RRomi

Exact în ziua în care un important cotidian de sport, care apare la
Bucureşti, titra la prima pagină „"Ţiganul" e caracter", aluzie la
faptul că jucătorul stelist Bănel Nicoliţă n-a depus mărturie în faţa
Comisiei de Disciplină a FRF, împotriva spectatorilor bănăţeni, cea
mai importantă organizaţie a fotbalului european, prin preşedintele
său, Lennart Johansson, s-a arătat îngrijorată de manifestările
rasiste din România, după cum informează Daily Telegraph. Comentând
acest aspect, cotidianul englez mai notează: „În România situaţia
este atât de alarmantă încât autorităţile au cerut UEFA să intervină
în prevenirea manifestărilor rasiste din timpul meciurilor". Cum un
cotidian serios, de talia lui „Daily Telegraph", este luat în seamă,
directorul de comunicare al UEFA, William Gaillard, a afirmat că ceea
ce se întâmplă este o problemă foarte serioasă: „Le-am transmis
autorităţilor că nu putem face nimic în competiţiile interne, dar nu
vom admite aşa ceva în competiţiile UEFA". Aşadar, dacă povestea cu
stelistul Bănel Nicoliţă, despre care UEFA încă n-a aflat, este un
gângurit de copil, în schimb halucinaţiile celor de la „Daily
Teleghaph", conform cărora pe bannere de 40 m au citit mesaje
xenofobe „evreii şi ciorile afară din România", iar spectatorii vin
cu portrete mari cu Hitler, cu fostul lider al Gărzii de Fier,
Corneliu Zelea Codreanu, cu generalul Ioan Antonescu (? – n.r.), care
în timpul războiului a legat România de nazism, toate acestea pun FRF
într-o situaţie delicată. Mai ales că tot „Daily Telegraph" aminteşte
că Steaua Bucureşti a fost amendată de forul european cu 16.500 euro
pentru scandările rasiste ale fanilor, în timpul partidei retur cu
Shelbourne, din turul doi preliminar al Ligii Campionilor. La ceea ce
a scris „Daily Telegraph" se pune problema dovezilor. Acuzaţiile
lansate sunt grave. Pentru o mare parte a publicului de fotbal din
România ele ar putea fi credibile. Dar FRF şi LPF nu sunt organisme
ale fotbalului românesc în transă după justiţie. România este o ţară
în care discriminarea de orice fel este combătută, există o
legislaţie în acest sens, am semnat convenţii internaţionale care
condamnă discriminarea şi s-au înfiinţat organe abilitate să
sancţioneze orice abatere. „Eu am auzit ce s-a strigat la Timişoara
şi faptul că nu se va da nici o pedeapsă nu e normal. Dar nu putem
face nimic atâta timp cât Bănel a dat această declaraţie", mărturisea
Doru Viorel Ursu, preşedintele Comisiei de Disciplină al FRF. Există
o demenţă juvenilă, o maree neagră care inundă fotbalul românesc.
Există conducători de cluburi care fac deservicii imense acestui
sport. Dacă sistemul totalitar şi-a îndopat tinerele generaţii
cu „idealuri", societatea actuală se poate mândri că nu le mai oferă
nici unul. Nu mai există modele, repere, frică de nimic, nici de
autorităţi, nici de Dumnezeu. Rămâne doar tentaţia continuă a
violenţei oarbe, ca o provocare adresată lumii şi cerului. UEFA are
idiosincrasie la orice simptom rasist. Să ne reamintim de scandalul
imens iscat de selecţionerul iberic, Luis Aragones, după aluziile
rasiste la adresa lui Thiery Henry, numit „negru de rahat", pentru
care a plătit o amendă de 3000 de euro. După această inflamare a
problemei rasismului în fotbal, internaţionalul francez Thiery Henry
a lansat o acţiune de amploare, având susţinere FIFA, de luptă
împotriva rasismului pe terenurile de fotbal. Nu ne-am îndepărtat
deloc de subiect. Adevărat, puseuri de rasism timid răzbat pe nu
puţine stadioane ale Europei. Dar acolo, puterea politică nu a fost
uzurpată de oameni care susţin că au venit la putere de nicăieri şi
că nu au nici un fel de trecut. Evident, nici această din urmă
observaţie nu poate fi dovedită, aşa că ne întoarcem la gratuitatea
pură a fotbalului şi lecturăm cum îl elogiază „France football" pe
Thiery Henry, după ce a înscris un gol de trei puncte vitale,
miercuri seară, la Belfast. Ultimele declaraţii ale lui Gigi Becali
le lăsăm în seama altora.

Luminita Cioaba face un film despre deportarea rromilor
Calvarul rromilor supravietuitori ai deportarilor in Transnistria va
fi subiectul unui film conceput de fiica regelui Cioaba, Luminita
Cioaba, si care se afla acum in faza de montaj. Autoarea, care
lucreaza de un an si jumatate la acest proiect, a strans marturiile a
120 de supravietuitori, cea mai in varsta persoana fiind o femeie de
102 ani. Filmul, care a costat pana acum 26.000 de euro, este
sponsorizat de fundatia germana Erinnerung Verantwortung und Zukunft
si este promovat deja la unele televiziuni germane. Luminita Cioaba
intentioneaza sa prezinte documentarul, numit "Lacrimi tiganesti" -
"Iasfa Romane" - la Festivalul de film de la Amsterdam. Coloana
sonora este reprezentata de Balada lui Ciprian Porumbescu, in
interpretarea lui Ion Voicu, si beneficiaza de inconfundabila voce a
lui Florian Pittis. Filmul incepe cu copii rromi jucandu-se intr-un
lan de maci, o imagine senina a jocului si libertatii, si continua cu
marturiile supravietuitorilor deportarilor din Transnistria si
Ucraina, in perioada 40-45, cand multe familii de rromi au trebuit sa-
si abandoneze copiii, pe drum, in frig si salbaticie. Autoarea a
evocat imaginea povestita a unei familii care, epuizata, pe drumul de
intoarcere in Romania, si-a abandonat doi dintre copiii mai micuti in
padure, dar nu inainte de a le face un foc ca sa-si incalzeasca
manutele.

Regele rromilor, Florin Cioabă, vrea ca Centrul Creştin al Rromilor din România să fie primit în PPE
"Europa a fost ocupată de rromi fără războaie"

de Adrian POPESCU


Regele rromilor şi preşedintele Centrului Creştin al Rromilor din România, Florin Cioabă, a susţinut, la reşedinţa sa, o conferinţă de presă în cadrul căreia a abordat tema integrării României în Uniunea Europeană. "Europa a fost ocupată de 12.000.000 de rromi fără războaie", a spus liderul rromilor, amintind că problemele acestei etnii nu trebuie abordate doar din prisma rromilor din România, ci şi din prisma rromilor care locuiesc în toată Europa.
Cioabă a ţinut să precizeze că această temă a discutat-o şi în prezenţa delegaţiei europarlamentarilor care au vizitat Sibiul, la începutul acestei săptămâni, la invitaţia deputatului FDGR Ovidiu Gant.
Florin Cioabă a afirmat că, pe parcursul dialogului cu preşedintele grupului CDU/CSU, Hartmut Nassauer (CDU), şi copreşedintele Markus Ferber (CSU), a fost abordată şi problema drepturilor minorităţilor, cu preponderenţă problema drepturilor rromilor din România. Liderul comunităţii rrome a precizat că a pledat pentru integrarea României în structurile UE, aducând printre alte argumente şi legislaţia română, care "vine în sprijinul minorităţilor din România". "Acum avem peste 5.000 de tineri foarte bine pregătiţi care constituie elita intelectualităţii rrome. Rasismul nu este acceptat, iar cazurile mediatizate sunt manifestări izolate, rodul unor excentrici. Am susţinut că rromii pot să-şi schimbe mentalitatea prin promovarea valorilor creştine şi morale. Ca atare, am pus în discuţie posibilitatea primirii Centrului Creştin al Rromilor din România în marea familie creştin-democrată a Europei, în PPE. Răspunsul a fost mai mult decât încurajator. Am convingerea că în acest an vom fi primiţi în acest grup parlamentar aşa cum au fost primiţi şi omologii noştri din Ungaria", spunea, în final, regele Cioabă.