intreaga lume, una dintre cele mai pasionante fiind legate de cea mai mare descoperire stiintifica a tuturor timpurilor. Contrar asteptarilor, un raspuns anticipat fiind acela legat de descoperirea mult asteptatei Teorii a Marii Unificari, la care a lucrat si Einstein, fara succes, Stephen Hawking a surprins audienta declarand ca marea reusita stiintifica ar fi descoperirea unei forme de viata extraterestre. Raspuns tulburator pentru ca asta ar demonstra ca nu suntem singuri in Univers, o banuiala niciodata infirmata. O asemenea descoperire ar putea fi si raspunsul la cele trei intrebari fundamentale ale fiintei umane dintotdeauna: cine suntem, de unde venim, incotro ne indreptam.

Referitor la extraterestri, cuvintele lui Hawking, preluate de BBC, au fost destul de plate: "Daca ei (extraterestrii, n.r.) ar decide sa ne viziteze, rezultatul ar fi similar cu acela generat de sosirea europenilor in America. Nu s-a terminat prea bine pentru amerindieni."

In fine, invitat de jurnalistii de la publicatia New Scientist sa precizeze subiectul care ii ocupa cel mai mult gandurile, eminentul savant britanic a raspuns dezarmant, coborand din propriul sau Univers cu picioarele pe pamantul batatorit: "Femeile. Ele reprezinta misterul total". Ceea ce, sa recunoastem, dincolo de concizie, reprezinta un alt adevar tulburator, parte a misterului legat de existenta speciei umane pe Pamant.