Leary[V=]

Cu câteva saptamâni în urma, Humanitas Fiction a lansat în colectia Raftul Denisei, coordonata de poeta si editorul Denisa Comanescu, romanul Ora de aur scris de americanca Ann Leary (în traducerea Irinei Bojin). Fara o activitate literara prodigioasa, dar cu activitate în viata literara americana, romanul Annei Leary a devenit destul de repede bestseller în New York Times. Atât de mare a fost succesul Orei de aur încât în 2013 FilmNation Entertainment a cumparat drepturile de ecranizare a cartii, pelicula urmând sa fie lansata pe piata în 2016, avându-i în rolurile principale pe doi monstri sacri ai filmului american, Robert de Niro si Meryl Streep, adica aceiasi actori care în 1984 au fost protagonistii celebrului film „de dragoste” Falling in Love.

 Cu toate acestea, povestea din Ora de aur n-are nicio o legatura cu povestea lui Michael Cristofer din Falling in Love. Acum, Ann Leary abordeaza teme delicate cum ar fi nevoia obsesiva de afectiune sau dependenta de alcool, vesnicele obsesii ale scriitorilor americani contemporani. În Ora de aur, scrie critica americana, scriitoarea propune pagini pline de suspans în care „evenimentele dramatice, superstitiile si povestile de dragoste se îmbina într-un irezistibil roman”. Practic, este povestea vietii lui Hildy Good. Aceasta s-a nascut si a crescut în Wendover, un orasel pitoresc de pe Coasta de Est. De zeci de ani, este agentul imobiliar cel mai important din regiunea celebra pentru conacele vechi de pe malul oceanului, la mare cautare printre cei din lumea buna din Boston.

 Viata ei arata perfect: are doua fiice, un nepot de doi ani, încheie tranzactii de milioane de dolari, e independenta si lipsita de griji. O fatada care începe sa se fisureze din clipa în care vinde o proprietate impozanta familiei McAllister, iar frumoasa si misterioasa Rebecca se muta în Wendover. Între cele doua femei, aparent atât de diferite, se înfiripa o prietenie care o împinge pe Hildy sa-si dezvaluie treptat slabiciunile. Însa traumele si defectele ei palesc pe lânga nevoia obsesiva de afectiune a Rebeccai, care ameninta sa distruga casnicii si vieti. Într-un moment de cumpana pentru Hildy, sentimentele lui Frank Getchell, un prieten din adolescenta, se dovedesc providentiale. Poveste pe care parca am vazut-o descrisa într-o multime de filme americane de duzina.

 Cât despre Ann Leary, pentru cei care n-au auzit pâna acum nimic despre ea (si din cauza ca s-a nascut Lembeck), s-a nascut în 1962 în Syracuse, New York si a absolvit în 1982 Emerson College. Aici îl cunoaste pe actorul Denis Leary, cu care se casatoreste în 1989. În 2005 îi apare volumul de memorii An Innocent, A Broad, iar în 2009, romanul Outtakes From a Marriage (Scene dintr-o casnicie). Scrie texte de fictiune si nonfictiune pentru publicatii literare si reviste culturale si este prezentatoare a emisiunii de radio Hash Hags a postului NPR. În 2013, vede lumina tiparului romanul Ora de aur (The Good House în original). Pentru placerea lecturii, iata si o mostra de stil a prozatoarei Ann Leary, extrasa din capitolul I:

 „Imi plac casele in care se vede ca sta cineva. Uzura e un semn de sanatate. O casa devenita impersonala de prea multa ordine ma face sa ma gândesc la neintelegerile dintre soti in aceeasi masura ca o casa in care domneste dezordinea. Bautori inraiti, colectionari impatimiti, mâncati, drogati, perversi, fustangii, depresivi, astia si câti altii, ii ghicesc pe toti doar daca ma uit la cum arata casele lor. Oricâte lumânarele cu parfum de vanilie ar aprinde, tot se simte mirosul statut de bautura si tigari. Duhoarea de animal inca mai iese din dusumele, chiar daca pisica si odraslele ei au fost duse de acolo cu multe luni in urma. Dormitorul matrimonial a ramas al lui, in timp ce lucrurile s-au ingramadit in camera de oaspeti, devenita a ei...” Ati prins ideea?

GEORGE CUSNARENCU

El se va concentra asupra studiilor psihologice si in aceasta perioada incepe sa experimenteze ciupercile halucinogene folosite de samanii amerindieni spre a atinge transa hipnotica. Va fi o veritabila revelatie pentru cel ce fusese pana atunci, dupa propria marturisire, „un robot intelectual”. Leary va spune ca dupa prima priza de ciuperci halucinogene „am invatat mai multe despre creierul meu si posibilitatile acestuia decat in 15 ani de studiu al psihologiei”. Savantul era de parere ca utilizarea in cantitati moderate a drogurilor halucinogene poate influenta pozitiv creierul uman, mai ales la alcoolici si la infractorii recidivisti. El a facut experiente incurajatoare, in acest sens, pe detinuti voluntari din mai multe inchisori americane, pana cand a atras atentia FBI, care a interzis asemenea experimente.

In 1966, Leary a intemeiat „Liga pentru Descoperire Spirituala” (LSD), incurajandu-i pe tineri sa-si creeze propriile lor religii. Vesnic pe fuga, vesnic urmarit de autoritatile americane, care-l considerau un „element turbulent” – presedintele Nixon l-a numit chiar „cel mai periculos om din America”, Leary a fost prins si intemnitat in California, petrecand mai multi ani dupa gratii. Cartile scrise ii vor aduce celebritatea mondiala si-l vor consacra ca pe una dintre cele mai influente personalitati ale lumii contemporane. Decedat in 1996, din cauza unui cancer la prostata, Leary a fost incinerat iar cenusa lui trimisa in spatiu, la bordul navetei Pegasus.