DESCOPERIRI

Rezumarea primului mesaj :

A fost descoperit un mecanism cheie implicat în durerile cronice

O echipă de cercetători canadieni a descoperit o proteină care joacă un
rol major în durerile cronice ca urmare a unor leziuni ale nervilor,
accidentale sau legate de diverse boli precum diabetul sau cancerul,
potrivit ultimului număr al revistei Nature, relatează AFP. Această
descoperire deschide calea dezvoltării unor noi tehnici de
diagnosticare şi unor tratamente eficiente pentru această formă cronică
de durere neurologică ("durere neuropatică"), pe care medicamente
precum morfina nu reuşesc să o aline. Oamenii de ştiinţă ştiau deja că
acest proces dureros la nivelul nervilor periferici trecea prin
activarea celulelor, desemnată sub numele de microglie, însă nu aveau
idee cum comunică aceste celule cu neuronii. Cercetătorii conduşi de
Yves De Koninck de la Universitatea Laval din Quebec au arătat că
aceste celule microgriale, odată activate, secretă apoi o proteină,
numită BDNF, care alterează proprietăţile neuronilor durerii din măduva
spinării. Injectarea acestei proteine BDNF în măduva spinării unor
şoareci normali a declanşat o "alodinie", durere provocată de un stimul
care nu provoacă în mod normal durere, de exemplu, o mângâiere.
Cercetătorii au încercat apoi să blocheze sau să intercepteze proteina
BDNF, expediată prin microglie nervilor afectaţi, şi au reuşit să
suprime acest exces de sensibilitate dureroasă. Zece milioane de
canadieni de toate vârstele vor fi afectaţi în cursul vieţii lor, în
grade variabile, de o boală, afecţiune sau leziune a creierului,
măduvei spinării sau sistemului nervos, potrivit Fundaţiei NeuroScience
Canada.


http://www.jurnalulbtd.ro/afarticol.php?nrarticol=35&id=745

Sanatatea ta


Transplantul si limita de varsta

Prototip de pancreas artificial
O echipa de cercetatori americani de la Universitatea din Boston a prezentat in cadrul unei conferinte de presa un mic aparat asemanator cu o pompa cu insulina, capabil sa regleze nivelul glicemiei. Aparatul injecteaza hormoni in corpul pacientului, fiind controlat de un minicalculator, tinta sa fiind diabetul de tip 1. De cateva decenii, cercetarea medicala incearca sa puna la punct un aparat care sa indeplineasca functiile pancreasului de reglare a glicemiei (a continutului de zahar in sange), un parametru-cheie al vietii. In cazul hipoglicemiei, celulele isi epuizeaza rezervele de glucoza, carburantul lor. Sincopa poate surveni rapid in acest caz. In cazul hiperglicemiei, nu e afectata sanatatea pe termen scurt. Pe termen lung, insa, afectiunile asupra rinichilor, inimii, retinei, sistemului nervos etc. pot fi dramatice.

Spune-mi cu ce te hrăneşti, Ca să-ţi spun cine eşti


Când am început să scriu Istoriile comestibile, nu m-am gândit că ele ar putea deveni un ciclu. Dar apoi mi-am dat seama că, deşi ştim, în principiu, că ne deosebim de cei pomeniţi de istoria mai apropiată sau mai îndepărtată în timp, puţini dintre noi au avut prilejul să reflecteze la asemănările şi mai ales la deosebirile dintre generaţii în privinţa unor obiceiuri atât de elementare cum ar fi hrana – zilnică sau, dimpotrivă, sărbătorească –, îmbrăcămintea sau podoabele, modul de a imagina şi înţelege ­curgerea timpului sau ţinuturile îndepărtate, zămislirea şi naşterea, viaţa şi moartea.
Cum istoricii ultimei jumătăţi de secol au descoperit că aceste experienţe universale oglindite în reprezentări particulare pot fi adesea mai grăitoare și chiar mai interesante decât războaiele sau intrigile de curte, voi încerca să evoc pentru lumea antică – în compania căreia mi-am petrecut o bună parte din viaţă – astfel de amănunte adesea uitate, cu speranţa că ele vor putea capta interesul cititorului de azi, nu doar ca anecdote, ci şi ca o cale mai puţin bătătorită către înţelegerea trecutului umanităţii.
Pâine vs. hrană „crudă”

Opoziţia definitorie pentru umanitate era, cum am mai spus, şi asta încă din vremea marilor epopei atribuite lui Homer, cea dintre oamenii mâncători de pâine şi fiinţele cu înfăţişare umană, dar care mâncau doar o hrană „crudă”, în dublu sens, fiindcă crescuse singură, fără contribuţia omului, şi fiindcă era mâncată aşa cum fusese culeasă: fructe de lotus care aduc uitarea, roadele unor cireşi sălbatici, ghindă şi jir, ori lapte de iapă şi brânză, de la turmele sălbatice hălăduind stepele Septentrionului.
Cei mai crânceni neoameni erau, de bună seamă, cei care îşi mâncau semenii: Ciclopul, monstrul cu un singur ochi, care mănâncă la cină câte doi sau trei dintre tovarăşii lui Odiseu, merita să fie orbit cu ţepuşa înroşită în foc, chiar dacă era fiul zeului mărilor, Poseidon.
Oricât ar părea de ciudat, de fapt, zeii nu erau cu totul străini de asemenea obiceiuri cumplite. O legendă foarte răspândită spunea că Pelops, fiul lui Tantal şi al Dionei, eroul eponim al Peloponesului, ar fi fost cândva, în adolescenţă, ucis și tăiat în bucăţi de propriul său tată, care l-a gătit şi l-a servit zeilor la masă pentru a le pune la încercare omniscienţa: dacă erau atoateştiutori, aceştia nu s-ar fi atins de carnea de om, dar poate că nu erau atât de perspicaci şi atunci Tantal ar fi dobândit asupra lor un ascendent fără egal.
Demeter, jelindu-şi fiica, pe Core-Persefone, este în realitate singura fiinţă divină care nu observă natura hranei şi mănâncă o parte din umărul lui Pelops; ceilalţi zei însă nu se ating de hrană, şi, după ce Zeus îl fulgeră pe Tantal ca pedeapsă pentru cumplitul sacrilegiu, zeii învie băiatul, refăcându-i umărul mâncat de Demetra, din fildeş. Frumuseţea lui izbitoare îl face pe Poseidon, îndrăgostit, să-l răpească în Olimp, unde îl hrăneşte cu ambrozie şi îl învaţă cum să conducă un car de curse. Datorită acestei ucenicii, Pelops va cuceri mâna Hippodameei şi pământurile care îi poartă numele, Peloponesos (insula lui Pelops)
Alungaţi de la masa zeilor
Ambrozia era hrana „de nemurire” rezervată zeilor, asemeni băuturii de nemurire, nectarul. O străveche tradiţie mitologică care se regăsește în legendele tuturor neamurilor indo-europene aminteşte de această hrană/băutură magică de nemurire, sôma. Hesiod povesteşte că odinioară oamenii erau comeseni ai zeilor, hrănindu-se şi ei cu aceste alimente divine, dar după o vreme Zeus s-a supărat pe a­ceşti comeseni nu îndeajuns de ascultători şi i-a alungat de la masa zeilor, condamnându-i să se hrănească cu mortăciuni și astfel să devină ei înşişi muritori ca şi animalele pe care le jertfeau pentru a-şi ţine zilele.
Prometeu, Titanidul care îi salvase pe oameni de la moartea sigură plănuită de Zeus când i-a alungat de la masa zeilor, dăruindu-le focul furat de la zei, i-a învăţat şi cum să-şi împartă hrana cu aceştia pentru a le câştiga bunăvoinţa: din animalul jertfit, i-a îndemnat să facă două părţi, una cu oasele lungi, bine ascunse de osânză, iar cealaltă cu carnea macră, deloc arătoasă. Zeus alege – cu bună ştiinţă, pretinde poetul, dar ne putem întreba dacă piosul Hesiod nu modifică un mit anterior despre zeii păcăliţi de oameni – grăsimea și oasele, care, de atunci, sunt arse pentru zei pe altar, dinaintea oricărui sanctuar. Fumul gras urcă înspre Olimp şi satură nările fremătânde ale Nemuritorilor.
Când eroul comic al lui Aristofan, Peithetairos, îndeamnă păsările la insubordonare şi șantaj, el le învaţă că Nephelococcugia, Cetatea-Cucului-din Nori1, va bloca ascensiunea fumului sacrificial către sălaşurile zeilor şi astfel aceştia vor flămânzi şi vor fi siliţi să cedeze cererilor păsăretului.
Distribuţie în părţi egale
Adevărul e că sacrificiul animalier – al cărui arhetip e descris de Hesiod prin jertfa primordială de la Mecone – e parte integrantă din dispozitivul imaginar care defineşte hrana cea mai potrivită pentru muritori. Exegeza modernă a zăbovit îndelung asupra acestui act fundamental al ritului religios antic, cu atât mai mult cu cât violenţa acestui tip de jertfă apărea într-un contrast mai neliniştitor cu elevaţia spirituală şi cu subtilitatea abstracţiilor elaborate de cele mai alese minţi ale culturii universale: cum să-l imaginezi pe Socrate, după ce a vorbit inspirat despre nemurire, că taie gâtul unui cocoş în cinstea zeului Asclepios?
Ceea ce i-a şocat pe specialişti a fost mai ales faptul că acest ritual al jertfei cu vărsare de sânge avea caracterul unui spectacol public: în mijlocul unui cerc de oameni destul de excitaţi de iminenţa uciderii, vita de jertfă e mai întâi plimbată pentru ca toţi să vadă că e fără cusur, blândă şi consimţitoare, apoi, cu o mişcare fulgerătoare, sacrificatorul – numele lui e mageiros, bucătarul – îi taie jugulara, femeile salută clipa fatală cu un strigăt ascuţit şi ritmat, ololugmos, sângele e lăsat să ţâşnească pe altar şi emoţia violentă înfioară întreaga adunare.
Ce a scăpat multă vreme modernilor, tocmai din pricina acestui spectacol violent (dar nu mai violent, de fapt, decât o corridă) a fost continuarea, la fel de publică, dar cât se poate de disciplinată şi de lipsită de violenţă, a acestui prim act al sacrificiului: măruntaiele animalului jertfit, fripte pe loc la frigare (străbunicile suvlakia din Grecia de azi) sunt mâncate pe loc de către preoţi şi sacrificatori, în numele întregii comunităţi, iar restul de carne, decupată atent, se împarte în porţii cât se poate de egale tuturor participanţilor. Adesea, pictura pe vase având ca subiect scene de sacrificiu scoate chiar în evidenţă o balanţă slujind cântăririi meticuloase a bucăţilor de carne, astfel încât nimeni să nu fie nedreptăţit. Repetat cotidian, acest ritual al distribuţiei în părţi egale va fi contribuit – cel puţin tot atât cât violenţa colectivă – la inventarea politicului ca expresie a participării egale a tuturor membrilor comunităţii la destinul acesteia.

Sanatatea ta


Transpiratia – un ”rau” necesar

A fost găsită veriga lipsă din istoria umanităţii

Potrivit schemei evolutive, specimenul descoperit se situează între "australopitec", ce este considerat a fi încă o maimuţă din punct de vederea al caracteristicilor de dezvoltare (acum 3,9 milioane de ani) şi "homo habilis", considerat a fi strămoşul nostru (2,5 milioane de ani).
Noii specii nu i s-a atribuit încă un nume şi nu s-au făcut deocamdată declaraţii oficiale referitoare la această descoperire. Meritul aparţine unor cercetători din cadrul Universităţii Witwatersrand din Johannesburg, care au făcut săpături în zona Sterkfontein, Malacapa din Africa de Sud.
Profesorul Lee Berger este cel care deţine onoarea de a fi considerat descoperitorul strămoşului nostru
În trecut au mai fost descoperite resturi fosilizate care să ateste existenţa unei aceste interspecii, dar până acum nu au fost găsite fragmente osoase. Specialiştii din Lodra, care au văzut şi făcut primele aprecieri asupra scheletului, sunt de părere că acesta este din perioada în care oamenii începeau să facă primii paşi în poziţie verticală.
Profesorul Phillip Tobias, cel care a găsit în anul 1964 primul schelet al unul Homo Habilis, s-a declarat de-a dreptul entuziasmat de această nouă descoperire: "una e să găseşti resturi de craniu şi câţiva dinţi, alta e să găseşti un schelet, cu craniu şi fragmente dentare", a declarat celebrul profesor

Descoperire unică în istorie - s-a găsit elixirul...


Descoperire uluitoare în lumea medicală! Un om de ştiinta american a CREAT VIAŢĂ într-un experiment de laborator în care a reuşit să învie o bacterie moartă.
Oponentii ingineriei genetice au catalogat experimentul ca o încercare periculoasă, în stil Frankenstein, de manipulare a naturii.
Controversatul om de ştiinţa, doctorul biolog Craig Venter, a extras în primă fază gene dintr-o bacterie numită Mycoplasma capricolum.
Apoi a creat şiruri de ADN artificial pe care le-a plasat în bacteria moartă. Aceasta a revenit la viaţă şi a început să se multiplice.
"Aceasta este primă celulă sintetică creată vreodată. Este un pas important", a declarat Craig Venter.
"Este un studiu de reper. Este un pas cheie in industrializarea biologiei sintetice, deschizând drumul spre o eră nouă", este de părere si profesorul Paul Freemont, de la Imprerial College London.
Microbii artificiali ar putea fi folosiţi în fabricarea vaccinurilor sau rezolvarea problemei poluării. Însă, unii experţi sunt de părere ca tehnologia ar putea duce la inventarea unor noi arme biologice. "Se joacă de-a Dumnezeu", a spus doctorul Eckard Wimmer de la Stony Brook University.
Doctorul Craig Venter a declarat ca bacteria pe care a folosit-o se găseşte la bovine, nu oameni, însă o rudă a acesteia este "responsabilă" pentru pneumonia în cazul oamenilor.
Noua forma de viata, creată după 15 ani de studiu şi 27,7 milioane de lire sterline cheltuite, a fost botezată "Synthia".
Craig Venter, un rebel om de ştiinţă miliardar, are 63 de ani şi este veteran al Războiului din Vietnam.

Cercetători englezi și israelieni:
http://animanews.com/sntate-tiin/11-tiri/1170-cercettori-englezi-i-israelieni-lumina-artificial-crete-riscul-de-cancer.html



Lumina artificială creşte riscul de cancer


O simplă excursie la baie, noaptea, însoţită de aprinderea luminii din încăpere, este periculoasă pentru sănătate, mărind riscul de cancer, arată un studiu recent.



Dacă studiile anterioare arătaseră deja că anumite meserii, care presupuneau muncă în încăperi iluminate artificial, în schimburi de noapte, măresc riscul de cancer mamar şi de prostată, o echipă de cercetători din Marea Britanie şi Israel a arătat că chiar şi expunerea timp de câteva secunde la lumina artificială măreşte acest risc.
Testele care au condus la această concluzie au avut loc pe cobai, în laboratoarele Universităţii Leicester. S-a arătat că şoarecii care stătuseră o oră în lumina artificială, noaptea, aveau un risc crescut de cancer, comparativ cu cei care fuseseră ţinuţi în întuneric, relatează Daily Mail, citând jurnalul de specialitate Cancer Genetics and Cytogenetics. Tocmai de aceea, sfatul oamenilor de ştiinţă este acela că atunci când mergem la toaletă, noaptea, să nu aprindem lumina, pentru a nu favoriza schimbările la nivelul celulelor, care în final pot duce la apariţia cancerului.

Studiu israelian:




Fumatul reduce coeficientul de inteligenţă
http://animanews.com/sntate-tiin/11-tiri/1174-studiu-israelian-fumatul-reduce-coeficientul-de-inteligen.html

Fumatul poate să scadă coeficientul de inteligenţă. Tinerii care fumează zilnic s-ar supune riscului de a-şi reduce IQ-ul, spre deosebire de nefumători, atrage atenţia un studiu realizat de Centrul Medical Sheba, din cadrul Spitalului Tel Hashomer din Israel.



Studiul, realizat pe un eşantion de 20 de mii de adulţi tineri, relevă că IQ-ul ar depinde direct de numărul de ţigări fumate: cu cât mai multe, cu atât mai mic coeficientul de inteligenţă.
Cei care fumează pe puţin un pachet de ţigări în fiecare zi au obţinut, în urma testelor, raspunsul că au, în medie, un IQ cu şapte puncte şi jumătate mai mic decât nefumătorii participanţi la cercetare.
Fumătorii între 18 şi 21 de ani au o medie a coeficientului de inteligenţă de 94 de puncte, pe când nefumătorii au un scor mediu de 101 puncte. Mai mult, în cazul celor care fumează două pachete pe zi, media IQ-ului coboară spre 90.
Un detaliu important: diferenţa semnificativă de IQ s-a păstrat şi în cazul fraţilor, cei nefumători având rezultate mai bune decât cei fumători. Este vorba totuşi de limite normale pentru coeficientul de inteligenţă mediu, care variază între 84 si 116 puncte.
Coordonatorul cercetarii, doctorul Mark Weiser, nu se grăbeşte să tragă concluzii: "Este neclar dacă fumatul duce la scăderea IQ-ului sau dacă pur şi simplu persoanele mai puţin inteligente sunt cele care se apucă de fumat".
Weseir spune că acest studiu nu a făcut decât să pună cap la cap datele testului de inteligenţă cu statutul de fumător sau nefumător al participanţilor. Totuşi, adaugă el, rezultatele cercetării par să confirme o impresie existentă, cum că persoanele cu un IQ scăzut tind să ia decizii greşite în ceea ce priveşte sănătatea proprie.

Fumatul, posibil pericol pentru ADN

Acest studiu nu este primul care încearcă să găsească o legatură între fumat şi modul în care funcţionează creierul. Universitatea din Aberdeen, Scoţia, a ajuns la concluzia că fumatul afectează într-adevar procesul gândirii, în urma unei cercetatri similare realizate în 2004. La acel studiu au participat sute de persoane care fuseseră testate în acest scop şi în 1947, pe când aveau în jur de 10 ani. Câteva decenii mai târziu, aceia care fumaseră regulat între timp au avut punctaje mai slabe decât cei care nu încercaseră ţigările.
Oamenii de stiinţă nu au reuşit până acum să demonstreze vreo legatură între afecţiunile cauzate plămânilor şi funcţia cognitivă, însă au sugerat că fumatul poate să supună creierul unui "stres oxidativ", ceea ce riscă până la urmă să afecteze structura ADN-ului.

Pilula care a eliberat sexul şi le-a emancipat pe femei face 50 de ani

Cancerul este o ciuperca si poate fi vindecat

Cifrele sunt de neinchipuit. Pe plan global, in jur de 8 milioane de oameni mor de cancer in fiecare an, numai in Statele Unite cifra este de peste jumatate de million de victime anual. Se preconizeaza ca pana in anul 2030, aceasta cifra va ajunge la 12 milioane de decese pe plan global, anual din cauza cancerului.
Cancerul este prima cauza de deces a persoanelor sub 85 de ani, iar in Statele Unite o persoana din patru moare de cancer – una din patru!
Zilnic se introduc noi legi care reduc libertatile cetateanului sub justificarea “protejarii publicului impotriva terorismului” in timp ce acesti oameni sufera si mor in fiecare an din cauza unei boli pe care familiile de elita si cartelele lor farmaceutice, in mod sistematic, refuza sa o vindece.


Impreuna putem, DA, dar nuputem atunci cand companiile farmaceutice sunt implicate.
Anual se colecteaza sume imense de la diverse acte de caritate pentru a sustine studii de gasire a curei pentru cancer pe care organizatiile elitiste de fapt, nu au nici o intentie sa o gaseasca.
Am aratat intr-un articol publicat pe 9 august 2009, faptul ca un anumit om, dr. Richard Day care era seful organizatiei Planificarea Familiei (organizatie eugenica sustinuta de familia Rockefeller) a tinut o intalnire restransa pentru medici in 1969 in Pittsburg, unde a relatat despre transformarile societatii globale care urmeaza pe viitor.
Inainte de a expune o lista lunga de schimbari care vor avea loc in societatea globala, el le-a cerut celor prezenti sa nu inregistreze si sa nu ia notite. Insa un medic a luat notite si mai apoi a facut public parte din cele spuse la acea intalnire.
Acum, dupa 40 de ani, putem vedea cata acuratete exista in spusele dr-lui. Day pe care le puteti citi in articolul din 9 August (in engleza pe site-ul www.davidicke.com). Motivul pentru care il amintesc pe dr. Day si in acest articol este pentru ceea ce a spus referitor la cancer in cadrul acelei intalniri din 1969:
“Acum putem trata aproape orice forma de cancer. Informatiile se gasesc in dosar la Institutul Rockefeller, daca se va decide vreodata ca sa fie dat publicitatii”.
Richard Day spunea ca lasand oamenii sa moara de cancer se va incetini cresterea numarului populatiei. “E ok.. oricum trabuie sa mori de ceva.. asa ca de ce sa nu fie cancer pana la urma urmei?” Cam asa gandesc acesti oameni care nu au suflet si de aceea fac ceea ce fac.
Cartelurile farmaceutice (Big Pharma) nu au nici cea mai mica dorinta sa trateze cancerul cand ei castiga sume imense din vanzarile de medicamente, citostatice care trateaza doar niste simptome in acelasi timp omorand si celulele sanatoase si chiar si oamenii cu aceasta otrava – chimioterapia. Dar nici macar nu este vorba de bani in primul rand. Familiile elitiste care conduc lumea, de fapt vor ca oamenii sa sufere si sa moara mai devreme decat le este vremea aceasta fiind o metoda de reducere a populatiei.
De aceea cand cineva din afara gastii Big Pharma, descopera o metoda eficienta de tratare a cancerului, acesta imediat devine o tinta a organizatiilor medicale dar si a agentiilor guvernamentale.
Un astfel de caz este doctoral Italian, Tullio Simoncini, un om deosebit dar si curajos, care a refuzat sa cedeze presiunilor imense care s-au facut asupra lui si care inca se mai fac din momentul in care el a realizat ce este cancerul si cum putem scapa de el.
Asa zisa “crima” comisa de Simoncini a fost aceea ca a descoperit faptul ca boala de cancer este o ciuperca cauzata de candida, care este un organism micotic si care oricum traieste in organismul uman in cantitati mici, chiar si in oamenii sanatosi. In mod normal, sistemul imunitar tine aceasta ciuperca sub control, dar cand Candida din corp metamorfozeaza intr-un fungi mai puternic, atunci pot apare probleme mai grave si chiar cancerul.
Prietenul meu, Mike Lambert, de la clinica Shen situata aproape de casa mea din Insula lui Wight (sudul Marii Britanii) spune urmatoarele despre Candida:
“Fungi, si in special Candida, se dezvolta mancand din corpul gazdei (corpul uman) astfel dizolvandu-l incet dar sigur. Deasemenea, candida are nevoie de corpul uman ca sa se inmulteasca pentru ca nu o poate face fara acest mediu. Nu este de mirare ca in cazurile de oboseala cronica, care in majoritate se atribuie coloniilor de Candida, cel infestat se simte foarte rau fizic dar si mental.”
Tullio Simoncini spune clar ca boala cancer este in final aceasta infectie fungala si ca explicatiile conventionale medicale cum ca boala cancer se datoreaza unei functionari defectuase a celulelor este pur si simplu gresita
Candida
Simoncini este specialist oncolog (tratarea tumorilor), specialist in diabet si boli de metabolism, dar este chiar mai mult de atat. El este un adevarat medic care urmareste sa dezvaluie adevarul pentru beneficiul pacientilor si refuza sa repete precum un papagal, versiunea oficiala a ceea ce trebuie doctorii sa gandeasca si sa spuna.
El provoaca dogma “conformismului intelectual” si toate asumarile nefondate, minciunile, manipularea si falsurile acesteia, fiind foarte critic la adresa organizatiilor medicale care continua sa caute “tratamente” false si ineficiente pentru tratarea epidemiei globale de cancer.
Inca de cand a intrat la medicina, el si-a dat seama ca ceva nu este in regula cu cancerul si cu modul in care acesta este tratat. Simoncini spune:
“Vedeam suferinte teribile. Eram in sectia de oncologie pediatrica si toti copii au murit. Sufeream si eu vazand cum saracii, saracii copii mureau de la chimioterapie si radiatii”.
Frustrarile si tristetea lui din cauza a ceea ce vedea l-au determinat sa caute alte cai de a intelege si a trata aceasta boala devastatoare. Si-a inceput explorarile cu o minte deschisa si cu o pagina alba de hartie in fata nepatata de nicio teorie rigida impinsa in fata sau indoctrinata de curentul principal, conventional l amedicinei si stiintei.
Simoncini a realizat ca toate cancerele se comporta la fel indiferent de localizarea in corp. Toate cancerele au un numitor comun. El deasemenea a realizat ca toate tumorile canceroase sunt intodeauna albe.
Ce altceva mai este alb? Candida.
Simoncini a realizat ca ceea ce crede medicina conventionala ca este o crestere celule canceroase iesita de sub control, de fapt este reactia sistemului imunitar de a proteja corpul impotriva atacurilor de Candida astfel marind productia de celule.
Simoncini spune ca lucrurile decurg in felul urmator:
· Candida este in mod normal tinuta sub control de sistemul imunitar, dar cand acesta devine slabit si / sau compromis, Candida se extinde si poate dezvolta o “colonie”
· Candida, in cele din urma, poate penetra un organ, iar sistemul imunitar trebuie sa raspunda acestui atac in alt “mod”
· Acest “mod” este de a construi o bariera defensiva de celule si aceasta bariera, acest cumul de celule este ceea este denumit cancer.
Se spune ca raspandirea cancerului la alte parti ale corpului este provocata de migrarea unor celule “maligne” de la sursa originala. Simoncini spune ca lucrurile nu stau asa deloc. Raspandirea cancerului este declansata de cauza reala a cancerului, adica de Fungi Candida care migreaza de la sursa originala. Aceasta migrare poate fi declansata chiar la biopsie sau in timpul operatiei.
Ce anume ii permite cancerului sa se manifeste, dupa cum am spus si in multe dintre cartile mele? Sistemul imunitar slabit. Cand sistemul imunitar functioneaza eficient, va adresa orice problema inainte de a scapa de sub control. In acest caz, tinand Candida sub control.
primit pe internet

Busola morala din creier, dereglata de magneti

Inca din cele mai vechi timpuri, savantii si filosofii s-au preocupat sa afle unde se afla sediul constiintei si de unde apar sentimentele. Multa vreme s-a crezut ca inima ar fi raspunzatoare pentru faptul ca iubim sau uram, pana ce stiinta moderna a demonstrat ca totusi creierul pare sa fie raspunzator nu doar de senzatiile ce ne anima ci si de modul cum ne comportam. Dupa ce, in urma cu un an, fusese pusa in evidenta prezenta in creier a unui asa-numit „punct al lui Dumnezeu”, responsabil de trairile religioase, recent oamenii de stiinta au demonstrat ca „busola morala” ce ne calauzeste pe plan etic nu este doar o figura de stil...

Viata creierului de la A la Z
n timpul vietii, creierul nostru evolueaza, varful activitatii sale fiind atins in jurul varstei de 20 de ani, cand demonstreaza o extraordinara capacitate de adaptare. Dupa 40 de ani, apar primele semne de declin ce pot fi insa „descurajate”. Dar pentru asta, creierul trebuie stimulat. Totul incepe cu 3 saptamani dupa conceptie, cand embrionul se organizeaza in 3 tipuri de celule. Unul dintre ele, va da nastere unui tub neural. Un tub primitiv care va deveni complex, transformandu-se intr-un creier capabil sa invete, sa ia decizii, sa reflecteze, sa creeze, sa iubeasca. Un proces foarte sofisticat care se va sfarsi in 20 de ani. O descoperire importanta in ultimul deceniu o constituie faptul ca in uter, creierul nu e nici orb, nici surd la mediul maternal si extramaternal ce moduleaza programul genetic stabilit odata cu conceptia.

La inceput au fost 100 de miliarde de neuroni

Intre cea de-a 10-a si 20-a saptamana de gestatie apare neurogeneza: celulele suse situate in tubul neural se vor multiplica si diferentia pana vor forma un stoc de 100 de miliarde de neuroni. Urmeaza timpul migratiei, intre cea de-a 12-a si 24-a saptamana. Noii neuroni se vor asambla in 6 straturi suprapuse, viitorul cortex cerebral: un strat incretit care acopera emisferele encefalului, sediul tuturor functiilor cerebrale evoluate. Fiecare neuron e programat pentru a se instala intr-un loc precis si pentru a forma sinapsele (zone de conexiuni).

La un moment dat, apare scanteia: un influx electric care strabate aceste circuite. Acum, creierul devine functional. Toate aceste etape sunt sensibile fata de eventualele dizarmonii conjugale, fata de calitatea alimentelor, alcoolul fiind exclus intrucat afecteaza dezvoltarea cerebrala si toate tipurile de celule. Un alt factor nociv este stresul care fragilizeaza creierul fetusului, dubland hormonii stresului din sange (in special, cortizolul), unul dintre riscuri fiind nasterea prematura, ceea ce poate crea probleme motorii, cognitive, de comportament.

Big Bang-ul sinapselor

Se produce de la 0 la 10 ani. Bogatia sinapselor confera „calitate” creierului. Formarea acestora e stimulata printr-o ingrijire adecvata a bebelusului si printr-un program complex de educatie. De lecturi cu voce tare, antrenare in discutii, jocuri, eventual lectii de muzica – extrem de importante pentru mobilizarea artistica a creierului. La varsta de 2-3 ani, in fiecare secunda se produc sute de milioane de noi sinapse. Un adevarat Big Bang sinaptic! Intre 10 si 18 ani se dezvolta personalitatea, creierul ia forma definitiva, selectand neuronii si conexiunile utile. O varsta ingrata insa, intrucat adolescentii devin mai mult sau mai putin egocentrici, lenesi, irationali, preocupati mai mult de distractii, teribilisme, tutun, alcool, jocuri video.

Intre 20 la 40 ani neuronii se reinnoiesc. Instalat intr-o viata activa, creierul lucreaza fara incetare, preia informatii, memorizeaza, analizeaza, decide si asigura toate activitatile mentale: limbaj, ganduri, memorie, inclusiv reglarea functiilor vitale (bataile inimii, respiratia, tranzit intestinal...) si a functiilor senzitive. Dezvoltarea cerebrala se termina ininte de 25 de ani. Principalele circuite sunt stabilite si stabilizate, sediul activitatilor cognitive superioare se afla la maturitate. Acum creierul atinge varful puterii sale. Dupa care e pasibil de un declin usor, unele capacitati de invatare speciala (folosirea studiului unui instrument muzical, invatarea unei limbi straine etc.) sunt afectate.

Pierderea neuronilor e insa minora. Noile cercetari atesta faptul ca creierul dispune de resurse, la nivelul hipocampului si al bulbului olfactiv producandu-se noi neuroni. Este vorba de o relativa plasticitate a creierului, care reuseste sa produca si noi sinapse. Totul e sa-l stimulam prin noi activitati si, evident, prin continuarea constructiva a celor vechi. Dar asta nu e totul. E nevoie si de energie, de oxigen si de elemente nutritive esentiale furnizate de alimentatie. Unele persoane, pentru a-si imbunatati randamentul cerebral, recurg la stimulente psihomotorii (cafeina, amfetamine, cocaina etc.). Prin asta nu se mareste insa numarul neuronilor si nici cel al conexiunilor ci se activeaza anumite mecanisme de reglare prin care se obtine un nivel mai ridicat al activitatii cerebrale.

Cele doua emisfere, in alerta dupa 60 de ani

Dupa o anumita varsta creierul devine mai putin reactiv. Dar si acum, reteaua cognitiva de rezerva poate fi stimulata de activitati intelectuale. Dupa 60 de ani, plasticitatea cerebrala scade. S i asta, pentru ca toate membranele neuronilor, incarcate cu lipoproteine, se oxideaza, incetul cu incetul. Celulele nervoase devin rigide, afectand transportul influxului nervos in circuite. Creierul isi pierde, asadar, din suplete, devenind mai putin reactiv. Trateaza din ce in ce mai defectuos informatiile si se adapteaza tot mai greu schimbarilor. Acest fenomen trebuie tinut cat de cat sub control. Calitatea si selectia alimentelor si activitatea intelectuala metodica (lecturi in special) sunt ingredientele principale la care se adauga calatoriile, contactul cu mediile noi si relatiile de socializare, ameliorand reactivitatea cerebrala.

Lumina artificială creşte riscul de cancer
O simplă excursie la baie, noaptea, însoţită de aprinderea luminii din încăpere, este periculoasă pentru sănătate, mărind riscul de cancer, arată un studiu recent.



Dacă studiile anterioare arătaseră deja că anumite meserii, care presupuneau muncă în încăperi iluminate artificial, în schimburi de noapte, măresc riscul de cancer mamar şi de prostată, o echipă de cercetători din Marea Britanie şi Israel a arătat că chiar şi expunerea timp de câteva secunde la lumina artificială măreşte acest risc.
Testele care au condus la această concluzie au avut loc pe cobai, în laboratoarele Universităţii Leicester. S-a arătat că şoarecii care stătuseră o oră în lumina artificială, noaptea, aveau un risc crescut de cancer, comparativ cu cei care fuseseră ţinuţi în întuneric, relatează Daily Mail, citând jurnalul de specialitate Cancer Genetics and Cytogenetics. Tocmai de aceea, sfatul oamenilor de ştiinţă este acela că atunci când mergem la toaletă, noaptea, să nu aprindem lumina, pentru a nu favoriza schimbările la nivelul celulelor, care în final pot duce la apariţia cancerului.

http://animanews.com/sntate-tiin/11-tiri/1170-cercettori-englezi-i-israelieni-lumina-artificial-crete-riscul-de-cancer.html

Arsenicul trateaza cancerul de sange


Cercetatorii din China au demonstrat ca arsenicul poate distruge cancerul de sange prin omorarea unor ... detalii »

Cancerul mamar, intepat cu ace de gheata

In urma cu cativa ani a aparut o noua metoda pentru tratarea cancerului de prostata, metoda vizand introducerea in tumorile canceroase a unor tuburi extrem de subtiri, similare unor ace de seringa, prin care era introdus in zona afectata de tumora un gaz racit la temperaturi extreme. „Globurile” de gheata formate ucideau celulele canceroase, avand efecte reduse asupra celor sanatoase din jur si eliminand astfel necesitatea unor proceduri mai invazive. Recent, cercetatorii au descoperit ca metoda da rezultate si in cazul cancerului de san si spera ca peste nu multa vreme masectomiile sa inceteze.

Vitamina C, bagheta magică a naturii

Descoperitorii vitaminei C - James Lind, Szent Gyorgy (premiul Nobel) - au arătat că aceasta măreşte capacitatea globulelor roşii de a fixa oxigenul din aer şi de a-l transporta în celule. Vitamina C accelerează formarea anticorpilor şi activitatea fagocitelor, care protejează corpul de infecţii.

Magneziul reduce riscul de accident cerebral la fumători

Dieta bogată în magneziu, element care se găseşte din abundenţă în cereale integrale şi leguminoase, poate preveni producerea unui accident cerebral la fumători, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii finlandezi, publicat de Archives of Internal Medicine şi preluat de Reuters.
Studiul cercetătorilor de la Institutul Karolinska din Stockholm, la care au participat 26.556 de bărbaţi fumători şi care a durat 13 ani, a scos la iveală faptul că persoanele care au o dietă bogată în magneziu prezintă un risc semnificativ mai scăzut de a suferi un accident cerebral.
Cercetătorii nu au identificat încă mecanismul acestui fenomen, însă a

Arsurile,rezolvate chirurgical
Distrugeri ale nasului, pavilionului auricular, pleoapelor, buzelor sau leziuni cu prejudiciu functional la nivelul extremitatilor (leziuni articulare degete, amputatii) sunt doar cateva dintre urmarile neplacute ale ranilor produse prin contactul cu foc, caldura sau agent chimic. Interventiile

Tumorile distruse cu dinamita!

Considerat, dupa bolile cardiovasculare, a doua cauza de deces in lumea civilizata, cancerul face tot mai multe victime si in Romania. Radioterapia, chimioterapia si remediile naturiste se dovedesc cel mai adesea neputincioase in fata acestei maladii, mai ales atunci cand ea genereaza deja metastaze in organism. De mai bine de un secol si jumatate, medicii de pretutindeni cauta un leac pentru cancer; anual se cheltuie miliarde de dolari pentru cercetare, pentru gasirea unor medicamente mai eficiente si cu mai putine efecte secundare si cu siguranta ca descoperirea unui vaccin anti-cancer va reprezenta cea mai mare descoperire a medicinii din toate timpurile. Pana atunci, insa, apar tot felul de alte solutii, care de care mai... explozive!

Studiu israelian: O oră pierdută din timpul de somn afectează creierul copiilor

Copiii de astăzi dorm cu o oră mai puţin pe noapte decât cei de acum 30 de ani, semnalează oamenii de ştiinţă israelieni ai Universităţii din Tel Aviv. Studiul lor arată că jumătate din copiii cu vârste de până la 12 ani dorm mai puţin de şapte ore pe noapte în timpul săptămânii.
Motivele care creează această situaţie sunt programul încărcat, temele numeroase, lipsa unei ore fixe de culcare, folosirea telefoanelor mobile, existenţa televizorului şi calculatorului în dormitor, dar şi sosirea părinţilor acasă la ore târzii şi dorinţa lor de a petrece timp cu copiii seara. De asemenea, până la vârsta de 21 de ani, creierul este într-un continuu proces de dezvoltare, iar regenerarea neuronilor se produce, în cea mai mare parte, în timpul somnului.
Odihna insuficientă în această perioadă poate produce modificări permanente ale structurii creierului, au constatat oamenii de ştiinţă.
Potrivit medicului Avi Sadeh, coordonatorul studiului, performanţele şcolare ale unui copil de clasa a V-a care pierde o oră de somn pe noapte sunt similare cu cele ale unui copil de clasa a III-a, dezvoltarea cognitivă fiind întârziată deci cu doi ani.
S-a constatat că oboseala îi împiedică pe copii să acumuleze informaţii şi le înfrânează creativitatea.

Un aparat împotriva migrenelor

Un nou dispozitiv, care eliberează un puls magnetic în partea din spate a craniului, ar putea fi folosit ca tratament alternativ împotriva migrenelor, potrivit unui studiu publicat recent în revista The Lancet Neurology.
În urma testelor efectuate, cercetătorii de la Albert Einstein College of Medicine din New York au constatat că 40% dintre pacienţi nu mai aveau dureri, la două ore după ce au folosit acest dispozitiv.
Cercetătorii americani au demonstrat că aparatul nu produce efecte secundare şi are dimensiuni reduse, putând fi folosit cu uşurinţă la domiciliu.
Medicii consideră însă că este nevoie de o serie de tes

Genele florei intestinale au fost decodate


Prima analiza a aproape tuturor genelor din bacteriile ce se afla ... detalii »

De ce vitamine avem nevoie la batranete

O substanţă explozivă – tratament pentru cancerul de prostată

Nitroglicerina nu se mai împrăştie în organism, iar boala staţionează
Un grup de cercetători britanici, de la Universitatea Queen's, au testat recent un plasture cu nitroglicerină, o substanţă explozivă care, în doze mici, încetineşte evoluţia cancerului de prostată. Oamenii de ştiinţă susţin că plasturele ar putea fi disponibil pe piaţă curând, deoarece are rezultate benefice în stoparea creşterii tumorilor. În plus, specialiştii au constatat că, pe măsură ce substanţa explozivă pătrunde în sânge, cancerul nu se mai împrăştie în organism, iar boala staţionează.
Pentru a ajunge la acest rezultat, experţii au monitorizat 24 de bărbaţi bolnavi de cancer la prostată, care au trebuit să poarte plasturele cu nitroglicerină pe braţ sau abdomen non stop, timp de doi ani, schimbându-l la fiecare 12 ore. După 6 luni de tratament, s-a observat că boala se stabilizase în toate cele 24 de cazuri. După un an de la începerea studiului, majoritatea participanţilor la studiu aveau o stare stabilă, iar oamenii de ştiinţă au observat că boala a regresat în cazul câtorva subiecţi.

În cantităţi mici, nitroglicerina poate fi folosită în medicină datorită capacităţii acesteia de a dilata vasele de sânge şi a îmbunătăţi fluxul sangvin, potrivit cercetătorilor britanici. Mai mult, substanţa este folosită pentru tratarea durerilor de piept, aşa-zisa angină pectorală. Medicii oncologi spun că vârsta este principalul factor de risc al apariţiei cancerului de prostată. Aproape trei sferturi dintre persoanele diagnosticate cu această boală sunt bărbaţi trecuţi de vârsta de 65 de ani. În plus, studiile în domeniu arată că antecedentele familiale joacă un rol important în apariţia acestei maladii. Astfel, s-a constatat o creştere de 2 până la 5 ori a riscului de apariţie a cancerului de prostată la bărbaţii cu antecedente familiale, faţă de cei fără. (Mădălina Chiţu)
madalina.chitu@gandul.info