Cristea[v]

http://adevarul.ro/cultura/istorie/guvernul-patriarhului-miron-cristea-deschis-calea-autoritarism-1_546353e40d133766a8ca2810/index.html

http://www.ziare.com/vedete/vedete-romanesti/suma-fabuloasa-pe-care-gabriela-cristea-o-da-lunar-pentru-a-fi-frumoasa-1269179

Gabriela Cristea se întoarce la Kanal D! Vezi ce emisiune va prezenta vedeta!

Gabriela Cristea se confruntă cu probleme financiare

Gabriela Cristea revine pe micul ecran. Vezi când!

Mai mult: Ziarul Libertatea - Stiri online pe gustul tau | Libertatea.ro

“Moneda rasistă” ia amploare: “Într-o instituţie occidentală, pentru o astfel de măsură cade un cap”

Într-un interviu acordat EVZ, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale de la Muzeul Holocaustului din Washington demontează decizia Băncii Naţionale a României de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, catalogând demersul BNR ca “insensibil, insultător, inacceptabil, dezonorant”. O replică vine şi din partea istoricului Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc.


O serie numismatică dedicată de BNR patriarhilor Bisericii Ortodoxe Române a stârnit o controversă cu implicaţii internaţionale, după ce Radu Ioanid, director în cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat “şocat” de onorarea oficială a memoriei lui Miron Cristea, figură istorică compromisă definitiv de eticheta antisemită.

Reacţiei oficialului american i-a urmat cererea formală adresată BNR de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel", prin care organizaţia solicită retragerea de pe piaţă a monedei de argint care-l înfăţişează pe patriarhul Miron Cristea.



Într-un interviu acordat EVZ, Radu Ioanid explică poziţia Muzeului Holocaustului în raport cu decizia unei instituţii a statului român de a onora memoria unui antisemit, declarând că “într-o instituţie occidentală, pentru o asfel de măsură, luată superficial sau deliberat, cade un cap”. “Este de neconceput ca Banca Naţională a Germaniei să-l onoreze pe von Papen sau ca Banca Naţională a Franţei să creeze o medalie cu profilul lui Laval”, explică Ioanid.

Cinci patriarhi și patru controverse

Filonul rasist aprins în jurul “monedei rasiste” e însă doar o parte a dezbaterii, pentru că “o monedă memorială a BNR echivalează cu o distincţie, iar o distincţie se acordă doar unor personalităţi necontroversate, utilizabile memorial şi educativ. Însă lista celor cinci patriarhi ai BOR pentru care BNR va bate monedă conţine patru nume controversate”.

Declaraţia percutantă a fost făcută pentru EVZ de istoricul Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul IICCMER. La finalul interviului acordat de Radu Ioanid, puteţi citi şi poziţia institutului condus de Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir.


RADU IOANID: "Nu putem permite ca memoria celor ucişi sau deportaţi să fie insultată"

EVZ : V-aţi declarat "şocat" de decizia BNR de a bate monedă cu chipul patriarhului Miron Cristea. De ce? Interpretaţi gestul ca "insensibil", "ignorant", "ilegal"?
Radu Ioanid: Am fost într-adevăr şocat pentru că îl cunosc personal pe Guvernatorul Mugur Isărescu şi ştiu că este sensibil la crimele făcute de regimurile totalitare din România. Guvernul Miron Cristea a legiferat şi implementat legea privind revizuirea cetăţeniei evreilor, lege promulgată de guvernul Goga-Cuza. Un număr de 225.222 de evrei au fost aruncaţi în afara legii, pierzându-şi cetăţenia.

Decizia BNR de a-l onora pe Miron Cristea este cel puţin “insensibilă”. Raportul Final al Comisiei Internaţionale de Analiză a Holocaustului din România a fost asumat de preşedinţii Ion Iliescu şi Traian Băsescu şi acest raport este clar în ceea ce priveşte rolul lui Miron Cristea. Cât priveşte legalitatea acestei decizii, să amintim că Legea nr. 107/2006 interzice cultul personalităţilor, organizaţiilor şi manifestărilor cu conţinut rasist şi xenofob.

Îndrăznesc să sper că decizia de a-l onora pe Miron Cristea a fost luată în pripă şi fără o analiză serioasă. Într-o instituţie occidentală pentru o asfel de măsură, luată superificial sau deliberat, cade un cap, al celui care a dezinformat conducerea instituţiei sau al celui care nu a prezentat din timp consecinţele eventuale ale deciziei.

Muzeul Holocaustului solicită acum retragerea monedei? Şi cât de obişnuită e o astfel de practică?
Există o neînţelegere reală sau voită a imaginii instituţiei pe care o reprezint. Demersurile Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington sunt cele ale unei instituţii federale a guvernului american care acţionează conform mandatului trasat de Congresul SUA şi nu al unei etnii anume.

BNR este o instituţie a statului român. Am solicitat şi în alte cazuri ca autorităţile române să analizeze oportunitatea ca placi şi monumente aflate pe terenuri publice şi care onorau memoria unor criminali de război să fie demontate. Răspunsul a fost în general pozitiv şi uneori chiar prompt.

V-aţi mai lovit recent de astfel de cazuri, în care instituţii centrale ale unui stat democratic să emită înscrisuri sau obiecte oficiale contestabile?
Am avut de curând cazul lui Bogdan Filov, prim-ministru al Bulgariei, care a fost direct implicat în deportarea evreilor din Tracia şi Macedonia şi în memoria căruia primăria din Sofia dorea să denumească o stradă. În ţările baltice se manifestă, de asemenea, o anumită ambiguitate la nivelul autorităţilor în ceea ce priveşte membrii SS care au provenit din rândurile populaţiei locale.

Indiferent de ţară sau de continent însă nu putem permite ca memoria celor ucişi sau deportaţi să fie insultată prin glorificarea celor care au fost autorii morali sau fizici ai crimei. Cu atât mai mult, acest lucru este inacceptabil în ţări ale UE sau NATO atunci când autorităţi centrale sau locale sunt implicate.

Ştiu că sunteţi şi un cercetător al fenomenului comunist şi al crimelor produse de ideologiile marxiste. De ce n-aţi reacţionat şi faţă de includerea în emisiunea numismatică a BNR a patriarhului Iustinian Marina, un personaj la fel de controversat ca Miron Cristea?
Colaborarea cu regimul comunist şi crimele acestuia nu constituie mandatul Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington, ci al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din România (n.r. IICCMER), unde, ca persoană particulară, am colaborat.

Am fi putut poate să ne referim la presupusele acţiuni la rebeliunea legionară ale Patriarhului Teoctist, dar documentul incriminant, descoperit de istorici români serioşi, a fost creat de Securitate în 1951 şi nu este suficient pentru a fundamenta o acuzaţie atât de gravă.

Ca persoană particulară am opinia mea faţă de crimele regimului comunist, pe care nu m-am sfiit să o exprim public. Invit pe cei interesaţi de acest subiect să citească studiul meu introductiv la volumul conţinând documente privind urmărirea de către Securitate a disidentului Dorin Tudoran, care urmează să apară curând.

Întrebări pentru "curajoşii antisemiţi români anonimi"

Aţi reacţiona la fel şi dacă, să zicem, Banca Naţională ar bate o monedă cu chipul lui Octavian Goga?
Dacă BNR l-ar comemora pe Octavian Goga ca poet naţional nu am avea temei să reacţionăm, cu amendamentul că ar fi util şi corect ca cei care aud pentru prima dată de poetul Goga să afle câte ceva şi despre politicianul Goga. Dacă BNR ar decide însă să comemoreze pe Prim-Ministrul Goga mi-e teamă că reacţiile nu s-ar limita la Muzeul Holocaustului.

Ce ar trebui să înţeleagă publicul românesc din poziţia pe care aţi adoptat-o? Unde se opreşte linia între ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis cu privire la istoria şi memoria crimelor Holocaustului?
Ca cetăţean american şi ca persoană particulară pot să vă spun că nu sunt deranjat prea mult de manifestările de antisemitism şi negaţionism individuale care abundă pe internet în România şi care vor urmă fără îndoială şi acestui interviu. Până şi nunta lui Chelsea Clinton a stârnit asfel de reacţii în România. Problema este a lor, a antisemiţilor şi a ţării în care trăiesc, nu a mea.

Aceşti oameni ale căror valori sunt anti-occidentale îşi manifestă primitivismul printr-un mod care afectează propria lor imagine şi pe cea a societăţii în care ei există. Mă întreb dacă aceşti curajoşi antisemiţi români anonimi o duc personal mai bine în România de când regimul comunist “a scăpat” ţara de evrei prin vânzare şi discriminare.

Mă mai întreb de ce scriu minciuni, cum ar fi afirmaţiile că Gheorghe Apostol, Teohari Georgescu sau Pantiuşa Bodnarenco ar fi fost evrei. Chiar şi ca antisemit militant e bine să pui mâna pe carte şi să-ţi faci temele. Andrei Pleşu a publicat un articol excelent pe această temă, de curând, în Adevărul.

Nu vă deranjează, prin urmare, că avem o serie întreagă de personaje antisemite prezente, prin busturi sau diverse reprezentări grafice, în spaţiul public românesc.
Problemele reale sunt cele care ţin de derapaje cum ar fi cel al BNR, unde sunt implicate instituţii ale statului român. O problemă reală este faptul ca justiţia română nu reacţionează când indivizi ca Ion Coja, Corneliu Vadim Tudor sau Adrian Păunescu publică articole negaţioniste sau antisemite care contravin legilor în vigoare. O problemă reală este că Jobbik este din ce în ce mai activ şi în România, nu numai în ţara vecină.

Dacă BNR refuză să retragă moneda, vă gândiţi la alte modalităţi de a ataca emisiunea monetară?
Consider că gestul de a comemora memoria lui Miron Cristea nu onorează banca naţională a unei ţări membre NATO şi EU. Asta este suficient. Este de neconceput ca Banca Naţională a Germaniei să-l onoreze pe von Papen sau ca Banca Naţională a Franţei să creeze o medalie cu profilul lui Laval.

Ar merita ca BNR să analizeze, chiar aşa post-factum, dacă această emisie numismatică este în concordanţă cu valorile democratice ale României contemporane şi dacă această decizie a servit imaginii sale.


PATRIARHII DE ARGINT

Reacţia IICCMER: BNR şi-a depăşit competenţele

Solicitat de EVZ să evalueze oportunitatea demersului comemorativ al BNR dedicat patriarhilor BOR, în condiţiile în care decizia Băncii Centrale are implicaţii asupra politicii memoriale a statului român, Adrian Cioflâncă, director de departament în cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Romanesc, susţine că, intrând “pe domeniile atât de delicate şi controversate ale memoriei şi istoriei regimurilor dictatoriale din România”, instituţia patronată de Mugur Isărescu ar fi putut cere expertiza specialiștilor.

“Iniţiativa Băncii Naţionale a României ar fi avut de beneficiat în urma consultării celor care deţin o expertiză pe domeniile atât de delicate şi controversate ale memoriei şi istoriei regimurilor dictatoriale din România.

Am mai avut dezbaterea aceasta şi altădată, când diferite instituţii – ministere, primării, armata, poliţia – au prezentat, în numele continuităţii, galerii de titulari ai unor poziţii instituţionale, incluzând şi personaje cu trecut problematic, responsabile de decizii criminale sau implicate în susţinerea activă a unor regimuri dictatoriale. Or orice manifestare memorială de acest fel nu se poate face fără o poziţionare critică faţă de personajele şi evenimentele memorializate”, a declarat Adrian Cioflâncă.

„Putem spune că o monedă memorială a BNR echivalează cu o distincţie, iar o distincţie se acordă doar unor personalităţi necontroversate, utilizabile memorial şi educativ. Însă lista celor cinci patriarhi ai BOR pentru care BNR va bate monedă de argint conţine patru nume controversate.

Miron Cristea a sprijinit politica antisemită din anii ‘30, Iustin Moisescu a fost, conform unor documente, susţinător al mişcării legionare şi colaborator al Securităţii, Teoctist Arăpaşu a participat, conform documentelor Securităţii, la rebeliunea legionară din 1941, Iustinian Marina a avut o politică de acomodare cu regimul comunist, bazată pe compromis şi susţinere publică a acestuia, la fel ca şi Moisescu şi Teoctist.

Ţinând cont de aceste aspecte, memorializarea necritică a unor asemenea personalităţi intră în conflict cu datoria autorităţilor statului român de a cultiva un spirit al democraţiei, toleranţei şi fidelităţii faţă de realităţile documentabile ale trecutului recent al României”, a încheiat reprezentantul IICCMER.

Miron Cristea şi antisemitismul românesc | Politică |
Neinspirata idee a BNR de a scoate o monedă cu efigia lui Miron Cristea n-a rămas neobservată în Occident. Cotidianul berlinz taz a publicat miercuri, 18 august, un amplu articol pe tema instigărilor antisemite pe care le-a prilejuit iniţiativa BNR şi fireştile critici la adresa ei, datorate istoricului Radu Ioanid, un cercetător american originar din România.




Plasarea profilului fostului premier şi patriarh Miron Cristea pe o monedă de argint a adus grave şi evidente prejudicii imaginii externe a României contemporane. De vină pentru această şifonare a imaginii ţării nu e defel istoricul româno-american Radu Ioanid, cercetător la muzeul Holocaustului din Washington. Ioanid e doar mesagerul unei realităţi, pianistul în care n-ar trebui să se tragă. De vină sunt, în schimb, pe de o parte, responsabilii BNR, iar pe de alta, instigatorii antisemiţi de la fiţuici extremiste precum Tricolorul.
Mai grav e că diverşii lor partizani, care s-au năpustit în Internet asupra lui Radu Ioanid, l-au insultat şi l-au ameninţat cu „arderea în cuptoare", nu prea au a se teme de consecinţe neplăcute, de vreme ce autorităţile par să închidă ochii la asemenea deraieri şi excese. Ceea ce, după cum pe bună dreptate constata ziarul german taz, nu face decât să încurajeze campaniile antisemite.
Notabile, în context, sunt două lucruri. Mai întâi, că în România se ştie în continuare prea puţin despre rolul jucat de Biserica Ortodoxă, în general, şi Miron Cristea, în special, în timpul celui de-al doilea război mondial, în politica deportărilor şi exterminărilor de evrei din Bucovina, Basarabia şi Transnistria. Prea puţini realizează că, departe de a fi o personalitate benefică, Miron Cristea a devenit co-responsabil, ca premier, la finele anilor 30, pentru legislaţia antisemită introdusă în România. Nu trebuie uitat că, sub guvernul precedent, Goga-Cuza, România a devenit cea de-a doua ţară europeană, după Germania, care şi-a oferit o imundă şi jenantă legislaţie discriminându-i pe evrei. Ca premier, Cristea a frânat oarecum violenţa antisemită declanşată de Goga şi Cuza, dar a păstrat intactă legsilaţia antievreiască introdusă de aceştia.
De numele lui Cristea şi al altor politicieni din România interbelică se leagă şi infamanta invalidare a cetăţeniei române deţinute de un sfert de milion de evrei români. Miron Cristea a murit în martie 1939. Deşi nu a fost complice direct al exterminărilor de evrei din 1941 şi ulterior, e clar că prin politica, publicistica şi modul în care a condus BOR, prin deciziile sale adoptate în spiritul antisemitismului, fostul patriarh poartă o mare parte din răspundere pentru dezastrul din Transnistria.
Şi urmaşii săi la cârma BOR au făcut prea puţin pentru salvarea a sute de mii de evrei moldoveni, basarabeni şi bucovineni sortiţi exterminării în Transnistria de către autorităţile dictatorului fascist Ion Antonescu.
Că s-ar fi putut şi altfel reiese din cazul evreilor bulgari, salvaţi în mod exemplar de primejdia deportării în lagărele de exterminare graţie intervenţiei curajoase şi protestelor masive ale ierarhilor Bisericii Ortodoxe Bulgare.
Notabilă este, în al doilea rând, tocmai tentativa extremiştilor antisemiţi din România, de a provoca ceaţă şi confuzie, prin echivalarea abuzivă a justificatelor critici la adresa lui Miron Cristea şi a BNR cu un imaginar „atac" evreiesc asupra României şi a Bisericii Ortodoxe. Această încercare ţine de o mitologie antisemită extrem de tenace, potrivit căreia evreii ar fi, între altele, vinovaţi şi pentru comunismul românesc.
Într-o scrisoare deschisă adresată preşedintelui Israelului, mai multe asociaţii româneşti de dreapta le-au cerut recent evreilor să-şi asume „Holocaustul comunist". Drept justificare, autorii indică faptul că o mare parte din membrii fondatori ai PCR au fost evrei. Printre elementele esenţiale - de felul antisemitismului multora dintre aceşti evrei comunişti - pe care le omit ideologii neofascişti se înscrie şi un calcul cu grijă trecut sub tăcere.
Dacă între războaie PCR a avut, să presupunem, 800 de membri de partid evrei, dintr-un total de aproximativ o mie, România a avut 800.000 de locuitori de religie evreiască. 99,99 la sută din aceşti evrei n-au aderat niciodată la comunism. Majoritatea covârşitoare a evreilor l-a repudiat. Mulţi au emigrat la prima ocazie iar cei forţaţi să rămână pe loc au devenit, peste tot în Europa comunizată, mai cu seamă în Polonia şi Uniunea Sovietică, dar şi în România, victimele unor succesive şi virulente campanii antisemite şi anti-sioniste.
În fine, e util de remarcat că nicăieri în lume autorităţile nu-şi fac un bine renunţând la pedepsirea propagandei antisemite dezlănţuite în presă ori în Internet. Discursul urii care ţinteşte spre evrei va sfârşi fatal prin a lua proporţii, prin a se transforma şi a otrăvi viaţa oricărei societăţi care nu-i condamnă eficient promotorii.
Pe de altă parte, orice societate are nevoie de autentice valori şi modele autohtone. Cu riscul de a împărtăşi experienţa insultelor de care a avut parte Radu Ioanid o spun şi o repet clar şi răspicat: Miron Cristea n-a fost un exemplu de urmat.

Gabriela Cristea se apucă de cântat

Gabriela Cristea revine la lookul din tinereţe: "Sunt foarte încântată de noua mea tunsoare"

Gabriela Cristea: "Televiziunea este o amantă fidelă"

Gabriela Cristea:"Eu şi Marcel gătim foarte des! Ne place să petrecem timpul în bucătărie"

Gabi Cristea: "Soţul meu îmi recită din Eminescu"

Gabi Cristea s-a lăsat de fumat!

Gabriela Cristea: „Nu mă simt vedetă“

Gabriela Cristea: «Nu simt lipsa părinţilor»

Secretul Gabrielei Cristea: apa

Pagina de slăbit





de Maria Petrache
- Vedeta de la Kanal D vă sfătuieşte cum să slăbiţi fără prea mult efort
Gabriela Cristea are o căsnicie reuşită cu omul de afaceri Marcel Toader. Din mariajul lor mai lipseşte doar un copil. Pentru a se simţi pe deplin fericită, vedeta Kanal D a dat jos 20 de kilograme în ultima perioadă, dar ne-a spus că nu mai poate slăbi şi doreşte să consulte un nutriţionist în acest sens. Am fost surprinşi să aflăm şi că prezentatoarea emisiunii „Noră pentru mama” are o grădină în miniatură creată în propriul balcon.

A murit mama Gabrielei Cristea!


Vedeta Kanal D, care a fost în ținta presei cu un scandal legat de familie, a rămas, în această dimineață, fără mamă. Didina Cristea, în vârstă de 57 de ani, a decedat în urma unei pancreatite. Ultimele săptămâni din viață, mama Gabrielei a suferit nu mai puțin de trei intervenții chirurgicale, care nu au reușit [...]

Gabriela Cristea: "Toată lumea ascultă manele! Sunt ipocriţi cei care nu recunosc"
Vedeta postului Kanal D, Gabriela Cristea, s-a arătat încântată de muzica interpretată de manelişti, în emisiunea prezentată de Adriana Bahmuţeanu, care este cunoscută pentru faptul că aduce destul de des manelişti în emisiune, şi nu înţelege de ce se face

Gabriela Cristea isi aeriseste singele si viata
http://www.7plus.ro/?arhiva=1/07/2008&id=7693

Gabriela Cristea: "Sintem reclamati la CNA pentru ca le stam in git unora"

27 Mar 2008 - 13:26 0 comentarii
Am intilnit-o pe Gabriela Cristea in studiourile "Nora pentru mama", locul in care isi ...

Gabriela Cristea, invitata la botezul lui Maximus Prigoana


Gabriela Cristea, alaturi de alte vedete de la Kanal D, a fost invitata la botezul unuia dintre cei mai mediatizati copii din showbizz-ul autohton: Maximus, fiul Adrianei Bahmuteanu si al lui Silviu ...

Gabriela Cristea a primit inelul de logodna de la Marcel Toader
http://www.7plus.ro/?arhiva=06/03/2008&id=3187