Re: CHILE[V=]

Scris de Admin 19.09.15 11:56

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/scurt-desprechile

Scris de Admin 13.07.14 15:07

http://www.revistamagazin.ro/content/view/11111/8/
In a doua jumatate a secolului XIX, in vestul Americii de Sud a izbucnit un razboi intre statul Chile si aliatii Bolivia si Peru. Conflictul militar a debutat in anul 1879 si s-a finalizat astfel: in 1883 Chile si Peru au semnat un tratat de pace, iar in 1883 Chile si Bolivia au incheiat un armistitiu. Abia in 1904 Bolivia a semnat un tratat de pace cu Chile. La originea acestui razboi au stat interesele economice ale chilienilor – care au castigat teritorii noi, iar Bolivia a pierdut iesirea la oceanul Pacific.

Fostii prieteni devin dusmani

In conflictul militar pentru apararea Insulelor Chincha (1864-1866), pe care Coroana spaniola voia sa le ocupe, Peru, Chile, Bolivia si Ecuador au fost state aliate. In final, fiecare stat a reusit sa incheie un tratat de pace cu Spania. Dar pe masura ce treceau anii, veniturile acelor state au inceput sa scada, statul Chile intrand in criza economica. Situatia a fost ingreunata de tendinta guvernelor din Bolivia si Peru de a impune taxe companiilor chiliene care activau pe teritoriul lor. Mai mult, bolivienii amenintau cu nationalizarea proprietatilor companiilor respective, daca nu respectau noile reguli fiscale. Trebuie spus ca la radacina conflictului se afla comoara naturala numita salpetru, un azotat de potasiu folosit pe scara larga pentru obtinerea prafului de pusca (si a explozibililor) si pentru ingrasaminte agricole. In consecinta, acest razboi a mai fost numit si „Razboiul salpetrului”.

Initial, conflictul diplomatic si militar s-a produs intre Chile si Bolivia, atunci cand investitiile chiliene in regiunea Antofagasta (litoralul Pacificului de pe teritoriul Boliviei) au fost in pragul confiscarii. Dar Bolivia si Peru aveau un tratat secret de asistenta mutuala in caz de razboi. Chilienii au cerut peruvienilor sa fie mediatori neutri, iar bolivienii au cerut peruvienilor sa intre in razboi alaturi de ei... In aceste circumstante, statul Chile a declarat razboi ambelor tari, la 5 aprilie 1879. Desfasurarea ostilitatilor ne-a demonstrat de ce chilienii au fost atat de convinsi ca-si vor atinge scopurile economice. Cel mai bun argument a fost inzestrarea militara superioara a chilienilor, fapt pe care adversarii l-au neglijat.

O analiza a puterii militare a aratat ca dupa conflictul Insulelor Chincha, Chile s-a dotat cu arme (de la infanterie la artilerie), forta navala de razboi si personal calificat in mod sustinut, pe baza faptului ca acel stat a cunoscut o dezvoltare economica superioara celorlalte doua. Mai mult, chilienii au adoptat cea mai buna strategie de cucerire de noi teritorii evitand luptele in desertul Atacama si pe crestele Anzilor si executand blocade navale eficiente asupra Perului si Boliviei. Cele mai importante batalii au fost castigate de chilieni, care, in principal, au ocupat trei provincii ale statului Peru (avand mine de salpetru) si foarte importantul litoral al Pacificului detinut de Bolivia, cu exceptionala zona de minereuri Antofagasta. Nici astazi Bolivia nu mai are iesire la Pacific.

Dispute interminabile

Victoria statului Chile din „Razboiul Salpetrului” a determinat instaurarea unui climat de neincredere diplomatica si de dorinta de revansa. In mod incredibil, un aspect al acestui conflict a fost ideologia „superioritatii” etniei chilienilor fata de celelalte doua state. De asemenea, au izbucnit si conflicte intre popoarele indigene din acea zona zbuciumata a Americii de Sud. Intre 1873 si 1914, Chile a fost numita „Republica Salpetru”.

Scris de Admin 24.11.13 13:43

http://cultural.bzi.ro/adevarul-despre-distrugerea-imperiului-inca-7150

Scris de Admin 27.10.13 20:22

Chile la 40 de ani de la lovitura de stat militară
Săptămâna trecută s-au împlinit 40 de ani de la lovitura de stat din Chile, care a pus capăt regimului socialist al lui Salvador Allende (1970-1973) şi a instaurat dictatura generalului Augusto Pinochet, soldată cu peste 40.000 de victime. Pe 11 septe

Scris de Admin 24.05.12 8:13

Chile, paradisul turismului astronomic

De mai mulţi ani, nordul statului Chile a devenit unul dintre cele mai bune locuri din lume pentru a privi cerul.

Scris de Admin 08.08.11 19:38

Ţara giganţilor
Străvechile capete de piatră de pe Insula Paştelui atrag atenţia asupra unei comunităţi izolate, cu o cultură artistică vie.

Prima mea întâlnire cu Easter Island s-a produs în 1984 când, proaspăt absolventă, am început să fac un inventar arheologic al celebrelor moai – statuile de pe insulă. Briza parfumată, cu iz sărat, învăluia peisajul lipsit de arbori, iar umbrele norilor se prelingeau peste ierburile dese. Un miros acru, ca de ars, se ridica din solul vulcanic încălzit de soare. Noaptea, cerul Pacificului de Sud avea mai multe stele decât ştiam că pot exista.
Insula era populată pe atunci, cum e şi acum, de indigenii rapa nui – şi de cel puţin 887 de giganţi de piatră. Stând în picioare cu un calm impenetrabil sau întinşi pe pământ, aparent aruncaţi, în situri în ruină, moai rămân la fel de maiestuoşi. Deşi mulţi sunt erodaţi, iar viitorul lor este sumbru, impresionează chiar şi în această stare de deteriorare.
Cândva l-am cunoscut pe Thor Heyerdahl, unul dintre ultimii mari aventurieri ai secolului al XX-lea, la o conferinţă internaţională pe Insula Paştelui. Era prima lui vizită acolo din 1955, când condusese primele studii arheologice moderne asupra insulei. Aveam un exemplar din cartea lui, Raport al Expediţiei Norvegiene de Arheologie pe Insula Paştelui şi în Pacificul de Est, iar el mi-a scris pe carte: „În amintirea momentelor plăcute petrecute împreună pe cea mai interesantă dintre toate insulele din Pacific.”
De atunci, arheologia a confirmat moştenirea polineziană a insulei şi a încurajat redescoperirea ei culturală. Alte ştiinţe au dezvăluit diverse aspecte ale utilizării resurselor pentru supravieţuire într-un mediu izolat. Iar instrumentele moderne de comunicare şi turismul au alimentat dezvoltarea zonei.
Pentru mine, ceea ce ar fi trebuit să fie o simplă vacanţă s-a transformat într-o misiune, iar eforturile mele pe Insula Paştelui continuă să evolueze. Insula este un loc cu totul aparte datorită minunatelor statui din piatră care veghează tăcute asupra peisajului senin, dar şi a ospitalităţii populaţiei moderne de rapa nui şi a tinerilor artişti talentaţi care încorporează teme ancestrale în noi lucrări, intens personale. Cei care vizitează astăzi acest loc străvechi vor găsi aici o cultură artistică, vibrantă.

Pe scurt

Aşezare: În sud-estul Oceanului Pacific, la 3.540 km vest de Chile
Suprafaţă: 163 kmp
Populaţie: Aproximativ 4.000
Limba: Spaniolă şi rapa nui
Notabil: Statuile, sau moai, au fost cioplite din tuf vulcanic local – o rocă moale – între anii 800 şi 1722, când un explorator olandez a descoperit insula. În medie, un moai are 4 m înălţime şi cântăreşte 10 t. Cel mai înalt are 20,7 m. Insula Paştelui mai păstrează petroglife dinainte de primul său contact cu lumea exterioară, altare şi case de piatră.

Scris de Admin 19.03.11 15:42

25 noiembrie 1915 - S-a nascut Augusto Pinochet
Militar si politician chilian, lider absolut al tarii sale vreme de cateva decenii, Augusto José Ramón Pinochet Ugarte a fost una dintre cele mai controversate figuri ale ultimei jumatati de secol. Nascut la Valparaiso, el a urmat Scoala Militara de Ofiteri din Santiago, devenind, la absovire alferez – sublocotenent de infanterie. Pe 30 ianuarie 1943 el s-a casatorit cu Lucia Hiriart Rodriguez, care i-a daruit cinci copii – trei fete si doi baieti. In 1948 a intrat la Academia de Razboi si dupa ce a obtinut gradul de ofiter de Stat-Major a devenit profesor la Scoala Militara din Santiago, fiind in paralel si editor al revistei militare Cien Agulas.

Dupa primirea gradului de maior, in 1953, a fost numit profesor al Academiei de Razboi. A urmat o cariera stralucita, in cadrul careia Pinochet a detinut functii tot mai importante, ajungand in cele din urma, in 1972, sef de Stat-Major al Armatei. In conditiile crizei politice din 1973, presedintele Allende l-a numit comandant suprem, dar Pinochet n-a ezitat, imediat dupa aceea, sa-l rastoarne de la putere si sa-l asasineze. Regimul militar pe care l-a instituit a fost de o duritate fara precedet chiar si pentru America de Sud, un continent obisnuit cu dictaturile.

Se pare ca zeci de mii de dizidenti, majoritatea socialisti, au fost lichidati de politia secreta a lui Pinochet si alte zeci de mii oameni au fost arestati si torturati. In tot acest timp insa, generalul Pinochet s-a bucurat de sprijinul constant al SUA. Abia in 1990 generalul a acceptat sa imparta puterea cu un presedinte democratic ales, desi si-a pastrat intreaga putere militara. In cele din urma insa, a fost nevoit sa fuga din tara, refugiindu-se in Marea Britanie, unde a fost arestat in 1998 si extradat in 2000 in Chile. Dupa un proces indelungat, a fost arestat la domiciliu si in cele din urma a murit la un spital militar din Santiago, pe 10 decembrie 2006, fara a fi condamnat pentru crimele de care era acuzat.

Scris de Admin 02.03.11 10:46

Santiago de Chile – metropola ocrotită de Anzi

Scris de Admin 16.07.10 16:12

Santiago: Băi de soare şi zăpadă
Din capitala chiliană, se poate ajunge la pârtiile de schi din Anzi sau la ţărmul Pacificului într-o oră şi ...

Scris de Admin 18.04.09 4:38

Misterioasa Insula a Pastelui

Scris de Admin 18.09.08 10:45

4 septembrie 1970 - Salvador Allende devine presedinte al republicii Chile

Având o cariera politica întinsa pe aproape patru decenii, Salvador Allende Gossens a fost un om de stat socialist care a îndeplinit, rând pe rând, functiile de senator, deputat, ministru si, dupa ce a esuat de trei ori consecutiv la alegerile prezidentiale în 1952, 1958 si 1964, a fost ales pe 4 septembrie 1970 ca sef de stat al republicii Chile. Allende a fost astfel primul lider marxist care a venit la putere pe calea alegerilor democratice.

Ideologia socialista si prietenia manifestata fata de Fidel Castro, conducatorul comunist al Cubei, l-au transformat pe Allende într-un personaj profund antipatizat la Washington, indiferent ca la Casa Alba s-a aflat Kennedy, Johnson sau Nixon. Americanii credeau ca exista pericolul ca Chile sa devina un stat comunist, intrând în sfera de influenta sovietica. Totusi, desi s-a manifestat ca un admirator sincer al lui Stalin, Allende nu a ezitat sa condamne invaziile sovietice în Ungaria (1956) si Cehoslovacia (1968), fiind primul lider sud-american care a recunoscut existenta Republicii Populare Chineze, în 1971.

Temându-se ca venirea la putere a lui Allende va duce la pierderea influentei majore pe care corporatiile americane o aveau în Chile, una dintre cele mai bogate, în resurse, tari din America de Sud, administratia Nixon a facut tot posibilul pentru a împiedica ascensiunea candidatului socialist. Dar chiar si tentativele CIA de mituire ale senatorilor chilieni, mandatati sa desemneze câstigatorul alegerilor populare (nici unul dintre candidati nu obtinuse jumatate plus unu din voturi) au esuat si Allende a devenit presedinte. Pe 22 octombrie 1970 generalul Rene Schneider, seful de stat major al armatei chiliene, a fost asasinat, în urma unei actiuni orchestrate de CIA.

Imediat ce a venit la putere, Allende a initiat un plan de construire a socialismului „în maniera chiliana”, trecând la nationalizarea industriei grele, la implementarea de programe sociale, de distribuire de hrana pentru familiile sarace, de lichidare a analfabetismului, de asigurare a noi locuri de munca. Deciziile sale au lovit puternic interesele magnatilor americani, prin intermediul generalului Augusto Pinochet, „pionul otravit” numit chiar de Allende comandant suprem al armatei. CIA a tesut cu abilitate intrigile unei lovituri de stat care l-a rasturnat de la putere pe presedintele ales, ce si-a pierdut viata în împrejurari înca neelucidate, instaurând în Chile o crunta dictatura militara.

Scris de Admin 09.09.08 20:48

Scris de Continut sponsorizat