Clarke[v=]

Arthur C. Clarke a murit marti noapte. Una dintre cele mai vizionare minti ale secolului 20, secol pe care l-a trait aproape in intregime, a creat capodopere ca Odiseea Spatiala, Rendezvous with Rama si alte peste 100 de carti. A fost unul dintre principalii contribuitori la inventarea satelitilor geostationari si a militat activ, vreme de zeci de ani, pentru protejarea primatelor din Sri Lanka.

Arthur C. Clarke s-a nascut in Minehead, Somerset, Anglia, in familia unui fermier, in 1917. In timpul celui de-al doilea razboi mondial, se inroleaza voluntar in Royal Air Force, unde lucreaza la dezvoltarea radarului. Dupa razboi, se alatura savantilor americani, alaturi de care descrie, pentru prima data, principiile care stau la baza satelitilor geostationari de astazi. De altfel, orbitele acestor sateliti sunt cunoscute astazi ca orbitele Clark. Arthur C. Clarke nu este celebru, totusi, pentru descoperirile lui stiintifice. Romanele lui science fiction sunt recunoscute ca fiind unele dintre cele mai realiste aparute in acest gen, iar in cadrul lor exista referinte care descriau exact navele spatiale, supercalculatoarele sau comunicatiile la viteze ultrarapide din zilele noastre. Acest adevarat profet modern - demn urmas al lui Jules Verne si la fel de demn contemporan al lui Isaac Asimov - este inca citit de milioane de adolescenti din intreaga lume. Desi multe din cartile sale au fost scrise acum mai bine de 40-50 de ani, ele sunt la fel de usor de citit si contin la fel de mult si pur “science fiction” ca in anul lansarii. Scriitorul, care urma sa fie ridicat la rangul de cavaler de catre regina Angliei in 1985, s-a mutat in Sri Lanka inca din 1956, in urma unui mariaj esuat. Imobilizat intr-un scaun cu rotile din 1995, Arthur C. Clarke adora scufundarile in largul coastelor insulei din Oceanul Indian, pentru ca, spunea el, in apa se simte cel mai aproape de lipsa de greutate pe care ar trebui sa o simtim in spatiu. A fost un militant activ, vreme de multi zeci de ani, pentru protejarea speciilor pe cale de disparitie, in special a primatelor. Intervievat recent, celebrul romancier si om de stiinta a spus ca oamenii il intreaba deseori cum se simte cu ocazia implinirii a 90 de orbite complete in jurul Soarelui. Autorul a declarat, plin de umor, ca nu se simte nici macar cu o zi mai batran de 89 de ani. A mai spus ca o viata atat de lunga nu are numai parti bune, toti contemporanii si cei mai buni prieteni disparand incet din viata lui. In ultima vreme, ramasese doar cu amintirile dragi. Si-a petrecut ultima parte a vietii visand la trecerea trecuta, prezenta si viitoare a timpului, iar faptul ca a fost complet imobilizat intr-un scaun cu rotile pentru atat de multi ani nu i-a oprit niciodata mintea sa cutreiere Universul. S-a bucurat ca a trait anii in care omenirea a facut, probabil, cel mai mare salt tehnologic, ajungand de la dezvoltarea avionului, la inceputul secolului 20, pe luna, doar cativa zeci de ani mai tarziu. A fost convins ca varsta de aur a calatoriilor spatiale abia urmeaza sa inceapa, anuntatele zboruri comerciale in spatiu fiind un pas important in aceasta directie. Totusi, ca tusa al unui final de exceptie, a afirmat ca tehnologia si comunicatiile sunt importante, dar nu suficiente, pentru ca umanitatea sa ajunga sa se inteleaga cu adevarat, in lume existand inca prea multe dispute si conflicte. Puteti gasi acest ultim interviu al lui Clarke pe Youtube.com: Sir Arthur C Clarke, 90th Birthday Reflections.