Criveanu[v=]

http://istorie.scienceline.ro/THEODOR_CRIVEANU__SALVATORUL_DE_LA_HOLOCAUST_6166_542_1.html

Theodor Criveanu, avocat din Brasov, în calitatea sa de ofiter în rezerva al Armatei Române în timpul celui de-al doilea Razboi Mondial a primit ordin de a furniza autoritatilor militare naziste liste de evrei care puteau primi permise de munca, în loc sa fie deportati în Transnistria.

Sfidând ordinele, el a emis, în secret, permise de munca suplimentare fata de numarul evreilor care ar fi avut dreptul la asemenea documente, salvând astfel de la deportare numeroase vieti.

La 8 august 2007, Yad Vashem, Autoritatea pentru Comemorarea Martirilor si Eroilor Holocaustului, i-a acordat postum lui Theodor Criveanu - care s-a stins din viata în România în 1988 - titlul de Drept între popoare "pentru activitatea lui curajoasa de blocare a deportarii de evrei români în lagarele naziste ale mortii".

Theodor Criveanu, salvatorul de evrei

Alcee L. Hastings, membru al Congresului SUA si presedinte al Comisiei pentru Securitate si Cooperare in Europa, a prezentat, miercuri 14 noiembrie, o hotarare prin care se acorda romanului Theodor Criveanu recunoasterea pentru eforturile depuse in scopul salvarii unor vieti inocente in timpul Holocaustului.
"Sunt onorat sa recunosc eforturile eroice ale lui Theodor Criveanu, care a salvat nenumarate vieti de evrei inocenti, la fel ca toti ceilalti indivizi altruisti. Multi oameni curajosi, care si-au riscat viata pentru a salva evrei nevinovati in timpul Holocaustului, in acele vremuri teribile ale istoriei, nu au fost inca onorati, iar acesta este un fapt ce ma intristeaza profund. Mii de povesti ale acestor eroi raman nerostite, pentru ca nazistii le-au luat viata fara mila. Pentru cei care au supravietuit Holocaustului si pentru cei care nu i-au supravietuit, eu sunt astazi aici, in onoarea eroismului lor. Dl Criveanu si alti oameni au facut sacrificiul suprem si pentru acest lucru merita sa fie comemorati si venerati de acest Congres, pentru altruismul si curajul lor", a spus Hastings.
MAE isi exprima aprecierea pentru initiativa congresmanului american Alcee Hastings, presedintele Comisiei Helsinki, de a promova in Congresul american rezolutia pentru recunoasterea memoriei lui Theodor Criveanu. Gestul congresmanului american, promovat cu sprijinul altor trei membri ai Congresului SUA - Chris Smith, Dan Burton si Linda Sanchez - are o deosebita semnificatie politica si simbolica. El se inscrie in practica Comisiei Helsinki de a onora persoane ale caror acte reprezinta o contributie la apararea si promovarea valorilor fundamentale si constituie, totodata, un model educativ pentru generatiile viitoare, precizeaza MAE.
Pe 8 august, Theodor Criveanu a fost onorat postum cu titlul de "Drept intre popoare", la memorialul Yad Vashem din Ierusalim, recompensa acordata unor non-evrei in numele poporului evreu in semn de recunoastere a eforturilor de a salva de la moarte membri ai comunitatii lor.
Ceremonia a avut loc la memorialul Yad Vashem din Ierusalim, in limbile engleza si ebraica, in prezenta lui Willie Criveanu, fiul lui Theodor, a reprezentantilor din partea ambasadei Romaniei in Israel si a unui numar de supravietuitori ale caror familii au fost ajutate de avocatul Theodor Criveanu in timpul celui de-al doilea razboi mondial.
Theodor Criveanu, avocat din Brasov, a fost ofiter in rezerva in Armata Regala a Romaniei, insarcinat cu intocmirea si prezentarea autoritatilor militare a listelor de evrei care primeau certificate de munca in ghetou, necesare pentru ca acestia sa nu fie deportati in Transnistria. Sfidand ordinele nazistilor, Theodor Criveanu si-a riscat propria viata eliberand in secret permise de munca pentru evrei si salvand, astfel, mai multe vieti.
Dupa razboi, Criveanu a trait in Romania si a murit in 1988

Un Schindler roman la Cernauti



Un roman care a blocat deportarea evreilor din
Cernauti in Transnistria a primit post mortem cea mai mare distinctie a
Muzeului Holocaustului din Israel.

Theodor Criveanu, fost avocat din Brasov si ofiter in rezerva in timpul
celui de-Al Doilea Razboi Mondial, decedat in Romania in 1988, a primit
miercuri titlul de "Drept intre popoare", la Muzeul Yad Vashem din
Ierusalim, potrivit Mediafax. Distinctia, acordata unor non-evrei in
semn de recunoastere a eforturilor de a salva de la moarte membri ai
comunitatii evreiesti, i-a fost inminata lui Willie Criveanu, fiul
romanului, in prezenta reprezentantilor Ambasadei Romaniei in Israel si
ai unor supravietuitori ale caror familii au fost ajutate de fostul
avocat.

Recrutat ca ofiter in rezerva in armata romana,
Theodor Criveanu a fost insarcinat in 1941 cu concentrarea evreilor din
Cernauti intr-un ghetou, plan secret al maresalului Antonescu, prin
care urma sa ii deporteze in Transnistria pe cei aproximativ 50.000 de
evrei cernauteni. Theodor Criveanu trebuia sa ofere, printre altele, o
lista a oamenilor necesari pentru economia orasului.


"Dupa ce au ajuns acolo (n.r. - evreii), in
octombrie, in citeva zile au inceput sa fie deportati spre
Transnistria. Se pare ca primarul orasului, Traian Popovici (n.r. -
distins si el cu titlul "Drept intre popoare"), a reusit sa permita
unui grup de 19.000 de evrei sa ramina in Cernauti (n.r. - a convins
conducerea tarii ca acestia erau vitali pentru stabilitatea economica a
orasului). Ceilalti 31.000 au fost deportati", aminteste pentru
Cotidianul Ioseph Govrin, ambasador al Israelului in Romania inainte de
1989, membru al Comisiei Muzeului Yad Vashem si al Departamentului
"Drept intre popopare". Theodor Criveanu si Traian Popovici au
colaborat pentru salvarea unui numar cit mai mare de evrei, completeaza
Govrin.

Romanul si-a riscat viata, oferind mai multe permise de munca decit era
necesar, potrivit marturiilor strinse la Yad Vashem. "Impotriva
ordinelor, Theodor a inminat in secret permise si pentru evreii care nu
erau esentiali pentru forta de munca (n.r. - din Cernauti). Printre
acestia se aflau si Berta si Oasis Hefter, impreuna cu fiicele lor
Hilda si Malvina", spune in exclusivitate pentru Cotidianul Estee
Yaari, ofiterul de presa al Muzeului Holocaustului din Israel. In
marturia ei pentru Yad Vashem, Hilda a explicat ca Theodor Criveanu a
oferit aceste permise unui numar mare de evrei, salvindu-i astfel de la
deportarea in Transnistria. Muzeul din Israel nu a reusit sa estimeze
numarul de evrei pe care fostul avocat roman i-a scapat de lagarele de
munca, dar fiul sau spune pentru Cotidianul ca poate fi vorba de citeva
sute.

In perioada inminarii permiselor, s-a format o
legatura intre Theodor Criveanu si Malvina Hefter, care l-a ajutat pe
roman sa salveze mai multi oameni. Cei doi s-au casatorit, iar in 1945
se nastea Ze�ev (Willie), care cinci ani mai tirziu a luat calea
Israelului alaturi de mama sa. Theodor Criveanu a ramas in tara. "El nu
a venit pentru ca era separat de mama si nu era evreu. Ar fi fost
oricum greu pentru el in Israelul acelor vremuri. In 1951, cind am
ajuns acolo, nu era un loc prietenos pentru non-evrei", ne descrie
Willie Criveanu, precizind ca tatal sau, originar din Dorohoi, era un
roman cu radacini foarte puternice. "Nu ar fi parasit Romania. Vorbea
germana, franceza, era avocat si judecator, ar fi putut pleca in
Austria la acea vreme, dar nu cred ca a parasit vreodata Romania."

Willie Criveanu si-a vizitat prima oara tatal dupa 20 de ani de la
plecarea sa in Israel. "L-am mai vizitat apoi de inca doua-trei ori. Ne
intilneam pe perioade scurte de timp, gen o saptamina, si imi vorbea
doar despre lucruri vesele si placute, nu despre amintirile triste. Era
blind, iubitor. Desi eram separati de aproape 20 de ani, cind ne-am
reintilnit a fost destul de usor sa ne refacem legatura", si-l
aminteste el.

Fiul fostului avocat isi aminteste ca acesta nu
i-a vorbit niciodata de trecutul sau. Abia acum trei ani, cind Willie
Criveanu a revenit in Romania, o ruda l-a anuntat ca tatal sau ii
lasase ceva. A dat peste un manuscris de roman in care Theodor Criveanu
isi insirase amintirile, inclusiv cele legate de evreii din Cernauti,
dar nu l-a publicat pina acum. "Am gasit cartea si asa a inceput tot
acest proces", spune Willie Criveanu. Acum un an si jumatate, acesta a
semnalat cazul tatalui sau muzeului din Israel. "Am fost cel care i-am
citit dosarul si l-am recomandat", spune Ioseph Govrin.

• Un proiect unic
  

In 1963, Yad Vashem a demarat un
proiect mondial pentru a acorda titlul de "Drept intre Popoare" pentru
acei non-evrei care si-au riscat viata pentru a salva evrei in timpul
Holocaustului. In acest scop, Yad Vashem a desemnat un comitet format
din membri ai Curtii Supreme de Justitie, responsabili cu acordarea
distinctiei. Este singurul proiect de acest gen din lume, distinctia
fiind acordata pe baza unui set clar de criterii. In 1996 a fost
inaugurata si gradina "Celor Drepti", cu placi comemorative ale
salvatorilor din diferite tari. Pina in ianuarie 2007, distinctia a
fost acordata la 21.758 de persoane, 54 dintre ele fiind din Romania.
Yad Vashem a mai elaborat si o enciclopedie, care va include probabil
povestea tuturor celor care au primit inalta distinctie.

• Tot mai putini
  

Evreii din Romania sint o populatie pe
cale de disparitie. Aici traiesc aproximativ 8.000 de evrei, dintre
care jumatate in Bucuresti. Cel putin 80% dintre ei sint trecuti de 60
de ani.

• Totul despre Muzeul Yad Vashem, pe www.cotidianul.ro/select
  

http://www.cotidianul.ro/un_schindler_roman_la_cernauti-30817.html

Theodor Criveanu, un Schindler al romanilor. Ce cautam la Muzeul Holocaustului?

http://www.severpress.ro/old/index.php/20070903938/stiri/romanism/-theodor-criveanu-un-schindler-al-romanilor.-ce-cautam-la-muzeul-holocaustului.html

Nu de putine ori, romanii au fost condamnati pentru crime pe care nu
le-au comis.Acestea se refera in primul rand la populatia evreiasca,
care ar fi fost exterminata si cu ajutorul nostru, in timpul celui
de-al doilea razboi mondial. Exista, insa dovezi care demonstreaza ca
Romania nu are ce cauta la Muzeul Holocaustului din SUA.
AMOS News transmite ca avocatul roman Theodor Criveanu a fost onorat
postum cu titlul de "Drept intre popoare", la memorialul Yad Vashem
din Ierusalim, recompensa acordata unor non-evrei in numele poporului
evreu in semn de recunoastere a eforturilor de a salva de la moarte
membri ai comunitatii lor, informează yadvashem.org citat de agenţia
"Bună dimineaţa, Israel". Ceremonia a avut loc la memorialul Yad Vashem din
Ierusalim, in limbile engleza si ebraica, in prezenta lui Willie
Criveanu, fiul lui Theodor, a reprezentantilor din partea ambasadei
Romaniei in Israel si a unui numar de supravietuitori ale caror familii
au fost ajutate de avocatul Theodor Criveanu in timpul celui de-al
doilea razboi mondial. Dupa ce Germania nazista a
invadat Uniunea Sovietica in vara anului 1941, Romania a reanexat
Basarabia si nordul Bucovinei si a capatat control asupra
Transnistriei si a unei parti din Ucraina pe care germanii au
invadat-o impreuna cu fortele romane. Aproximativ
60.000 de evrei au fost ucisi in Bucovina si Basarabia de armatele
romane si germane, cu ajutorul politiei si a locuitorilor din zona.
Restul evreilor a fost fortat sa plece in Transnistria, zona unde au
murit aproximativ 120.000 de reprezentanti ai acestui popor. Potrivit unui raport al Comisiei Elie Wiesel trimis in 2004
presedintelui Romaniei, aproximativ 280.000 – 380.000 de evrei au fost
ucisi de romani in timpul Holocaustului. Potrivit
sursei citate, in octombrie 1941, regimul romanesc a concentrat cei
aproximativ 50.000 de evrei din Cernauti intr-un ghetto, in cadrul
masurilor preliminare deportarii lor in Transnistria. Pina la mijlocul
lui noiembrie al aceluias an, aproximativ 28.000 de evrei au fost
deportati. Deportarile au fost oprite dupa ce primarul din Cernauti,
Traian Popovici, a reusit sa-i convinga pe guvernatorul militar roman
si pe generalul Ion Antonescu sa crute aproximativ 20.000 de evrei care
mai existau in zona pentru ca erau vitali pentru economia localitatii. Astfel, evreilor li s-a permis intoarcerea acasa. Dar in
vara anului 1942, primarul Popovici, care avea sa fie recompensat cu
titlul de "Drept intre popoare" in 1969, a fost acuzat de acordarea de
permise de munca unor evrei „care nu erau necesari" si a fost demis.
Dupa demiterea lui, 5.000 de evrei au fost deportati peste riul Bug si
majoritatea au murit. Aproximativ 15.000 de evrei cu permise legale au
ramas in Cernauti si alti 2.000 au trait ascunsi.
Theodor Criveanu a fost un avocat din Brasov, recrutat ca ofiter in
rezerva si insarcinat cu concentrarea evreilor din Cernauti intr-un
ghetto. Printre altele, Criveanu trebuia sa ofere autoritatilor o lista
cu evrei necesari pentru economia orasului. Impotriva ordinelor si cu
riscul de a-si pierde viata, Theodor Criveanu a oferit mult mai multe
permise de munca decat era necesar, salvand astfel un numar de evrei de
la deportarea in Transnistria. Dupa razboi, Criveanu a trait in Romania
si a murit in 1988, ne informeaza AMOS News. Daca
istoria s-ar scrie fara influente politice, fara ura si partinire,
atunci cu siguranta ca s-ar face dreptate si in ceea ce priveste
istoria Romaniei. De multe ori am castigat pe campul de lupta dar am
pierdut la tratativele de pace. Politica celor mari ne-a invins de
fiecare data, chiar daca n-am fost vinovati. Pana cand?
Pacat ca istoria evreilor din Basarabia se scrie doar din punctul de
vedere al lor, nu si al armatei romane si nu se face diferenta intre
militarii romani si cei germani. De ce se uita provocarile la care a
fost supusa armia romana din partea populatiei evreiesti? S-au
contabilizat oare, cam cate galeti cu apa fiarta, de exemplu, a folosit
populatia civila “pasnica”? Trebuie sa primeze
adevarul iar populatia evreiasca trebuie sa inteleaga odata ca lumea nu
a inceput si nici nu se va termina cu ea, iar istoria nu se poate
falsifica la infinit. Evreii au suferit mult si nevinovat dar asta nu inseamna sa arunci cu noroi in alti nevinovati...