Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Darie[v=]
Pagina 3 din 4
Pagina 3 din 4 • 1, 2, 3, 4
Darie[v=]
Rezumarea primului mesaj :
Cezara
Iurie
Alexandru
Cezara
Iurie
Alexandru
Ultima editare efectuata de catre Admin in 12.08.15 10:38, editata de 21 ori
Re: Darie[v=]
Iurie Darie are deja oferte pentru filme XXX
"Regele filmelor porno“, Zoltan Nagy, spune ca deja a scris un scenariu pentru un fim XXX cu Iurie Darie si Anca Pandrea. Iurie Darie ar trebui sa joace rolul unui bogatas, spune Nagy.Detalii»
"Regele filmelor porno“, Zoltan Nagy, spune ca deja a scris un scenariu pentru un fim XXX cu Iurie Darie si Anca Pandrea. Iurie Darie ar trebui sa joace rolul unui bogatas, spune Nagy.Detalii»
Re: Darie[v=]
Anca Pandrea despre fotografiile nud alături de Iurie Darie: "Am vrut să îi şochez pe toţi"
Re: Darie[v=]
La 81 de ani vrea să joace în filme porno
Incredibil, dar adevărat! La 81 de ani, actorul Iurie Darie şi soţia lui, Anca Pandrea, în vârstă de 64 de ani, se iubesc mai mult ca la început. C... citeşte mai mult
Incredibil, dar adevărat! La 81 de ani, actorul Iurie Darie şi soţia lui, Anca Pandrea, în vârstă de 64 de ani, se iubesc mai mult ca la început. C... citeşte mai mult
Re: Darie[v=]
Ancai Pandrea şi lui Iurie Darie le-au luat hoţii vinul din cramă
Actorii Anca Pandrea şi Iurie Darie au căzut victimele propriului lor îngrijitor, un bărbat ̶... citeşte mai mult
Actorii Anca Pandrea şi Iurie Darie au căzut victimele propriului lor îngrijitor, un bărbat ̶... citeşte mai mult
La multi ani Iurie Darie
La multi ani Iurie Darie
Actor de teatru si film, Iurie Darie s-a remarcat si ca desenator de geniu, fiind capabil sa deseneze simultan cu ambele maini. A jucat roluri memorabile in zeci de piese de teatru si in peste 40 de filme, printre care seria "Brigada Diverse", "Dragoste la zero grade", "Oglinda", "Triunghiul
Actor de teatru si film, Iurie Darie s-a remarcat si ca desenator de geniu, fiind capabil sa deseneze simultan cu ambele maini. A jucat roluri memorabile in zeci de piese de teatru si in peste 40 de filme, printre care seria "Brigada Diverse", "Dragoste la zero grade", "Oglinda", "Triunghiul
Alexandru Darie: „În suflet, mă simt ca la 20 de ani”
Alexandru Darie: „În suflet, mă simt ca la 20 de ani”
Iurie Darie , Observator, 3/16/2009
Iurie Darie
Cunoscutul actor român Iurie Darie s-a născut în 1929 în Vadul-Rascov, judetul Soroca, unde a copilărit, până când familia s-a mutat la Chisinău.
În 1944, s-a refugiat la Timisoara.
A lucrat la revista „Licurici- Pogonici”, după care, în 1952, a absolvit Institutul de Artă Teatrală si Cinematografică, Facultatea de Actorie.
Actor la Teatrul de Comedie din Bucuresti, a lucrat ani alături de Radu Beligan.
A jucat în zeci de spectacole si filme de lung metraj.
În cinematografie debutează în 1953, în „Nepotii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu, alături de Marga Barbu si Liviu Ciulei.
În 1959 a fost „racolat” de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria „Brigada Diverse”, alături de Toma Caragiu si Sebastian Papaiani.
Printre cele mai cunoscute roluri ale sale din film se numără „Alo?... Aţi gresit numărul” în regia lui Andrei Călărasu, „Jucătorii de cărţi” al lui Cornel Popa, „S-a furat o bombă” în regia lui Ion Popescu-Gopo si filmele din seria „Brigada Diverse”.
În prezent, împreună cu sotia sa, Anca Pandrea, joacă în mai multe telenovele românesti.
De mai mulţi ani, Iurie Darie a deschis o fundatie, prin intermediul căreia ajută actorii de vârsta a treia.
Este, în continuare, înalt apreciat de public si critica de teatru si film.
Are un fiu, regizorul Alexandru Darie, si un nepot, Serghei
Pe Iurie Darie si Anca Pandrea i-am avut musafiri in Canada.
Ne-au delectat in spectacolele jucate, la intalnirile amicale din comunitate, la concursurile de desene ale copiilor romani.
Va apreciem si va multumim pentru frumoasa activitate.
La multi ani Domnule Iuie Darie !
...
Cunoscutul actor român Iurie Darie s-a născut în 1929 în Vadul-Rascov, judetul Soroca, unde a copilărit, până când familia s-a mutat la Chisinău.
În 1944, s-a refugiat la Timisoara.
A lucrat la revista „Licurici- Pogonici”, după care, în 1952, a absolvit Institutul de Artă Teatrală si Cinematografică, Facultatea de Actorie.
Actor la Teatrul de Comedie din Bucuresti, a lucrat ani alături de Radu Beligan.
A jucat în zeci de spectacole si filme de lung metraj.
În cinematografie debutează în 1953, în „Nepotii gornistului”, în regia lui Dinu Negreanu, alături de Marga Barbu si Liviu Ciulei.
În 1959 a fost „racolat” de regizorul Mircea Drăgan pentru a juca în seria „Brigada Diverse”, alături de Toma Caragiu si Sebastian Papaiani.
Printre cele mai cunoscute roluri ale sale din film se numără „Alo?... Aţi gresit numărul” în regia lui Andrei Călărasu, „Jucătorii de cărţi” al lui Cornel Popa, „S-a furat o bombă” în regia lui Ion Popescu-Gopo si filmele din seria „Brigada Diverse”.
În prezent, împreună cu sotia sa, Anca Pandrea, joacă în mai multe telenovele românesti.
De mai mulţi ani, Iurie Darie a deschis o fundatie, prin intermediul căreia ajută actorii de vârsta a treia.
Este, în continuare, înalt apreciat de public si critica de teatru si film.
Are un fiu, regizorul Alexandru Darie, si un nepot, Serghei
Pe Iurie Darie si Anca Pandrea i-am avut musafiri in Canada.
Ne-au delectat in spectacolele jucate, la intalnirile amicale din comunitate, la concursurile de desene ale copiilor romani.
Va apreciem si va multumim pentru frumoasa activitate.
La multi ani Domnule Iuie Darie !
...
Iurie Darie, la 80 de anisâmbătă, 14 martie 2009
Iurie Darie, la 80 de ani
Cunoscutul actor Iurie Darie împlineşte astăzi 80 de ani, vârstă la care se mândreşte cu o carieră cinematografică de 55 de ani şi z eci de roluri în teatru şi film. [Citeste]
Cunoscutul actor Iurie Darie împlineşte astăzi 80 de ani, vârstă la care se mândreşte cu o carieră cinematografică de 55 de ani şi z eci de roluri în teatru şi film. [Citeste]
Iurie Darie, de la Antena 1, la Urgenţă
Iurie Darie, de la Antena 1, la Urgenţă
http://www.click.ro/Vedete/iurie-darie-de-la-antena-1-la-urgenta
Actorul Iurie Darie, în vârstă de 79 de ani, a ajuns luni la Spitalul de Urgenţă, după ce a acuzat ameţeli la Antena 1. El fusese invitat să înregistreze pentru o emisiune a acestui post TV, filmările fiind însă brusc întrerupte.
Luni, Iurie Darie şi soţia sa Anca Pandrea au poposit la televiziunea Antena 1 pentru a filma în cadrul unei emisiuni de divertisment. La machiaj, actorul în vârstă de 79 de ani a acuzat ameţeli, după care i s-au înroşit ochii, din cauza vaselor de sânge sparte. Speriată, Anca Pandrea le-a sugerat producătorilor că este cazul să amâne filmările şi să îl transporte pe acesta urgent la spital.
Contactată, actriţa a declarat pentru Click!: “Iura nu are nimic grav, aşa ne-a spus doctorul. Chiar dacă i s-au spart vase de sânge ale ochilor, medicul ne-a spus că de vină sunt stresul şi oboseala pe care le-a acumulat anul acesta. Tot ce va trebui să facă este să stea la pat câteva zile, fără prea mult zgomot şi agitaţie în preajmă. Sunt sigură că se va reface şi nu vor fi nici un fel de probleme grave”. Anca Pandrea îi este întotdeauna alături, iar acum îşi dedică tot timpul îngrijirii soţului.
Iurie Darie are 79 de ani şi, până în prezent, nu a avut probleme majore de sănătate. Îndrăgitul actor nu se sperie de trecerea timpului, el declarând într-un interviu despre viaţă şi profesie: “Am o naivitate permanentă în legătură cu trecerea timpului şi viaţa mi-a demonstrat că am avut dreptate. Cea mai mare satisfacţie profesională este atunci când nu simţi cum trece timpul şi eşti mereu în atenţia publicului”.
http://www.click.ro/Vedete/iurie-darie-de-la-antena-1-la-urgenta
Actorul Iurie Darie, în vârstă de 79 de ani, a ajuns luni la Spitalul de Urgenţă, după ce a acuzat ameţeli la Antena 1. El fusese invitat să înregistreze pentru o emisiune a acestui post TV, filmările fiind însă brusc întrerupte.
Luni, Iurie Darie şi soţia sa Anca Pandrea au poposit la televiziunea Antena 1 pentru a filma în cadrul unei emisiuni de divertisment. La machiaj, actorul în vârstă de 79 de ani a acuzat ameţeli, după care i s-au înroşit ochii, din cauza vaselor de sânge sparte. Speriată, Anca Pandrea le-a sugerat producătorilor că este cazul să amâne filmările şi să îl transporte pe acesta urgent la spital.
Contactată, actriţa a declarat pentru Click!: “Iura nu are nimic grav, aşa ne-a spus doctorul. Chiar dacă i s-au spart vase de sânge ale ochilor, medicul ne-a spus că de vină sunt stresul şi oboseala pe care le-a acumulat anul acesta. Tot ce va trebui să facă este să stea la pat câteva zile, fără prea mult zgomot şi agitaţie în preajmă. Sunt sigură că se va reface şi nu vor fi nici un fel de probleme grave”. Anca Pandrea îi este întotdeauna alături, iar acum îşi dedică tot timpul îngrijirii soţului.
Iurie Darie are 79 de ani şi, până în prezent, nu a avut probleme majore de sănătate. Îndrăgitul actor nu se sperie de trecerea timpului, el declarând într-un interviu despre viaţă şi profesie: “Am o naivitate permanentă în legătură cu trecerea timpului şi viaţa mi-a demonstrat că am avut dreptate. Cea mai mare satisfacţie profesională este atunci când nu simţi cum trece timpul şi eşti mereu în atenţia publicului”.
Iurie Darie, un actor la modă
Iurie Darie, un actor la modă
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
Deşi Dani Oţil a fost unul dintre starurile care au urcat pe podiumul de prezentare la Festivalul de modă în desfăşurare la Bucureşti, iubita lui, Mihaela Rădulescu, nu a fost în sală să-l susţină. [Citeste]
sâmbătă, 15 noiembrie 2008
Deşi Dani Oţil a fost unul dintre starurile care au urcat pe podiumul de prezentare la Festivalul de modă în desfăşurare la Bucureşti, iubita lui, Mihaela Rădulescu, nu a fost în sală să-l susţină. [Citeste]
“Astăzi e ziua ta...”: Iurie Darie
“Astăzi e ziua ta...”: Iurie Darie
“Am o naivitate permanentă în legătură cu trecerea timpului, şi viaţa mi-a demonstrat că am avut dreptate. Cea mai mare satisfacţie profesională este atunci când nu simţi cum trece timpul şi mereu eşti în atenţia publicului, cel pe care îl iubim noi, actorii, foarte tare. El este «termometrul» profesiei noastre şi al dragostei noastre pentru spectatori”, spunea îndrăgitul actor. Iurie Darie împlineşte astăzi 79 de ani.
“Am o naivitate permanentă în legătură cu trecerea timpului, şi viaţa mi-a demonstrat că am avut dreptate. Cea mai mare satisfacţie profesională este atunci când nu simţi cum trece timpul şi mereu eşti în atenţia publicului, cel pe care îl iubim noi, actorii, foarte tare. El este «termometrul» profesiei noastre şi al dragostei noastre pentru spectatori”, spunea îndrăgitul actor. Iurie Darie împlineşte astăzi 79 de ani.
Iurie Darie, actorul mereu tanar
Iurie Darie, actorul mereu tanar
http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=862
Muschetar roman si valet
S-a nascut la 14 martie 1929 si, dupa toate regulile matematicii, a implinit in acest an 75 de ani. Pentru prima oara a jucat intr-un film (âNepotii Gornistuluiâ) in 1953. A interpretat sute de roluri (nimeni nu stie cu exactitate in cate roluri a jucat) pe scenele teatrelor si in filme. Cinefilii si-l amintesc din âDragoste la zero gradeâ, âAtunci i-am condamnat pe toti la moarteâ, âFratii Jderiâ, âStefan cel Mareâ, âMuschetarul romanâ, âBuzduganul cu trei pecetiâ, âAm fost 16â sau âDrumul oaselorâ. Ultimul premiu pe care l-a primit este un âPremiu pentru elegantaâ care, dupa cum afirma, il obliga sa intinereasca. Este casatorit cu actrita Anca Pandrea, impreuna cu care formeaza un cuplu fara varsta.
Iurie Darie a fost prezent in Baia Mare cu spectacolul âPatru pe o canapea si valetulâ de Marc Camoletti, propunand publicului baimarean o comedie bulevardiera spumoasa. Actorul, care a implinit in acest an trei sferturi de veac, a ramas acelasi om plin de viata, jovial, agreabil si mereu surazator. Un muschetar romanâŚ
Iurie Darie sustine ca numele companiei teatrale particulare din care face parte (Teatrul Incomod) nu a fost ales intamplator. Daca tinem cont de titlul piesei jucate cu putina vreme in urma, âCurve politice de luxâ, afirmatia are acoperire totala. Unul din marii actori romani a jucat pe scena Teatrului Municipal Baia Mare alaturi de Anca Pandrea, Iuliana Marciuc-Posea, Candid Stoica si Victor Yila (singurul actor negru din Romania, un congolez cu doctorat in constructii). Publicul baimarean a umplut sala teatrului, aratandu-se incantat de evolutia actorilor. Chiar daca rolul valetului nu este unul dintre marile roluri ale carierei sale, Iurie Darie ramane vedeta incontestabila a Teatrului Incomod.
Reporter: Care va este cel mai drag rol, dintre toate cele pe care le-ati interpretat?
Iurie Darie: Culmea este ca rolul cel mai drag mie â ma refer la teatru â e unul pe care nu l-am interpretat niciodata: Hamlet. Din filmele in care am jucat, mi-a ramas aproape de suflet rolul din âMuschetarul romanâ.
Rep.: Care sunt oamenii de teatru si film pe care ii apreciati in mod deosebit?
I.D.: Pentru mine nu exista deosebire intre actorii de film si actorii de teatru. Experienta mea personala, din tinerete, imi spune ca oricine, daca are o calitate pentru scena sau pentru ecran, trebuie sa se zbata ca sa faca treaba, nu sa stea ca si mine acuma, degeaba.
Rep.: Cum vi s-a parut publicul baimarean?
I.D.: Senzational! Am venit aici cu mare placere, sa ma intalnesc cu baimarenii. Publicul a fost extraordinar, realmente extraordinar. Probabil a avut timp sa se formeze in atatia ani de cand se joaca teatru la Baia Mare. O parte a publicului ma cunoaste de pe vremea cand spuneam povesti, ilustrandu-le cu desene. Intre timp, copiii de atunci au ajuns, cred, oameni importanti. Multumim mult baimarenilor ca ne-au primit, au umplut sala si ne-au iubit. E o seara pe care n-am s-o uit niciodata.
Anca si viata in general
Rep.: Ca veni vorba, mai desenati?
I.D.: Mai desenez rar, fac ilustratie de carte. Deocamdata, fac o pauza, dar o sa apara ceva. Se pare ca din toamna o sa reiau la Televiziune o emisiune cu desene.
Rep.: O vreme nu ati mai jucat. De ce?
I.D.: Pur si simplu pentru ca asa s-a intamplat. Teatrul cu care am venit acum e un teatru particular. Piesa pe care am prezentat-o in Baia Mare am jucat-o anul trecut intr-un turneu de o luna de zile in SUA si Canada. E adevarat ca este foarte greu. Intreaga responsabilitate cade pe umerii nostri. In momentul in care esti angajatul unui teatru de stat, chiar daca ai 5 spectatori in sala tot joci pentru ei, la fel cum ai juca pentru 200, dar salariul il ai asigurat. Pe cand noi putem sa jucam doar daca spectatorii ne iubesc si vin sa ne vada. Doar asa putem sa jucam mai departe. Inca o data, multumesc minunatului public baimarean.
Rep.: Ce indragiti mai mult, teatrul sau filmul?
I.D.: Intai si intai, o indragesc pe Anca (Anca Pandrea â n. red.) si pe urma, viata in general. M-am impartit; am facut primii doi ani de Institut la Teatru, apoi s-a infiintat Institutul de Cinematografie si am mai facut doi ani. De la bun inceput, m-am impartit intre teatru si film, in parti egale. Asa am trait toata viata.
Rep.: Ce va doriti sa realizati, din ce n-ati realizat?
I.D.: Un copil, dar, din pacate, nu putem sa-l realizam nici acum. Oricum, nu ne lasam si muncim in continuare, in speranta ca o saâl facem candva.
Negustorul de vinuri
Rep.: Cum va merge afacerea cu vinul?
I.D.: Mult mai bine decat merge teatrul, in general. La inceput a fost ideea. Am vrut sa facem un garaj in curtea bunicii Ancai, unde locuim, casa avand si o gradina mare. E o casa mica, batraneasca, superba, aproape de stadionul Dinamo si de restaurantul Dealul Mare. Am facut garajul pentru o Dacie din 1984, pe care o avem si acuma. Pe urma, am renuntat la ideea de a baga masina in garaj. Am vrut sa inchiriem spatiul pe care-l construisem. Au venit niste macelari carora le-a placut spatiul si mai ales curtea. Am avut inspiratia sa-i intrebam unde vor taia porcii. âPai, la d-voastra in curteâ, a venit raspunsul. Le-am spus âLa revedereâ si, cu sprijinul varului Ancai, Nicu Purice, am inceput afacerea. El ne-a invatat ce trebuie sa facem. Am cumparat butoiase, am facut si o pivnita si incet, incet, am invatat. Greutatea vine din faptul ca eu nu prea pot sa degust, si aceasta greutate cade in sarcina Ancai.
Rep.: Cum vi se pare teatrul romanesc de astazi?
I.D.: Asta nu pot sa comentez, pentru ca vorbesc din interiorul fenomenului si-mi permit sa vorbesc doar despre teatrul nostru.
Rep.: Doua vorbe despre cinematografia romaneasca?
I.D.: Nici asta nu pot sa comentez, pentru ca l-as supara pe Sergiu (Nicolaescu â n.red.), care vrea sa inceapa un nou film. Si mai e ceva: in general, vorbesc numai de bineâŚ
Optiuni si argumente
l Teatru sau filmul?
Filmul.
l Vinul alb sau vinul rosu?
Filmul color.
l Shakespeare sau Moliere?
Shakespeare.
l Spielberg sau Ciulei?
Liviu Ciulei.
l Tenis sau golf?
Tenis, ca de asta am jucat.
l Tudor Gheorghe sau taraful din Clejani?
Taraful din Clejani.
l Ferrari sau Lamborghini?
Lamborghini.
http://www.gazetademaramures.ro/fullnews.php?ID=862
Muschetar roman si valet
S-a nascut la 14 martie 1929 si, dupa toate regulile matematicii, a implinit in acest an 75 de ani. Pentru prima oara a jucat intr-un film (âNepotii Gornistuluiâ) in 1953. A interpretat sute de roluri (nimeni nu stie cu exactitate in cate roluri a jucat) pe scenele teatrelor si in filme. Cinefilii si-l amintesc din âDragoste la zero gradeâ, âAtunci i-am condamnat pe toti la moarteâ, âFratii Jderiâ, âStefan cel Mareâ, âMuschetarul romanâ, âBuzduganul cu trei pecetiâ, âAm fost 16â sau âDrumul oaselorâ. Ultimul premiu pe care l-a primit este un âPremiu pentru elegantaâ care, dupa cum afirma, il obliga sa intinereasca. Este casatorit cu actrita Anca Pandrea, impreuna cu care formeaza un cuplu fara varsta.
Iurie Darie a fost prezent in Baia Mare cu spectacolul âPatru pe o canapea si valetulâ de Marc Camoletti, propunand publicului baimarean o comedie bulevardiera spumoasa. Actorul, care a implinit in acest an trei sferturi de veac, a ramas acelasi om plin de viata, jovial, agreabil si mereu surazator. Un muschetar romanâŚ
Iurie Darie sustine ca numele companiei teatrale particulare din care face parte (Teatrul Incomod) nu a fost ales intamplator. Daca tinem cont de titlul piesei jucate cu putina vreme in urma, âCurve politice de luxâ, afirmatia are acoperire totala. Unul din marii actori romani a jucat pe scena Teatrului Municipal Baia Mare alaturi de Anca Pandrea, Iuliana Marciuc-Posea, Candid Stoica si Victor Yila (singurul actor negru din Romania, un congolez cu doctorat in constructii). Publicul baimarean a umplut sala teatrului, aratandu-se incantat de evolutia actorilor. Chiar daca rolul valetului nu este unul dintre marile roluri ale carierei sale, Iurie Darie ramane vedeta incontestabila a Teatrului Incomod.
Reporter: Care va este cel mai drag rol, dintre toate cele pe care le-ati interpretat?
Iurie Darie: Culmea este ca rolul cel mai drag mie â ma refer la teatru â e unul pe care nu l-am interpretat niciodata: Hamlet. Din filmele in care am jucat, mi-a ramas aproape de suflet rolul din âMuschetarul romanâ.
Rep.: Care sunt oamenii de teatru si film pe care ii apreciati in mod deosebit?
I.D.: Pentru mine nu exista deosebire intre actorii de film si actorii de teatru. Experienta mea personala, din tinerete, imi spune ca oricine, daca are o calitate pentru scena sau pentru ecran, trebuie sa se zbata ca sa faca treaba, nu sa stea ca si mine acuma, degeaba.
Rep.: Cum vi s-a parut publicul baimarean?
I.D.: Senzational! Am venit aici cu mare placere, sa ma intalnesc cu baimarenii. Publicul a fost extraordinar, realmente extraordinar. Probabil a avut timp sa se formeze in atatia ani de cand se joaca teatru la Baia Mare. O parte a publicului ma cunoaste de pe vremea cand spuneam povesti, ilustrandu-le cu desene. Intre timp, copiii de atunci au ajuns, cred, oameni importanti. Multumim mult baimarenilor ca ne-au primit, au umplut sala si ne-au iubit. E o seara pe care n-am s-o uit niciodata.
Anca si viata in general
Rep.: Ca veni vorba, mai desenati?
I.D.: Mai desenez rar, fac ilustratie de carte. Deocamdata, fac o pauza, dar o sa apara ceva. Se pare ca din toamna o sa reiau la Televiziune o emisiune cu desene.
Rep.: O vreme nu ati mai jucat. De ce?
I.D.: Pur si simplu pentru ca asa s-a intamplat. Teatrul cu care am venit acum e un teatru particular. Piesa pe care am prezentat-o in Baia Mare am jucat-o anul trecut intr-un turneu de o luna de zile in SUA si Canada. E adevarat ca este foarte greu. Intreaga responsabilitate cade pe umerii nostri. In momentul in care esti angajatul unui teatru de stat, chiar daca ai 5 spectatori in sala tot joci pentru ei, la fel cum ai juca pentru 200, dar salariul il ai asigurat. Pe cand noi putem sa jucam doar daca spectatorii ne iubesc si vin sa ne vada. Doar asa putem sa jucam mai departe. Inca o data, multumesc minunatului public baimarean.
Rep.: Ce indragiti mai mult, teatrul sau filmul?
I.D.: Intai si intai, o indragesc pe Anca (Anca Pandrea â n. red.) si pe urma, viata in general. M-am impartit; am facut primii doi ani de Institut la Teatru, apoi s-a infiintat Institutul de Cinematografie si am mai facut doi ani. De la bun inceput, m-am impartit intre teatru si film, in parti egale. Asa am trait toata viata.
Rep.: Ce va doriti sa realizati, din ce n-ati realizat?
I.D.: Un copil, dar, din pacate, nu putem sa-l realizam nici acum. Oricum, nu ne lasam si muncim in continuare, in speranta ca o saâl facem candva.
Negustorul de vinuri
Rep.: Cum va merge afacerea cu vinul?
I.D.: Mult mai bine decat merge teatrul, in general. La inceput a fost ideea. Am vrut sa facem un garaj in curtea bunicii Ancai, unde locuim, casa avand si o gradina mare. E o casa mica, batraneasca, superba, aproape de stadionul Dinamo si de restaurantul Dealul Mare. Am facut garajul pentru o Dacie din 1984, pe care o avem si acuma. Pe urma, am renuntat la ideea de a baga masina in garaj. Am vrut sa inchiriem spatiul pe care-l construisem. Au venit niste macelari carora le-a placut spatiul si mai ales curtea. Am avut inspiratia sa-i intrebam unde vor taia porcii. âPai, la d-voastra in curteâ, a venit raspunsul. Le-am spus âLa revedereâ si, cu sprijinul varului Ancai, Nicu Purice, am inceput afacerea. El ne-a invatat ce trebuie sa facem. Am cumparat butoiase, am facut si o pivnita si incet, incet, am invatat. Greutatea vine din faptul ca eu nu prea pot sa degust, si aceasta greutate cade in sarcina Ancai.
Rep.: Cum vi se pare teatrul romanesc de astazi?
I.D.: Asta nu pot sa comentez, pentru ca vorbesc din interiorul fenomenului si-mi permit sa vorbesc doar despre teatrul nostru.
Rep.: Doua vorbe despre cinematografia romaneasca?
I.D.: Nici asta nu pot sa comentez, pentru ca l-as supara pe Sergiu (Nicolaescu â n.red.), care vrea sa inceapa un nou film. Si mai e ceva: in general, vorbesc numai de bineâŚ
Optiuni si argumente
l Teatru sau filmul?
Filmul.
l Vinul alb sau vinul rosu?
Filmul color.
l Shakespeare sau Moliere?
Shakespeare.
l Spielberg sau Ciulei?
Liviu Ciulei.
l Tenis sau golf?
Tenis, ca de asta am jucat.
l Tudor Gheorghe sau taraful din Clejani?
Taraful din Clejani.
l Ferrari sau Lamborghini?
Lamborghini.
Iurie Darie s-a impacat cu fiul sau dupa 20 de ani
Iurie Darie s-a impacat cu fiul sau dupa 20 de ani
Dupa ce nu si-au vorbit mai mult de 20 de ani, Iurie Darie si fiul sau, Ducu Darie s-au impacat. Cea care a facut primul pas a fost partenera de viata a marelui actor, Anca Pandrea, care si-a dat seama cit de importanta este relatia dintre tata si fiu si l-a sunat pe regizor inlesnind apropierea. De altfel, chiar daca nu voia sa recunoasca Iura, cum ii spun prietenii, suferea ca nu vorbea cu fiul sau, mai ales ca il iubea in ciuda tuturor disensiunilor dintre ei. Tatal si fiul, au avut la un moment dat si un proces pentru o casa, dar ...
Dupa ce nu si-au vorbit mai mult de 20 de ani, Iurie Darie si fiul sau, Ducu Darie s-au impacat. Cea care a facut primul pas a fost partenera de viata a marelui actor, Anca Pandrea, care si-a dat seama cit de importanta este relatia dintre tata si fiu si l-a sunat pe regizor inlesnind apropierea. De altfel, chiar daca nu voia sa recunoasca Iura, cum ii spun prietenii, suferea ca nu vorbea cu fiul sau, mai ales ca il iubea in ciuda tuturor disensiunilor dintre ei. Tatal si fiul, au avut la un moment dat si un proces pentru o casa, dar ...
continuare
Ultima editare efectuata de catre Admin in 10.10.11 14:23, editata de 1 ori
Gigi Becali i-a propus lui Iurie Darie sa candideze la Prima
Gigi Becali i-a propus lui Iurie Darie sa candideze la Primaria Sectorului 1 Este clar ca lui Gigi Becali i s-a urcat celebritatea la cap. "Razboinicul luminii" vrea sa-si atraga in rindul partidului sau, Noua Generatie, cit mai multe personalitati din lumea culturala. Presedintele Clubului Steaua este ahtiat si dupa politica, nu numai dupa sport, asa ca vrea ca formatiunea sa sa intre in Parlament si sa fie apreciata. Mai nou, latifundiarul din Pipera i-a propus actorului Iurie Darie sa candideze din partea partidului sau in functia de primar al sectorului 1. Becali a invitat-o in partid si pe partenera de viata a lui Darie, actrita Anca Pandrea. Membrii partidului i-au invitat pe cei doi talentati actori la o intilnire fata in fata, la o cafea, pentru a le face oficial propunerea. Maestrul Darie nu s-a dus la intilnire, in schimb Anca a fost prezenta si a declina ...
continuare
Alexandru Darie: "Vreau sa transform Teatrul Bulandra i
Alexandru Darie: "Vreau sa transform Teatrul Bulandra intr-unul european" Este un regizor de teatru apreciat, conduce Teatrul Bulandra spre succes, iar din decembrie anul trecut ocupa si postul de director al Uniunii Teatrelor din Europa.
Nostalgia tv: Iulie Darie
Nostalgia tv: Iulie Darie
Iurie Darie a rezistat in timp in ipostaza de "june-prim". El are la activ multe aparitii in teatru si cinema, fiind cotat ca unul dintre marii actori romani.
Iurie Darie a rezistat in timp in ipostaza de "june-prim". El are la activ multe aparitii in teatru si cinema, fiind cotat ca unul dintre marii actori romani.
Festival ..Iurie Darie.. în Israel
Festival „Iurie Darie“ în Israel
Cuplul Iurie Darie - Anca Pandrea este perla din scoică probabil unul dintre cel mai longeviv din istoria teatrului românesc. Cu toate că sunt împreună de 19 ani, cei doi intenţionează să se cunune abia anul acesta. Fericitul eveniment era programat pentru luna iulie, dar cum actorii vor pleca într-un turneu în Israel vara aceasta, au amânat cununia pentru la toamnă. Într-un scurt interviu, Iurie şi Anca ne-au povestit că plecarea în turneu este programată pentru jumătatea lunii următoare: „Am fost plăcut surprinşi să aflăm că se va organiza un festival de film «Iurie Darie», în care se vor prezenta câteva din filmele în care a jucat el, mai vechi, sau mai noi“, a spus Anca Pandrea. „Turneul acesta ne face o deosebită plăcere, deoarece noi iubim acele locuri, avem mulţi prieteni acolo, care au insistat să le facem o vizită. Aşa că va fi numai o plecare în interes de serviciu, ca să spun aşa, ci şi o vacanţă“, a continuat actriţa. Despre viaţa de artist, Iurie îşi aminteşte că, în tinereţe, lucra foarte mult: „De dimineaţa până seara, eram numai în teatru. Aveam şi câte trei-patru spectacole pe zi şi deseori ne plângeam de prea multă muncă, dar era frumos. Au fost cele mai frumoase vremuri ale teatrului românesc“, a povestit, cu nostalgie, actorul în vârstă de 78 de ani. Curioşi din fire, i-am întrebat pe deja celebrii actori ce părere au despre noua generaţie de actori de telenovele, care nu au însă studii în domeniu: „Nu avem nimic împotriva lor, avem însă împotriva celor care îi promovează. Nu mi se pare normal să pui un puşti să joace, care nu are habar cum trebuie s-o facă. Am avut parte de «valul» acesta de tineri şi în muzică, acum îl avem şi în actorie“, a spus Anca Pandrea. Cât despre mult-discutatele „fiţe“ ale debutantei Adela Popescu, Darie a continuat: „Când noi am jucat alături de ea în «Numai iubirea», era o fată cuminte, era la început şi nu avea prea multe fiţe, cum se spune. Acum, nu ştiu dacă s-a mai schimbat sau nu, noi nu ţinem legătura cu ea. În orice caz, marii artişti nu au niciodată fiţe“, a mai spus Iurie.
Cuplul Iurie Darie - Anca Pandrea este perla din scoică probabil unul dintre cel mai longeviv din istoria teatrului românesc. Cu toate că sunt împreună de 19 ani, cei doi intenţionează să se cunune abia anul acesta. Fericitul eveniment era programat pentru luna iulie, dar cum actorii vor pleca într-un turneu în Israel vara aceasta, au amânat cununia pentru la toamnă. Într-un scurt interviu, Iurie şi Anca ne-au povestit că plecarea în turneu este programată pentru jumătatea lunii următoare: „Am fost plăcut surprinşi să aflăm că se va organiza un festival de film «Iurie Darie», în care se vor prezenta câteva din filmele în care a jucat el, mai vechi, sau mai noi“, a spus Anca Pandrea. „Turneul acesta ne face o deosebită plăcere, deoarece noi iubim acele locuri, avem mulţi prieteni acolo, care au insistat să le facem o vizită. Aşa că va fi numai o plecare în interes de serviciu, ca să spun aşa, ci şi o vacanţă“, a continuat actriţa. Despre viaţa de artist, Iurie îşi aminteşte că, în tinereţe, lucra foarte mult: „De dimineaţa până seara, eram numai în teatru. Aveam şi câte trei-patru spectacole pe zi şi deseori ne plângeam de prea multă muncă, dar era frumos. Au fost cele mai frumoase vremuri ale teatrului românesc“, a povestit, cu nostalgie, actorul în vârstă de 78 de ani. Curioşi din fire, i-am întrebat pe deja celebrii actori ce părere au despre noua generaţie de actori de telenovele, care nu au însă studii în domeniu: „Nu avem nimic împotriva lor, avem însă împotriva celor care îi promovează. Nu mi se pare normal să pui un puşti să joace, care nu are habar cum trebuie s-o facă. Am avut parte de «valul» acesta de tineri şi în muzică, acum îl avem şi în actorie“, a spus Anca Pandrea. Cât despre mult-discutatele „fiţe“ ale debutantei Adela Popescu, Darie a continuat: „Când noi am jucat alături de ea în «Numai iubirea», era o fată cuminte, era la început şi nu avea prea multe fiţe, cum se spune. Acum, nu ştiu dacă s-a mai schimbat sau nu, noi nu ţinem legătura cu ea. În orice caz, marii artişti nu au niciodată fiţe“, a mai spus Iurie.
Teatrul Bulandra: Paradisul de după colţ
Teatrul Bulandra: Paradisul de după colţ Rep: Domnule Alexandru Darie, aţi încheiat, recent, un turneu în Spania, care a avut un mare răsunet în Peninsulă...
A.D.: La Madrid am mers cu două spectacole, cu Măscăriciul care s-a jucat la Alcala, lângă Madrid, faţă în faţă cu universitatea cea mai veche din Spania, un teatru din secolul al XVI-lea, unde a copilărit Cervantes. Un teatru refăcut, în care am jucat două spectacole. Şi eu am fost cu Triumful dragostei, la Teatro de La Abadia, o abaţie transformată în teatru, acesta fiind partenerul nostru în Uniunea Teatrelor din Europa, şi unde am jucat patru spectacole cu Triumful dragostei. În prima zi a fost o conferinţă de presă la care au fost reprezentate multe ziare şi televiziuni. S-au făcut auzite şi în România ecouri ale succesului pe care l-am avut. Am jucat seară de seară cu casa închisă, iar aplauzele au durat minute în şir, cu spaniolii care aplaudau în picioare şi strigau „Torreros, torreros“, cu reacţii extraordinare ale publicului. Am jucat în limba română cu supratitrare în limba spaniolă, cu o traducere foarte bună realizată de Oana Turbatu şi Luminiţa Răuţă.
Rep: Mi-aţi povestit despre o întâlnire de gradul 3...
A.D.: Într-adevăr, într-o zi stăteam pe o bancă în faţa teatrului şi aşteptam să vină lumea; spectacolul începea peste o jumătate de oră. Văd un domn ars de soare, cu şepcuţă, şi o văd şi pe Luminiţ a Răuţă că se duce la el, apoi vine şi-mi spune: „Dă-mi voie să-ţi prezint pe marele scriitor Mario Vargas Llosa“. Îţi dai seama ce surpriză. A fost la spectacol şi, mai mult decât atât, a venit şi m-a îmbrăţişat în final, apoi a mers la actori, s-a fotografiat cu ei, i-a plăcut spectacolul foarte mult. E un tip extraordinar de activ, un mare scriitor, a primit şi Premiul Nobel...
Rep: Care ar fi urmările imediate ale succeselor din Spania ?
A.D.: Institutul Cultural Român din Spania chiar mi-a propus, pentru la anul, să facem o microstagiune itinerantă. În El Pais a apărut, în urma spectacolului şi a conferinţei de presă, o cronică extraordinară... cred că astfel, cel mai mare ziar din Spania a contribuit şi el la umplerea sălilor. Ne spuneau colegii de la Abadia că niciodată, nici o trupă străină nu a fost atât de bine primită cum a fost trupa românească şi la Alcala şi la Madrid. Cred că există şi o afinitate culturală, în sensul că repertoriul teatrelor din Spania seamănă foarte mult cu repertoriul românesc. În Spania, lumea iubeşte comedia, iubeşte capodoperele literaturii universale, se joacă Cervantes, se joacă Cehov, Buchner, Corneille. Au fost mulţi români la spectacolele noastre. Vom realiza această microstagiune şi vom juca la Madrid, Valencia, Barcelona. Este remarcabilă iniţiativa ICR din Madrid, deoarece românii noştri au nevoie de noi.
Rep: Cu ce se confruntă directorul Teatrului Bulandra ?
A.D.: Fac eforturi de câţiva ani să obţin spaţii de repetiţii, spaţii lucrative pentru teatru. Am vrea să avem şi o şcoală de teatru, cum au teatre importante care fac parte din Uniunea noastră. Vorbim şi de Piccolo Teatro, vorbim de Catona. Am vrea să înfiinţăm o şcoală în care să organizăm work-shopuri, la care să invităm mari regizori şi creatori din Uniune. Mi-aş dori, pentru teatru, un sediu nou. Ideal ar fi să facem un concurs şi să construim un sediu „de la iarbă verde“ cum se spune. Să nu uităm că una din săli a fost o sală de cinema, iar cealaltă, un parter de bloc. Un teatru e, cum spun englezii, o clădire unde poţi să mergi de jur împrejur. Nu avem spaţii de producţie, nu avem spaţii de repetiţie, am fost nevoiţi să renunţăm la atelierul de pictură al teatrului, e foarte greu să menţii o activitate ca a noastră şi noi jucăm numai cu casa închisă şi, în acelaşi timp, să repeţi fără să ocupi scena. Avem scenografi talentaţi care pot să gândească decoruri funcţionale deşi şi aici este o problemă, pentru că arta devine o problemă din ce în ce mai complexă. Dacă nu ţinem pasul cu modernizarea, publicul sesizează. Mulţi văd spectacole în străinătate şi fac comparaţii. Şcoala românească de teatru ar trebui să pregătească specialişti pe care să îi putem plăti corespunzător. Acum se face o calificare la locul de muncă pe câteva milioane amărâte, oamenii sunt nemulţumiţi şi pleacă. Chiar înainte de a fi ales preşedintele Uniunii Teatrelor din Europa, am adresat o scrisoare Parlamentului European pentru a ne exprima opinia că domeniul nostru ar trebui inclus pe lista chestiunilor aflate sub jurisdicţie europeană. La noi, din cauza legislaţiei, directorul de teatru este un fel de administrator care nu are libertatea să stabilească salarii în funcţie de contribuţ ia fiecăruia la realizarea stagiunii. Funcţionarii de la Ministerul de Finanţe sau de la Ministerul Muncii ne asimilează cu funcţionarii bugetari şi nu avem libertatea de a folosi fondurile în favoarea teatrului. Ar fi normal ca un actor să fie plătit şi în funcţie de spectacolele jucate. Ar fi, de asemenea, normal să încheiem contracte pe perioadă determinată. Acum, noi trăim cu un picior în socialism şi cu unul în capitalism. Realitatea este că nimeni nu poate trăi din leafa de actor. Avem modele europene pe care le-am putea prelua. În Germania, de pildă, o companie care, timp de 4 ani şi-a dovedit utilitatea culturală şi e non-profit, primeşte, prin lege, finanţare de la ora- şul, landul respectiv sau de la statul german. Astfel se creează teatre noi de valoare. Noi avem op teatre de stat în Bucureş ti, iar la Budapesta sunt 36 numai de stat, fără să vorbim de teatrele private. Deşi Teatrul Bulandra are venituri de milioane de euro pe an, omul care pune în mişcare mecanismul este cel mai prost plătit. Peste 40% din bani merg la impozite şi taxe. Salariile sunt hotărâte printr-o lege opacă realizată pentru administraţia publică, nu pentru teatre.
Rep: Proiecte ?
A.D.: Intenţionez să pun în scenă, până la sfârşitul stagiunii, un spectacol extraordinar scris de John Ford care se numeşte „Ce păcat că-i curvă“. Căutăm actori foarte tineri pentru cele două roluri principale. Suntem în discuţii cu Ion Cojar şi cu alţi regizori importanţi, dar mai bine să păstrăm surpriza. De asemenea, alături de Purcărete şi Mălăele am câştigat şi eu concursul la Centrul Naţional al Cinematografiei pentru realizarea unui film pe un scenariu de Constantin Comeagă. Acţiunea se petrece în Sulina anilor ‘20. E o poveste de dragoste şi de moarte foarte interesantă între o americancă rătăcită pe un vas de croazieră, care se îndrăgosteşte de un român. O comunitate pestriţă, multietnică, în care se vorbeau 17 limbi, o lume având mentalităţi diferite dar care are, totuşi, ceva, un ceva greu de definit, unitar... Voi mai realiza, sper, în cadrul programului Bulandra per Musica, un spectacol pe o muzică de Adrian Enescu. El a realizat o nouă versiune a lui Orfeu şi Euridice, o versiune barocă, extrem de interesantă, veţi vedea...
O invitaţie pe care o vom onora pentru că, în cazul Teatrului Bulandra, după expresia lui Vargas Llosa, „Paradisul e după colţ“...
A.D.: La Madrid am mers cu două spectacole, cu Măscăriciul care s-a jucat la Alcala, lângă Madrid, faţă în faţă cu universitatea cea mai veche din Spania, un teatru din secolul al XVI-lea, unde a copilărit Cervantes. Un teatru refăcut, în care am jucat două spectacole. Şi eu am fost cu Triumful dragostei, la Teatro de La Abadia, o abaţie transformată în teatru, acesta fiind partenerul nostru în Uniunea Teatrelor din Europa, şi unde am jucat patru spectacole cu Triumful dragostei. În prima zi a fost o conferinţă de presă la care au fost reprezentate multe ziare şi televiziuni. S-au făcut auzite şi în România ecouri ale succesului pe care l-am avut. Am jucat seară de seară cu casa închisă, iar aplauzele au durat minute în şir, cu spaniolii care aplaudau în picioare şi strigau „Torreros, torreros“, cu reacţii extraordinare ale publicului. Am jucat în limba română cu supratitrare în limba spaniolă, cu o traducere foarte bună realizată de Oana Turbatu şi Luminiţa Răuţă.
Rep: Mi-aţi povestit despre o întâlnire de gradul 3...
A.D.: Într-adevăr, într-o zi stăteam pe o bancă în faţa teatrului şi aşteptam să vină lumea; spectacolul începea peste o jumătate de oră. Văd un domn ars de soare, cu şepcuţă, şi o văd şi pe Luminiţ a Răuţă că se duce la el, apoi vine şi-mi spune: „Dă-mi voie să-ţi prezint pe marele scriitor Mario Vargas Llosa“. Îţi dai seama ce surpriză. A fost la spectacol şi, mai mult decât atât, a venit şi m-a îmbrăţişat în final, apoi a mers la actori, s-a fotografiat cu ei, i-a plăcut spectacolul foarte mult. E un tip extraordinar de activ, un mare scriitor, a primit şi Premiul Nobel...
Rep: Care ar fi urmările imediate ale succeselor din Spania ?
A.D.: Institutul Cultural Român din Spania chiar mi-a propus, pentru la anul, să facem o microstagiune itinerantă. În El Pais a apărut, în urma spectacolului şi a conferinţei de presă, o cronică extraordinară... cred că astfel, cel mai mare ziar din Spania a contribuit şi el la umplerea sălilor. Ne spuneau colegii de la Abadia că niciodată, nici o trupă străină nu a fost atât de bine primită cum a fost trupa românească şi la Alcala şi la Madrid. Cred că există şi o afinitate culturală, în sensul că repertoriul teatrelor din Spania seamănă foarte mult cu repertoriul românesc. În Spania, lumea iubeşte comedia, iubeşte capodoperele literaturii universale, se joacă Cervantes, se joacă Cehov, Buchner, Corneille. Au fost mulţi români la spectacolele noastre. Vom realiza această microstagiune şi vom juca la Madrid, Valencia, Barcelona. Este remarcabilă iniţiativa ICR din Madrid, deoarece românii noştri au nevoie de noi.
Rep: Cu ce se confruntă directorul Teatrului Bulandra ?
A.D.: Fac eforturi de câţiva ani să obţin spaţii de repetiţii, spaţii lucrative pentru teatru. Am vrea să avem şi o şcoală de teatru, cum au teatre importante care fac parte din Uniunea noastră. Vorbim şi de Piccolo Teatro, vorbim de Catona. Am vrea să înfiinţăm o şcoală în care să organizăm work-shopuri, la care să invităm mari regizori şi creatori din Uniune. Mi-aş dori, pentru teatru, un sediu nou. Ideal ar fi să facem un concurs şi să construim un sediu „de la iarbă verde“ cum se spune. Să nu uităm că una din săli a fost o sală de cinema, iar cealaltă, un parter de bloc. Un teatru e, cum spun englezii, o clădire unde poţi să mergi de jur împrejur. Nu avem spaţii de producţie, nu avem spaţii de repetiţie, am fost nevoiţi să renunţăm la atelierul de pictură al teatrului, e foarte greu să menţii o activitate ca a noastră şi noi jucăm numai cu casa închisă şi, în acelaşi timp, să repeţi fără să ocupi scena. Avem scenografi talentaţi care pot să gândească decoruri funcţionale deşi şi aici este o problemă, pentru că arta devine o problemă din ce în ce mai complexă. Dacă nu ţinem pasul cu modernizarea, publicul sesizează. Mulţi văd spectacole în străinătate şi fac comparaţii. Şcoala românească de teatru ar trebui să pregătească specialişti pe care să îi putem plăti corespunzător. Acum se face o calificare la locul de muncă pe câteva milioane amărâte, oamenii sunt nemulţumiţi şi pleacă. Chiar înainte de a fi ales preşedintele Uniunii Teatrelor din Europa, am adresat o scrisoare Parlamentului European pentru a ne exprima opinia că domeniul nostru ar trebui inclus pe lista chestiunilor aflate sub jurisdicţie europeană. La noi, din cauza legislaţiei, directorul de teatru este un fel de administrator care nu are libertatea să stabilească salarii în funcţie de contribuţ ia fiecăruia la realizarea stagiunii. Funcţionarii de la Ministerul de Finanţe sau de la Ministerul Muncii ne asimilează cu funcţionarii bugetari şi nu avem libertatea de a folosi fondurile în favoarea teatrului. Ar fi normal ca un actor să fie plătit şi în funcţie de spectacolele jucate. Ar fi, de asemenea, normal să încheiem contracte pe perioadă determinată. Acum, noi trăim cu un picior în socialism şi cu unul în capitalism. Realitatea este că nimeni nu poate trăi din leafa de actor. Avem modele europene pe care le-am putea prelua. În Germania, de pildă, o companie care, timp de 4 ani şi-a dovedit utilitatea culturală şi e non-profit, primeşte, prin lege, finanţare de la ora- şul, landul respectiv sau de la statul german. Astfel se creează teatre noi de valoare. Noi avem op teatre de stat în Bucureş ti, iar la Budapesta sunt 36 numai de stat, fără să vorbim de teatrele private. Deşi Teatrul Bulandra are venituri de milioane de euro pe an, omul care pune în mişcare mecanismul este cel mai prost plătit. Peste 40% din bani merg la impozite şi taxe. Salariile sunt hotărâte printr-o lege opacă realizată pentru administraţia publică, nu pentru teatre.
Rep: Proiecte ?
A.D.: Intenţionez să pun în scenă, până la sfârşitul stagiunii, un spectacol extraordinar scris de John Ford care se numeşte „Ce păcat că-i curvă“. Căutăm actori foarte tineri pentru cele două roluri principale. Suntem în discuţii cu Ion Cojar şi cu alţi regizori importanţi, dar mai bine să păstrăm surpriza. De asemenea, alături de Purcărete şi Mălăele am câştigat şi eu concursul la Centrul Naţional al Cinematografiei pentru realizarea unui film pe un scenariu de Constantin Comeagă. Acţiunea se petrece în Sulina anilor ‘20. E o poveste de dragoste şi de moarte foarte interesantă între o americancă rătăcită pe un vas de croazieră, care se îndrăgosteşte de un român. O comunitate pestriţă, multietnică, în care se vorbeau 17 limbi, o lume având mentalităţi diferite dar care are, totuşi, ceva, un ceva greu de definit, unitar... Voi mai realiza, sper, în cadrul programului Bulandra per Musica, un spectacol pe o muzică de Adrian Enescu. El a realizat o nouă versiune a lui Orfeu şi Euridice, o versiune barocă, extrem de interesantă, veţi vedea...
O invitaţie pe care o vom onora pentru că, în cazul Teatrului Bulandra, după expresia lui Vargas Llosa, „Paradisul e după colţ“...
Regizorul Alexandru Darie
Regizorul Alexandru Darie
Ieri, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra, directorul Alexandru Darie s-a întâlnit cu presa şi criticii pentru a le vorbi despre succesul reputat la Madrid cu spectacolele "Triumful dragostei" şi "Măscăriciul".
După cum se ştie, în perioada 8-11 martie, spectacolul Triumful dragostei, de Marivaux, în regia lui Alexandru Darie, s-a aflat într-un turneu la Madrid, pe scena Companiei Teatro de la Abadia, unde a avut un mare succes. Iar în zilele de 17-18 martie, montarea lui Horaţiu Mălăele, Măscăriciul, a fost primită cu entuziasm de locuitorii din oraşul Alcala de Henares. Cele două reprezentaţii au avut loc pe scena Teatrului Corral de Comedias. Extraordinar a fost faptul că, la una dintre reprezentaţiile cu Triumful dragostei (duminică, 11 martie) în public a fost marele scriitor Mario Vargas Llosa (prezenţa lui a fost posibilă şi datorită Luminiţei Răuţ, traducătoarea unei părţi din opera lui în româneşte). Mai mult decât atât, după terminarea spectacolului, Llosa a venit personal la cabinele actorilor pentru a-i felicita pe toţi membrii trupei Teatrului Bulandra. "Prezenţa lui Mario Vargas Llosa la spectacolul meu, Triumful dragostei, a fost un lucru extraordinar. Imaginaţi-vă 16 minute de aplauze neîntrerupte, în mijlocul unei audienţe sofisticate, unde strălucea Mario Vargas Llosa. Un eveniment care poate puncta definitoriu istoria unui turneu, a unei piese, a unui regizor, a unui actor sau a unui teatru. Spaţiul în care am jucat a fost unul cu totul special. A fost fosta Abaţie Sagrada Familia din centrul Madridului. Vă daţi seama ce a însemnat pentru noi, atunci când Mario Vargas Llosa ne-a spus: <>.
De acelaşi succes s-a bucurat şi spectacolul prietenului meu Horaţiu Mălăele, care s-a jucat într-unul dintre cele mai frumoase spaţii baroce, Teatrul Corral de Comedias, o bijuterie arhitectonică, contruită în 1602. Am avut foarte multe cronici elogioase în ziarele şi revistele de specialitate spaniole, cum ar fi El Pais, La Razon, Guia del Ocio. La rândul lui, Teatro de la Abadia va face un turneu la Bucureşti, în luna octombrie" - a spus Alexandru Darie. Un succes de excepţie care vine să confirme încă odată valoarea Teatrului Bulandra.
http://www.azi.ro/daca.htm
Ultima editare efectuata de catre Admin in 02.01.10 14:58, editata de 1 ori
Marele nostru actor Iurie Darie la 74 ani
Marele nostru actor Iurie Darie la 74 ani
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=502
http://www.observatorul.com/articles_main.asp?action=articleviewdetail&ID=502
Pagina 3 din 4 • 1, 2, 3, 4
Pagina 3 din 4
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum