Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Balcescu[v=]
Pagina 1 din 1
Re: Balcescu[v=]
http://www.gorj-domino.ro/povestea-sarmizei-bilcescu-prima-femeie-avocat-din-europa/
Re: Balcescu[v=]
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/istorie-nicolae-balcescu
Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul. O naţie fără istorie este un popol încă barbar, şi vai de acel popol care şi-a perdut religia suvenirilor. Într-o asemenea stare ne aflăm noi românii din câte trele provinţii ale Daciei. Căci deşi mulţi atât străini, cât şi pământeni, s-au ocupat cu scrierea istoriei noastre, noi însă putem zice în conştiinţă că până acum n-avem de loc istorie. Istoria Ţării Româneşti, de exemplu, s-a lucrat de Gebhardi şi de Engel în nemţeşte, de Fotino în greceşte, de d. Kogălniceanu în franţuzeşte şi de d. Aron în româneşte. Aceste istorii se aseamănă prea mult unele cu altele, şi noi ştim că cel dintâi merit al unei istorii este de a se deosebi de istoriile precedente sau prin descoperiri reale, sau prin fapte puse la locul lor şi completate, sau prin rătăciri refutate. Pe lângă aceasta, toţi aceşti istorici, afară de d. Kogălniceanu, nu ne-au dat decât biografia stăpânitorilor, care cu toate acestea încă e nelămurită, şi chiar şirul domnilor e nehotărât, iar partea cea mai interesantă a istoriei: instituţiile, industria, comerciul, cultura intelectuală şi morală, obiceiurile şi chipul de vieaţă s-a trecut subt tăcere. Însă se cuvine să fim drepţi şi să nu osândim fără de pricină pe bărbaţii cărora le suntem datori respect şi mulţumită, ci să întrebăm dacă ei putea să facă altmintrilea în împregiurările în care se afla şi dacă noi putem pretinde cu vreun drept să avem până acum o istorie, în adevăratul ei înţeles, despre patria şi naţia noastră.
Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul. O naţie fără istorie este un popol încă barbar, şi vai de acel popol care şi-a perdut religia suvenirilor. Într-o asemenea stare ne aflăm noi românii din câte trele provinţii ale Daciei. Căci deşi mulţi atât străini, cât şi pământeni, s-au ocupat cu scrierea istoriei noastre, noi însă putem zice în conştiinţă că până acum n-avem de loc istorie. Istoria Ţării Româneşti, de exemplu, s-a lucrat de Gebhardi şi de Engel în nemţeşte, de Fotino în greceşte, de d. Kogălniceanu în franţuzeşte şi de d. Aron în româneşte. Aceste istorii se aseamănă prea mult unele cu altele, şi noi ştim că cel dintâi merit al unei istorii este de a se deosebi de istoriile precedente sau prin descoperiri reale, sau prin fapte puse la locul lor şi completate, sau prin rătăciri refutate. Pe lângă aceasta, toţi aceşti istorici, afară de d. Kogălniceanu, nu ne-au dat decât biografia stăpânitorilor, care cu toate acestea încă e nelămurită, şi chiar şirul domnilor e nehotărât, iar partea cea mai interesantă a istoriei: instituţiile, industria, comerciul, cultura intelectuală şi morală, obiceiurile şi chipul de vieaţă s-a trecut subt tăcere. Însă se cuvine să fim drepţi şi să nu osândim fără de pricină pe bărbaţii cărora le suntem datori respect şi mulţumită, ci să întrebăm dacă ei putea să facă altmintrilea în împregiurările în care se afla şi dacă noi putem pretinde cu vreun drept să avem până acum o istorie, în adevăratul ei înţeles, despre patria şi naţia noastră.
Actriţa Rachel şi Nicolae Bălcescu
Actriţa Rachel şi Nicolae Bălcescu
Revista Agero - Istorie. Masoni, agenţi englezi şi revoluţii
La 1848, Anglia instiga revoluţiile din Europa. „Flacăra” izbucnea din Sicilia, unde exista o puternică reţea de agenţi englezi, constituită pe vremea războaielor napoleoniene. Auzind ştirea despre începutul revoltei, marele politolog Alexis de Tocqueville anunţă colegii parlamentari în şedinţa din 29 ianuarie 1848 : "Cred că în clipa de faţă dormim pe un vulcan! Sînt profund încredinţat că aşa stau lucrurile!" Agenţii englezi stăpâneau, prin interpuşi, clădiri comerciale de interes public, aflând de exemplu în hoteluri ultimele zvonuri din şoaptele... Dr. Titus FILIPAŞ >>
Revista Agero - Istorie. Masoni, agenţi englezi şi revoluţii
La 1848, Anglia instiga revoluţiile din Europa. „Flacăra” izbucnea din Sicilia, unde exista o puternică reţea de agenţi englezi, constituită pe vremea războaielor napoleoniene. Auzind ştirea despre începutul revoltei, marele politolog Alexis de Tocqueville anunţă colegii parlamentari în şedinţa din 29 ianuarie 1848 : "Cred că în clipa de faţă dormim pe un vulcan! Sînt profund încredinţat că aşa stau lucrurile!" Agenţii englezi stăpâneau, prin interpuşi, clădiri comerciale de interes public, aflând de exemplu în hoteluri ultimele zvonuri din şoaptele... Dr. Titus FILIPAŞ >>
Balcescu, istoricul liberal care a militat pentru votul univ
Balcescu, istoricul liberal care a militat pentru votul universal
Nicolae Balcescu s-a nascut la data de 29 iunie 1819, in Bucuresti într-o familie de mici boieri. El va lua numele de familie al mamei sale, originara din Balcesti, Vâlcea, în locul celui al tatalui, Petrescu. Incepând cu anul 1832 studiaza la Colegiul Sfântul Sava din Capitala, iar în 1840 participa la conspiratia Filipescu, care este descoperita, si este închis la Manastirea Margineni, unde va ramâne timp de doi ani. Dupa eliberare înfiinteaza, alaturi de Ion Ghica si Christian Tell, o organizatie secreta cu numele de Fratia. In aceasta perioada calatoreste prin Franta si Italia, studiaza istoria si devine editor la o revista istorica numita Magazin istoric pentru Dacia. În Franta se implica în Revolutia din februarie 1848, dar inspirat de aceasta revolutie se întoarce la Bucuresti pentru a participa la revolutia din 11 iunie, fiind, timp de doua zile, ministru si secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revolutionari. Balcescu va fi de partea liberalilor, militând pentru împroprietarirea taranilor si vot universal. Autoritatile Imperiului Otoman il vor aresta la data de 13 septembrie 1848, dar reuseste sa evadeze plecând în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritatile habsburgice. Ca istoric, marea sa opera a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, lucrare ramasa in forma de manuscris si publicata de catre Alexandru Odobescu. Bolnav de tuberculoza, Nicolae Balcescu moare la Palermo la data de 16 noiembrie 1852, la vârsta de 33 de ani, si este înmormântat în cimitirul saracilor, într-o groapa comuna.ULTIMA ORA
Nicolae Balcescu s-a nascut la data de 29 iunie 1819, in Bucuresti într-o familie de mici boieri. El va lua numele de familie al mamei sale, originara din Balcesti, Vâlcea, în locul celui al tatalui, Petrescu. Incepând cu anul 1832 studiaza la Colegiul Sfântul Sava din Capitala, iar în 1840 participa la conspiratia Filipescu, care este descoperita, si este închis la Manastirea Margineni, unde va ramâne timp de doi ani. Dupa eliberare înfiinteaza, alaturi de Ion Ghica si Christian Tell, o organizatie secreta cu numele de Fratia. In aceasta perioada calatoreste prin Franta si Italia, studiaza istoria si devine editor la o revista istorica numita Magazin istoric pentru Dacia. În Franta se implica în Revolutia din februarie 1848, dar inspirat de aceasta revolutie se întoarce la Bucuresti pentru a participa la revolutia din 11 iunie, fiind, timp de doua zile, ministru si secretar de stat al guvernului provizoriu instaurat de revolutionari. Balcescu va fi de partea liberalilor, militând pentru împroprietarirea taranilor si vot universal. Autoritatile Imperiului Otoman il vor aresta la data de 13 septembrie 1848, dar reuseste sa evadeze plecând în Transilvania, de unde a fost expulzat apoi de autoritatile habsburgice. Ca istoric, marea sa opera a fost „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”, pe care a scris-o în exil, începând cu 1849, lucrare ramasa in forma de manuscris si publicata de catre Alexandru Odobescu. Bolnav de tuberculoza, Nicolae Balcescu moare la Palermo la data de 16 noiembrie 1852, la vârsta de 33 de ani, si este înmormântat în cimitirul saracilor, într-o groapa comuna.ULTIMA ORA
Ultima editare efectuata de catre Admin in 27.06.11 23:35, editata de 1 ori
Mircea Anghelescu - Balcescu, revolutia de la 1848 si mituri
Mircea Anghelescu - Balcescu, revolutia de la 1848 si miturile istorice ale comunismului romanesc
Balcescu[v=]
NICOLAE BALCESCU-
6]Un prost găseşte întotdeauna unul mai prost care să-l admire.
5]Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul.
4]Aşa, domnilor! Românii nu vor pieri! Românii nu pot pieri! Ei sînt cea mai veche naţie în Europa, care şi-a păstrat neclintit naţionalitatea ei şi o existenţă politică. O mînă providenţială a privegheat asupră-i şi a scăpat-o din toate primejdiile. Acea providenţă, care ne-a păstrat, fără îndoială, pentru un scop, pentru un viitor oarecare, va urma a ne protecta, căci ea a hotărît tuturor naţiilor o misie a împlini pe pămînt.
3]În împrejurările grele şi extraordinare, trebuie măsuri extraordinare.
2]Ceea ce este bine pentru fiecare in parte, este bine si pentru toti.
1]Niciodata un demagog nu poate fi un (adevarat) om de stat.
=====
Sarmiza
6]Un prost găseşte întotdeauna unul mai prost care să-l admire.
5]Istoria este cea dintâi carte a unei naţii. Într-însa ea îşi vede trecutul, prezentul şi viitorul.
4]Aşa, domnilor! Românii nu vor pieri! Românii nu pot pieri! Ei sînt cea mai veche naţie în Europa, care şi-a păstrat neclintit naţionalitatea ei şi o existenţă politică. O mînă providenţială a privegheat asupră-i şi a scăpat-o din toate primejdiile. Acea providenţă, care ne-a păstrat, fără îndoială, pentru un scop, pentru un viitor oarecare, va urma a ne protecta, căci ea a hotărît tuturor naţiilor o misie a împlini pe pămînt.
3]În împrejurările grele şi extraordinare, trebuie măsuri extraordinare.
2]Ceea ce este bine pentru fiecare in parte, este bine si pentru toti.
1]Niciodata un demagog nu poate fi un (adevarat) om de stat.
=====
Sarmiza
Ultima editare efectuata de catre Admin in 29.06.15 14:17, editata de 24 ori
Pagina 1 din 1
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum