Iser[v]

Stilul lui Iosif Iser - FOTO

Lucrari de Petrascu, Iser si Catargi, intr-o licitatie inedita

Expozitie Iosif Iser, la Muzeul National Cotroceni

PRETIOS. "Tataroaicele" lui Iosif Iser, un tablou de 15.000 de euro
Expozitie de gravura "Iosif Iser"
http://www.ziarulprahova.ro/articol~categorie-cultura~stire-2277~expozitie-de-gravura-iosif-iser.html

Pictorul Iosif Iser între expresionism şi caricatură. Arte frumoase – Tenta exotică a picturilor

Un Iser, la 50.000 lei
Vânzările din cadrul licitaţiilor de duminică ale Casei Alis nu vor fi lipsite, cu certitudine, de "spectacolul" competiţiei pe care îl presupun varietatea şi densitatea ofertelor.
Vedeta acestora este, de la distanţă, pastelul pe carton "Nud şezând" semnat de Iosif Iser (1881-1958). Lucrarea (foto), cu dimensiunile 45,5x34 cm, este evaluată la 50.000 lei. Un foarte frumos peisaj de Ion Ţuculescu (1910-1962), "Mangalia", evident din prima perioadă a creaţiei artistului, intră în licitaţia din 28 octombrie la preţul de 45.000 lei. Tabloul în ulei pe pânză are dimensiunile 50,5x60,5 cm. Samuel Mutzner (1884-1959) şi Nicolae Vermont (1866-1932) sunt prezenţi cu lucrări estimate la preţuri apropiate: "Gheişa" (de Mutzner), ulei pe pânză, datat şi localizat Kyoto 1915, 61x48,5 cm - 36.000 lei şi "Femeie cu pălărie" (de Vermont), ulei pe carton, datat (19)09 - 35.000 lei. Un "Nud la oglindă" de Eustaţiu Stoenescu (1884-1957) - ulei pe pânză lipită pe carton, 34,5x32,5 cm, datat 1938 - şi o marină, "Bărci cu pânze" de Nicolae Dărăscu (1883-1959), ulei pe carton, 37x45,5 cm, datat 1910 - sunt evaluate la 25.000 lei. Portretele de femei continuă să atragă colecţionarii, mai ales când sunt semnate de nume importante ale artei româneşti interbelice. Un portret de femeie aparţinând lui Adam Bălţatu (1889-1979) - ulei pe carton, 34x39 cm, având pe verso o schiţă de peisaj, intră în licitaţie la preţul de 23.000 lei. Magdalena Rădulescu (1902-1983), Theeodor Pallady (1871-1956) şi Jean Cheller (1911-1952) completează lista ofertelor cu uleiurile: "Toreador" (M. Rădulescu) 61x45cm, pe verso o scenă de circ (16.000 lei), "Biserică" (Pallady), 34,5x27,5 cm (15.000 lei), respectiv "Peisaj meridional" (Cheller), 50x69 cm (10.000 lei). Sub preţul de evaluare de 10.000 lei, Casa Alis va supune licitaţiei de duminică, 28 octombrie, lucrări semnate de Rudolf Schweitzer - Cumpăna ("La cârciumă", ulei pe pânză lipită pe carton, 50x64 cm - 8.000 lei), Max Wexler Arnold ("Pe malul apei", ulei pe carton, 25,5X19,5 cm - 7.000 lei), Dmitrie Berea ("Portret de femeie", ulei pe pânză, 72,5x60 cm, datat şi localizat Paris 1949 - 6.000 lei), Ipolit Strâmbu ("Peisaj", ulei pe carton, 49,5x34 cm, datat 1908 - 5.000 lei). Iar sub 5.000 lei, lucrări de Kimon Loghi ("Ţărm pustiu", ulei pe carton, 23,5x33,5 cm - 4.000 lei), Constantin D. Stahi ("Harbuz, patru felii pe platou", ulei pe pânză, 27,5x51 cm, datat 1907 Iassi - 4.000 lei), Ştefan Popescu ("La Hulturu", ulei pe lemn, 26x35,5 cm - 3.500 lei), Nicolae Stoica ("Natură statică cu fructe", ulei pe pânză, 40x49,5 cm - 3.500 lei), Alexandru Ţipoia ("Farfurie cu peşti", ulei pe pânză, 31,5x37,5 cm, datat 1956 - 3.000 lei), Partog Vartanian ("Gospodină", ulei pe carton, 70x99 cm - 3.000 lei) şi Iosif Iser ("Pe plajă", guaşă, 22,5x28 cm - 3.000 lei). Dintre pictorii recent dispăruţi, ale căror lucrări intră în licitaţia de duminică, îi amintim pe Constantin Piliuţă ( cu "Floarea-Soarelui", ulei pe pânză, 60x60,5 cm - 9.000 lei), Ion (Alin) Gheorghiu ("Păsări la malul mării", ulei pe pânză, datat 1964, 90x110 cm- 8.500 lei), Ion Pacea ("La chei", ulei pe carton, 60x44 cm - 4.000 lei). Pictura contemporană este reprezentată de Sabin Bălaşa (n-1932), care semnează uleiul pe pânză "Scenă de basm", 64x92 cm, datat 1970, evaluat la 10.000 lei, Emil Ciocoiu (n-1948), cu o lucrare din 1979, "Natură statică", ulei pe pânză, 65x81cm, estimată la 7.500 lei şi Aurel Nedel (n-1930), cu uleiul pe pânză, "Flori galbene", 61x61 cm, estimat la 2.800 lei.

Uleiuri de Iser şi Grigorescu, la Cercul Militar
Bucureştenii pot admira astăzi, de la ora 18.00, la sala Galeria Artelor a Cercului Militar Naţional, unele dintre cele mai bine cotate opere de artă din patrimoniul naţional. La inaugurarea vernisajului "Lucrări din colecţia de artă a Cercului Militar Naţional", pot fi vizionate uleiuri pe pânză ca "Barbu Lăutaru", de Iosif Iser, "Întoarcerea de la târg" a lui Nicolae Grigorescu, dar şi lucrări ale autorilor contemporani printre care Aurel Nedel sau Costin Petrescu. "Vernisajul este organizat cu ocazia împlinirii a 130 de ani de existenţă a Cercului Militar. Am adunat într-una dintre cele mai admirate creaţii arhitectonice ale Bucureştiului, opere de o reală valoare a tezaurului naţional", a declarat, pentru Adevărul, directorul Cercului Militar Naţional, lt. colonel Marian Ghica. (C.R.)
http://www.adevarulonline.ro/2006-12-11/Romania/uleiuri-de-iser-si-grigorescu-la-cercul-militar_210107.html

Iosif Iser


Iser, Iosif (1881-1958), pictor şi grafician.


Se naşte în 1881 la Bucureşti, dar studiile liceale şi le face la Ploieşti, unde se mută cu familia. Începe să lucreze de pe băncile şcolii, expunându-şi lucrările în vitrinele unor librării din oraş şi câştigă în felul acesta premiul unui concurs organizat de mişcarea artistică “Tinerimea Română”.
Între 1899-1904 Iser studiază pictura la München, urmând cursurile Academiei Regale de Artă. Revenit în ţară, în 1904, îşi deschide, la Ploieşti, prima sa expoziţie personală. Se va muta curând la Bucureşti unde lucrează în redacţia ziarului “Adevărul” ca desenator şi caricaturist, dar colaborează şi la alte publicaţii precum “Belgia Orientului” şi “Furnica”.
Participă, în 1905, la expoziţia “Tinerimii artistice”, iar în 1906 îşi deschide prima expoziţie personală la Bucureşti.
Pleacă la Paris, pentru studii la Academia Ranson, şi colaborează cu grafică la publicaţiile satirice “Les Témoins” şi “Le Rire”. La revenirea în ţară organizează prima expoziţie de artă modernă, la Ateneu, expunând, pe lângă lucrările sale, opere ale lui Derain şi ale caricaturistului Forain. Din această perioadă dăinuie şi colaborarea la revista de orientare socialistă “Facla”. 50 de desene-portret apărute în paginile revistei vor fi reunite în albumul “Figuri contimporane”, apărut în 1913.
Iser descoperă lumea fascinantă a Dobrogei, oamenii şi locurile revenind obsesiv în operele sale. Lumina şi culoarea litoralului Mării Negre joacă un rol decisiv în preferinţa sa pentru pictură, devenită pregnantă după anii ’20. În această perioadă se stabileşte la Paris pentru mai mulţi ani, expunând alternativ şi la Bucureşti.
Participă, în 1926, la Expoziţia Secession de la Berlin, iar în anii ’30 este prezent la numeroase expoziţii personale şi de grup la Paris, Bucureşti, Bruxelles, Haga şi Amsterdam, cea mai remarcabilă manifestare fiind retrospectiva de la Bucureşti din 1936, când expune 431 de lucrări. Iser este unul dintre fondatorii grupării artistice “Arta”, alături de George Petraşcu şi Ştefan Popescu, cu toţii distinşi cu Marele Premiu la Expoziţia Internaţională de la Paris din 1937.
În pofida persecuţiilor rasiale, Iser continuă să expună, ilustrativă fiind în acest sens Expoziţia “Lumină şi culoare” din 1943. După război, artistul este prezent la diverse manifestări de grup şi expoziţii personale la New York (1948), Moscova şi St. Petersburg (1956), Viena (1957), Bienala de la Veneţia (1954). Meritele artistice ale lui Iser sunt recunoscute prin acordarea unor importante distincţii de stat şi prin primirea sa ca membru al Academiei Române, în 1955.
Iosif Iser, unul dintre cei mai prolifici şi apreciaţi artişti români, a avut un rol remarcabil în formarea gustului publicului român pentru arta modernă. Stilul său a evoluat de la compoziţiile unghiulare, caracteristice perioadei de creaţie până după primul război mondial, când se pot decela influenţe cubiste, la compoziţiile armonioase ca desen şi culoare, care stau sub semnul modernismului moderat, de factură expresionistă, cu o tentă lirică evidentă ce i-au marcat opera după a doua şedere prelungită la Paris. În această categorie se înscriu peisajele dobrogene sau toledane, scenele de interior şi portretele, precum remarcabilul desen în cărbune al “Evreului cu cartea”.
Surse bibliografice:

1. Busuioceanu, Al.: Iser; Craiova, Ramuri, 1930.
   
2. Jianu, Ionel: Iser; Bucureşti, E.S. P.L.A., 1957.
   
3. Mihalache, Marin: Iosif Iser; Bucureşti, Meridiane, 1965.
   
4. Pavel, Amelia: Pictori evrei din România; Bucureşti, Hasefer, 1996.