Cocea[V=]

Întâlnirea jurnalistului N.D. Cocea cu tâlharul Pantelimon

http://adevarul.ro/cultura/arte/dinu-cocea-murit-regizorul-84-ani-1_52bed563c7b855ff560d2126/index.html

Dinu Cocea: "Ar trebui să imitaţi şi lucrurile bune din Occident"

Dinu Cocea, singurul regizor român premiat cu o stea la Hollywood

Omul zilei: Dinu Cocea

Regizorul Dinu Cocea, invitat la Festivalul International de Film

Cineastul Dinu Cocea va fi unul din invitatii de marca ai Festivalului International de Film.

CUM AR FI FOST!?... / Mel Gibson, în rolul lui Ştefan cel Mare

Regizorul Dinu Cocea are în sertar scenariul unui film istoric, “Patimile după Ştefan”, în rolul principal dorindu-l pe Mel Gibson. Din păcate, până acum, regizorul nu a reuşit să facă rost de finanţare pentru a realiza filmul.




CUM AR FI FOST!?... / Mel Gibson, în rolul lui Ştefan cel Mare
Roxana-Ioana Ancuţa
roxana.ancuta@jurnalul.ro
Regizorul Dinu Cocea are în sertar scenariul unui film istoric, “Patimile după Ştefan”, în rolul principal dorindu-l pe Mel Gibson. Din păcate, până acum, regizorul nu a reuşit să facă rost de finanţare pentru a realiza filmul.

Dinu Cocea este creatorul “Haiducilor”. Întreaga serie a filmelor artistice despre haiduci a fost regizată, cu mare succes, de el. De asemenea, “Iancu Jianul, zapciul”, “Iancu Jianu, haiducul” şi “Ecaterina Teodoroiu” sunt alte trei filme de referinţă ale cinematografiei româneşti, producţii ce îi aparţin acestui regizor.

Viaţa-i ca un vis

Acum e, mâine se duce. Timpul trece, înghite totul, dar lasă amintiri. Iar amintirile sunt dureroase, mai ales atunci când te încorsetează în cămaşa neputinţei. Dinu Cocea păstrează amintirile cu toţi actorii alături de care a lucrat. De fiecare dată, când revede scene ale filmelor sale, devine trist şi ochii-i lăcrimează, pentru că mulţi dintre cei pe care i-a avut pe platourile de filmare nu mai sunt: Adrian Pintea, Stela Furcovici (din Ecaterina Teodoroiu), Colea Răutu, Toma Caragiu, Amza Pellea...

“Unul ca mine...”

În 1981, Dinu Cocea şi-a încheiat, practic, socoteala cu filmul artistic. “Iancu Jianu, haiducul” a fost ultimul lungmetraj pe care l-a mai realizat. Nevoit să plece din ţară, pentru că fusese interzis de comunişti, Dinu Cocea a mai scris însă de-a lungul timpului câteva scenarii. Pe nici unul nu a reuşit să-l ecranizeze în România. “Scriu idei de scenariu pentru documentare sau pentru filme publicitare şi le vând în diverse ţări. Am cinci scenarii româneşti, dar a penetra în cercurile oculte ale cinematografiei azi este o imposibilitate pentru unul ca mine...”, spune Cocea. Cum adică unul ca el? “Uite aşa, unul ca mine, trecut de 70 de ani şi, pe deasupra, «fugit din ţară», care, se pare, nu mai are ce căuta printre noi, ăştia, care suntem şi aşa prea mulţi.”

Dinu Cocea l-a vrut pe Mel Gibson într-un film românesc al cărui scenariu încă aşteaptă să primească mai mult decât atenţie. Aşadar, “Patimile după Ştefan”, un scenariu scris după romanul fratelui său, Radu Cocea (acesta, împins de imbecilitatea Securităţii, s-a sinucis, lăsând în urma sa un bilet: “Regret că m-am născut în secolul 20. Aş fi dorit să fi trăit în secolul 19”. Mel Gibson ar fi urmat să joace rolul lui Ştefan cel Mare, despre alegerea sa Dinu Cocea declarând: “Mel Gibson este o personalitate artistică remarcabilă, cu un talent şi farmec deosebite. Nu mai puţin important era box-office-ul său. Gândisem acest film ca pe unul ce trebuie să aibă o difuzare internaţională”. “Scenariul scris l-am înmânat profesorului universitar de istorie şi fostului ministru al Culturii, Răzvan Teodorescu, care l-a apreciat în mod deosebit şi l-a dat celor de specialitate, pentru a întocmi un deviz. Era anul comemorării lui Ştefan, exista un buget special pentru această comemorare. Dar până la urmă totul s-a spulberat, motivarea fiind că ministerul nu are banii necesari realizării filmului. Producătorul a umflat enorm devizul, pe care l-a calculat la 8 milioane de euro. În realitate însă, cu preţurile de azi, devizul nu s-ar fi ridicat la mai mult de 3 milioane de euro.”

N-a primit banii

Regizorul a încercat să ia legătura cu Mel Gibson, trimiţându-i, în scris, intenţia de a-l distribui în rolul principal din filmul pe care voia să-l facă. Răspunsul a venit, nu după mult timp, Gibson cerându-i lui Cocea ca scenariul să-i fie trimis în limba engleză. “Neavând fondul necesar, nu a mai fost cazul să-i expediez scenariul tradus. Dar dacă nu va fi şi nu va fi să fac eu acest film, îl las fiicei mele să-l realizeze, Oana, care a făcut Şcoala Superioară de Arte Rue Blanche la Paris, sau unui alt regizor motivat.”

În 1974, Mircea Drăgan a realizat filmul “Ştefan cel Mare”, despre care Dinu Cocea declară: “Acel film, fiind o comandă de partid, a prezentat fastuos luptele de la Vaslui, dar vorbele lui Ştefan nu făceau decât să reproducă sloganurile patriotice care-i plăceau lui Ceauşescu. Se ştie, fostul dictator se vedea în toţi marii domnitori ai României. «Patimile după Ştefan» ar fi fost un film de inspiraţie istorică, dar de mare actualitate azi. Un film psihologic, o analiză shakesperiană: «A fi sau... a nu fi». Aşa cum Mehmed a voit acum 500 de ani să cucerească Europa, s-a întâmplat şi cu Hitler în 1940, când a lansat sloganul «Doichland uber alles» – «Germania peste tot»“. Este păcat, totuşi, că un scenariu care ar fi promis, având în vedere palmaresul regizorului, şade pe raft, nebăgat în seamă. În concluzie, “eu, ca regizor de film român, nu am dreptul să fac un film ce trebuie să aibă un specific naţional, dacă nu ţin cont de psihologia poporului din care şi eu fac parte. Am dat un răspuns în sens filosofic unui cântec oltenesc: «Şi de-o fi şi-o fi să mor, pân’la vară tot mă-nsor, pân’la vară, pân’la toamnă, să fac fetele să moară, nevestele să dea în boal㻓.

PE APA SĂMBETII
Dinu Cocea si-a început cariera cu un film de haiducie şi a terminat-o cu un film despre un haiduc care dispare din viaţa socială a timpului său “aşa cum am dispărut şi eu din viaţa socială a timpului meu. Am fost eliminat din cinematografia română de Ceauşescu. Scrisesm un scenariu intitulat «Pe apa Sâmbetii». Era o satiră referitoare la construcţiile gigănteşti ce le ordona chiar el. La întâlnirea cineaştilor cu Ceauşescu, în 1981, i-am spus acestuia că cenzura nu s-a desfiinţat, ci s-a mutat la Ministerul Culturii, unde funcţionarii de partid sunt mai catolici decât cei de la cenzură. Scenariul meu fusese catalogat de aceştia ca antistatal şi contrarevoluţionar”.

Regizor şi scenarist

Dinu Cocea s-a născut la 22 septembrie 1929, în comuna Periş, judeţul Ilfov. În 1985, regizorul s-a stabilit la Paris. Din filmografia sa fac parte: “Haiducii” (1965), “Răzbunarea Haiducilor” (1968), “Răpirea Fecioarelor” (1968), “Haiducii lui Şaptecai” (1970), “Săptămâna nebunilor” (1971), “Zestrea Domniţei Ralu” (1971), “Paraşutiştii “ (1972), “La Revolte des Haîdouks” (1972 – serial tv), “Stejar, extremă urgenţă” (1973), “Nu opriţi ventilatorul” (1976), “Lanţul neglijenţelor” (1976), “Instanţa amână pronunţarea” (1976), “Ecaterina Teodoroiu” (1979), “Iancu Jianu, zapciul” (1980) şi “Iancu Jianu, haiducul” (1981). Scenariile la “Răzbunarea Haiducilor”, “Răpirea Fecioarelor”, “Săptămâna nebunilor”, “Iancu Jianu, zapciul” şi “Iancu Jianu, haiducul” îi aparţin.

Dina Cocea

Dina Cocea, fiica scriitorului N. D. Cocea si nepoata actriţei Alice Cocea - fiica celebrului publicist Constantin Mille -, s-a născut în Bucuresti, la 27 noiembrie 1912.
A absolvit studiile de actorie la Paris, acolo unde a debutat în teatru, în anul 1934. Din ianuarie 1935 a fost angajată la Teatrul 'Comedia' din Bucuresti, .
De-a lungul carierei sale, a jucat în peste zece filme de lungmetraj si a avut peste 100 de roluri în piese de teatru, teatru radiofonic si teatru pentru televiziune.
La Teatrul 'Comedia' din Bucuresti a debutat pe 17 ianuarie 1935, în piesa de teatru 'Adevăratul Iacob', alături de George Timică, în rolul dansatoarei Yvette.
A apărut pe marile ecrane, prima dată, în 1939, în 'O noapte de pomină'. Au urmat aparitii în 'Neamul Soimărestilor', 'Stefan cel Mare', 'Cantemir' sau 'Iancu Jianu'.
Între anii 1941-1949 a fost director la 'Teatrul Nostru' si la 'Studioul Teatrului Nostru'.
Si-a desăvârşit cariera la Teatrul National din Bucuresti, unde a creat, vreme de câteva decenii, roluri de neuitat pe partituri importante ale dramaturgiei clasice, românesti si universale, la care s-au adăugat numeroase roluri în film şi nenumărate înregistrări la radio si televiziune.
În teatru, unele dintre cele mai frumoase roluri ale sale au fost cele din: 'Hoţii' de Schiller, 'Tartuffe' de Moliere, 'Doamna lui Ieremia' de Nicolae Iorga, 'Din jale se întrupează Electra' de Eugene O'Neill, 'Furtuna' de Ostrovski - toate pe scena Naţionalului bucureştean, la care se adaugă roluri în alte teatre, între care 'Ferma', de David Storey, la Teatrul 'Bulandra'. Rolul la care a tinut cel mai mult si i-a adus cele mai mari satisfacţii a fost cel al reginei Elisabeta din 'Maria Stuart', de F. Schiller.
În perioada 1952-1962 a fost decan al Facultăţii de Teatru. Începând din 1956, a reprezentat România la congrese internaţionale sau la manifestările organizate de ONU şi UNESCO.
Între 1979 şi 1989 a fost presedinte al Asociatiei Oamenilor de Artă din Instituţiile Teatrale şi Muzicale.
Dina Cocea a avut şi o prodigioasă activitate eseistică si publicistică, scriind nenumărate articole de sinteză, critică şi cronică dramatică în presa de specialitate autohtonă şi străină.
Din 2001, Dinu Săraru, director al TNB, a numit-o societar de onoare al Teatrului Naţional din Bucureşti, distinctie acordată tuturor monstrilor sacri ai scenei acestei institutii de prim rang a culturii române.
Ea a fost Doctor Honoris Causa al Universităţii de Artă Teatrală si Cinematografică din Bucuresti.
Marea doamnă a scenei românesti a murit, în noaptea de luni spre marti, la vârsta de 95 de ani, la Spitalul de Urgenţă Floreasca, în urma unui stop cardiorespirator.
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=7444

S-a oprit inima unei Regine: Dina Cocea
Dina Cocea a incetat din viata ieri, la Spitalul Floreasca din Capitala, in urma

Actriţa Dina Cocea a încetat de viaţă
Actriţa Dina Cocea a încetat din viaţă, în noaptea de luni spre marţi, la Spitalul ...

O regina in iarna: DINA COCEA
Ne aflam intr-un apartament spatios, cu ferestre largi, ce dau spre o strada din inima Bucurestilor. Mobilele frumoase, neinghesuite, tablourile, fotoliile largi, imbracate in plus bej, co- voarele pufoase, in nuante pastel, asternute peste parchetul lucios, dau impresia de pace si liniste: o liniste tenace, ce pare a fi instalata in acest spatiu de cand lumea. Poate ca linistea asta, seninul asta aproape nefiresc in zilele noastre! vine si el de la stapana casei: doamna Dina Cocea ...

Citeste tot articolul

Amintiri din viaţa regizorului Dinu Cocea

Sarbatoare pentru doi proeminenti artisti http://www.cronicaromana.ro/sarbatoare-pentru-doi-proeminenti-artisti.html

MARI ACTORI VAZUTI DE OCTAVIAN SAVA
Dina Cocea
Termenul de “Mare Doamna a Teatrului...” mi s-a parut demonetizat prin prea deasa

Doamna teatrului romanesc, la 94 de ani
Dina Cocea: “Eu privesc si acum spre viitor”
Gabriela Simon
Doamna Dina Cocea, la cei 94 de ani ai sai, are puterea sa priveasca in viitor. A trecut peste toate greutatile intotdeauna cu capul sus. Indiferent sub ce regim a trait, doamna Dina Cocea si-a construit, cu ambitie si cu forta, etapa cu etapa cariera. A construit, se poate spune, teatrul romanesc. Si ca actrita, si ca profesor. A urmat studiile de actorie la Paris. A debutat la Teatrul “Comedia” din

Dina Cocea, la aniversare

O legenda vie a teatrului romanesc

Astazi, 27 noiembrie, una dintre doamnele scenei teatrale romanesti, Dina Cocea, implineste venerabila varsta de 95 de ani.

Multi dintre noi au vazut-o si urmarit-o in nenumaratele roluri jucate, de-a lungul carierei sale, privind uimiti la dezinvoltura cu care trecea prin diferitele stari dictate de rol. Sobra, distinsa, cu o voce inimitabila, doamna Dina Cocea si-a creat fiecare rol cu migala si maretie, lasand spectatorului impresia ca acel rol a fost creat chiar pentru ea. Nu vom enumera acum, la ceas aniversar, personajele carora domnia sa le-a dat viata pe scena. Ar fi prea multe si prea departate in timp. Astazi e ziua domniei sale si vrem sa credem ca a ramas mereu luminoasa si optimista. Calauzita de o stea norocoasa, dupa cum chiar dansa marturisea cu cativa ani in urma, fiind intervievata de Silvia Kerim, doamna Dina Cocea, despre care multi dintre actorii de astazi pot spune ca au avut-o ca model, a reusit intotdeauna sa priveasca cu seninatate si profunda luciditate umbrele trecute peste inima domniei sale. Prin aceste cuvinte scrise in acest colt de pagina, tinem sa-i uram inconfundabilei Doamne a scenei romanesti multa sanatate si "LA MULTI ANI!". http://www.romanialibera.ro/editie/NEW_SITE/articol-O-legenda-vie-a-teatrului-romanesc-68.htm

Dina Cocea
http://www.timpul.md/Article.asp?idIssue=305&idRubric=3468&idArticle=8556

Fascinatia unei mari actrite - Tantzi Cocea
http://www.cronicaromana.ro/fascinatia-unei-mari-actrite-tantzi-cocea.html

Dinu Cocea-
Sînt zile de primejdie naţională cînd şi-n inima unei bestii ura trebuie să tacă.
=====

Tanzi
N.D.