SCHROEDER[v=]

Gerhard Schröder: Europa trebuie să se trezească
Fostul cancelar al Germaniei, Gerhard Schröder, a spus, într-un interviu ...

Un model in gestionarea memoriei Holocaustului






La
25 ianuarie, anul acesta, cancelarul german Gerhard Schroeder facea o
declaratie de importanta exceptionala, din pacate nu indeajuns
mediatizata. "Memoria Holocaustului - spunea liderul german - este
parte integranta din identitatea noastra nationala". In mod raspicat,
fara ocolisuri, marea tragedie era asumata direct si integrata organic
mentalului colectiv german.
Personal, consideram tipul acesta de discurs un model, demn de urmat in
tratarea - niciodata usoara - a problematicii Holocaustului.
In Romania cunoasterea responsabila a propriei istorii s-a aratat
dificila. Explicatiile sunt numeroase: trecutul a patru decenii de
tacere grea, in care subiectul Holocaust a fost tabu, clisee vechi,
abil cultivate de un discurs public despre propria victimizare, in
raport cu o "seculara" toleranta, niciodata indeajuns rasplatita. In
plus, in perioada postcomunista, o intretinuta confuzie de valori,
aplicarea unor reguli de aritmetica elementara la complexa realitate
sociala: minus cu minus egal plus sau, mai precis, orice anticomunism
este pozitiv, inclusiv fascismul, de aici optiunea spre modele
antidemocratice, precum Ion Antonescu, sau refuzul de a privi critic o
elita intelectuala care a derapat spre fascism.
Si totusi, nu se poate trece cu vederea o anume evolutie pozitiva,
tendinta de dialog si de receptare corecta a istoriei in ultimii ani,
in special din partea tinerei generatii. Este clar ca peisajul anilor
2000 este mult schimbat fata de cel din anii '90, iar directia este
pozitiva.
Acceptarea, in noiembrie 2004, de factorii de decizie politica a
concluziilor Comisiei de studierea Holocaustului in Romania a
constituit un moment important al acestui proces.
Si totusi... persista o atmosfera falsa in jurul subiectului. Se
mentine o surda opozitie la receptarea adevarului integral, pe care il
ofera istoria, relevat din plin de o realitate documentara, scoasa la
iveala in ultimul deceniu.
Dar cel mai grav este faptul ca subiectul ramane marginal, exterior
societatii romanesti. In cel mai bun caz, cand este acceptat, el este
vazut ca o problema ce tine de... politica internationala. Principalele
declaratii legate de acceptarea acestui capitol se fac in strainatate,
de preferinta la Washington sau Ierusalim. De aici impresia ca sunt
parte a unei strategii de politica externa si nu raspund unor
prioritati interne ale societatii romanesti.
Acest aspect se reflecta si pe plan tehnic in faptul ca activitatile
legate de implementarea memoriei Holocaustului sunt monitorizate de...
Ministerul de Externe. Tot acest organism guvernamental a asigurat
logistica activitatii Comisiei pentru studierea Holocaustului. Desi
subiectul era unul de interes romanesc!
In acelasi timp, este intretinuta, tacit, ideea ca memoria
Holocaustului este in beneficiul minusculei comunitati evreiesti din
Romania, un soi de "bonus" ce se da acesteia, ca, in general, e vorba
de un subiect "evreiesc", si nu unul de importanta majora pentru
societatea romaneasca. Si tot aceasta comunitate este vazuta ca
principala "gestionara" a memoriei Holocaustului.
Au existat unele pozitii in Ministerul Invatamantului - acum depasite,
dar nu integral - cand problematica Holocaustului era integrata
istoriei evreilor, si nu istoriei Romaniei, de aici considerata ca o
problematica specific minoritara, si nu de interes general.
Se vorbeste de ideea unui Muzeu al Holocaustului in Romania, initiativa
generoasa, dar greu realizabila, atat financiar, cat si logistic. Ne
gandim ca ar fi mai penetrant in constiinta generala introducerea
problematicii Holocaustului in expozitiile permanente ale muzeelor
existente, incepand cu Muzeul National de Istorie. Astfel prezentarea
tragediei Holocaustului ar fi integrata propriei istorii, si nu
prezentata separat, prin expozitii temporare, "adaugate" traseului
clasic, deci "in afara" lui.
In invatamantul superior, cu exceptia centrelor de stiinte iudaice -
deci tot intr-un spatiu relativ exterior sau, cel putin, astfel
receptat - nu exista programe sistematice de predare a Holocaustului in
facultatile de stiinte sociale si umaniste. Cateva exceptii, cum ar fi
la Facultatea de Filozofie a Universitatii Bucuresti, unde profesorul
Vasile Morar preda un curs despre Holocaust, sau la Facultatea de
Stiinte Politice din SNSPA, unde autorul acestor randuri a predat un
curs de antisemitism in cultura politica romaneasca, nu fac decat sa
sublinieze aceasta absenta. Tot astfel, experiente importante si de
succes, ca aceea a Universitatii din Cluj, privind pregatirea pe tema
Holocaust a profesorilor de istorie din licee si scoli generale, sunt
"acceptate", dar nu indeajuns sprijinite de forurile guvernamentale de
resort.
Asumarea Holocaustului este o problema a societatii romanesti, de care
trebuie sa se ocupe acele foruri care dirijeaza invatamantul, cultura,
cercetarea, si nu Ministerul de Externe. Pentru ca aceasta integrare
trebuie resimtita ca o urgenta interna, si nu ca un... produs de export.
Preluarea de catre Romania a "modelului Schroeder" ar traduce in limbaj democratic eforturile de asumare a propriei istorii.

*Pofesor universitar-SNSPA, membru al Comisiei Internationale de cercetare a Holocaustului in Romania


http://www.revista22.ro/html/index.php?nr=2005-05-12&art=1729

Holocaustul este un fapt real, susţine fostul cancelar german Gerhard Schröder


Creat: Sâmbătă, 21 Februarie 2009 22:54

Fostul cancelar german Gerhard Schröder le-a spus iranienilor că Holocaustul este un fapt istoric real, contrazicându-l astfel pe preşedintele lor, care susţine că nu este decât un 'mit', relatează Associated Press. În opinia lui Schröder, nu are niciun rost negarea 'acestei crime de nedescris de care se face responsabil Adolf Hitler'.

Adresându-se, sâmbătă, Camerei pentru Industrie şi Comerţ de la Teheran, Schröder a îndemnat Iranul la dialog cu Washingtonul, spunând că alegerea preşedintelui Barack Obama oferă o nouă oportunitate şi că 'trebuie profitat acum de şansa unei noi politici'.
Gerhard Schröder, care se va întâlni mai târziu cu preşedintele iranian Mahmoud Ahmadinejad, se află în Iran într-o vizită neoficială, pentru a participa la inaugurarea unui centru de cercetări neurologice, al cărui co-fondator este un specialist iranian care trăieşte în Germania.

MORMÂNTUL CAPORALULUI SCHROEDER


http://www.clujeanul.ro/articol/ziar/cluj/mormantul-caporalului-schroeder/2755/

Schröder a ramas… tablou!
Fostul cancelar german Gerhard Schröder (62 de ani) si-a scris memoriile, cu accent pe perioada de sapte ani in care a condus guvernul federal. Nu lipseste insa nici un capitol despre copilaria autorului, intitulat “Ne era mereu foame!”. Cartea „Decizii. Viata mea in politica“, aparuta la editura Hoffmann und Campe, are 512 de pagini si costa 25 Euro. Interesant este ca ea apare si in format audio,