Frank[v=]

Povestea Annei Frank, într-un muzical
http://www.gandul.info/arta/povestea-annei-frank-intr-un-muzical.html?3940;2375352
„Holocaustul nu este un subiect de comedie”, declară Buddy Elias, ultimul descendent al familiei Frank

Înainte de a avea premiera, un nou spectacol bazat pe „Jurnalul Annei Frank” a stârnit controverse. De data aceasta, e vorba de o comedie muzicală care urmează să fie montată de un teatru spaniol. „Oare cum se poate povesti destinul tragic al fetiţei prin intermediul cântecelor?” se întreabă contestatarii.
Cei mai vehemenţi sunt cei de la „Fondurile Anna Frank”, o fundaţie cu sediul în Elveţia, condusă de un văr al Annei. Fondul a mai criticat şi alte dramatizări sau ecranizări după jurnal. De data aceasta susţine că o asemenea poveste tragică nu poate fi spusă printr-un gen atât de facil cum este comedia muzicală. „Suntem total împotrivă, Holocaustul nu este un subiect pentru o comedie muzicală”, declară Buddy Elias, ultimul descendent al familiei Frank.
Spectacolul este „foarte fidel” jurnalului, susţine regizorul spectacolului, Rafael Alvero. El spune că ideea acestei adaptări i-a venit după ce a vizitat casa în care Anna Frank şi familia sa s-au ascuns timp de 2 ani. „M-a emoţionat şi mi-am promis să refac sentimentul pe care acel loc, acea poveste, mi le-au trezit, prin lucrul la care mă pricep cel mai bine: muzica”.
Comediile muzicale pot să trateze şi subiecte serioase, ca în Jesus Christ Superstar sau Mizerabilii, spune regizorul. „Nu vreau să banalizăm povestea”, susţine Alvero. Fundaţia Anna Frank, cea care se ocupă de muzeul deschis la Amsterdam în casa unde Anna s-a ascuns, sprijină şi ea proiectul spaniolilor.

Rutka Laskier, o nouă Anne Frank

Andrei CODRESCU | scrisoare din New Orleans
Anne Frank: ţapul ispăşitor post-mortem şi noul imigrant

Judecati pentru ca au dat foc Jurnalului Annei Frank

Scrisorile lui Otto Frank O colectie de epistole ale tatalui Annei Frank va fi expusa pana in data de 20 martie, la New York.

Tatăl Anei Frank a cerut viză Cubei pentru a-şi salva familia

Tatăl Anei Frank – adolescenta care a scris un faimos jurnal, tradus ulterior în 67 de limbi, în timp ce se ascundea, împreună cu familia, la Amsterdam – a încercat să obţină o viză americană pentru a scăpa de nazişti, prin intermediul unui prieten de la universitate, potrivit unor scrisori descoperite recent de Institutul Yivo de investigaţii evreieşti din New York. Scrisorile vorbesc despre eforturile de fiecare dată mai disperate ale lui Otto Frank de a-şi scoate familia din Amsterdamul ocupat de nazişti. El a luat legătura, în aprilie 1941, cu Nathan Straus, în scopul de a obţine ajutor financiar care să-i permită să obţină o viză necesară pentru a emigra în SUA. În septembrie 1941, Frank i-a scris din nou lui Straus, pentru a-l ajuta să obţină viză pentru Cuba, care costa 2.500 de dolari de persoană.

O biografie intarziata

Expoziţie cu scrisorile personale ale Anei Frank
http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2006/04/060413_ana_frank.shtml

Întru apărarea Annei Frank

[url=http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Intru%20apararea%20Annei%20Frank%20de%20ML.htm]http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/JURNALISTICA/Intru%20apararea%20Annei%20Frank%20de%20ML.htm[/url]


„Anne Frank nu este o sfמntă” - decretează caricaturiştii fundamentalişti musulmani.

Musulmanii fundamentalişti s-au hotărמt să lase bolovanii şi benzina ca arme ale răzbunării şi să apuce calea caricaturii ca mijloc de expresie a urii faţă de non-musulmani. S-ar zice, un pas מnainte. Doar că una dintre recentele caricaturi aflată מn publicaţii musulmane o arată pe Anne Frank (evreica de 13 ani care a scris un jurnal devenit celebru) מn pat cu Hitler, afirmמnd că Anne Frank nu este o sfמntă.

Pentru musulmanii fundamentalişti, probabil că nici maica Tereza nu este o sfמntă.
Romגnii pun sfמntul aproape de sine, de lumea de fiecare zi. Pentru noi, sfמntul se plimbă printre noi, este un omul bun, omul care se מngrijeşte de ai săi, de naţia sa. Pentru noi, puritatea se cheamă sfinţenie. Aşa gמndim noi

Părintele Cleopa spune:” Prin sfinţi nu מnţelegem pe cei ce se numesc creştini doar cu numele, ci pe cei care s-au desăvמrşit prin fapte bune şi au urmat מntru totul lui Hristos

Părintele Cleopa este un sfמnt. Al nostru.

Cum şi Anne Frank este.

[font=Arial]Iar dacă despre Hitler se poate spune orice, şi pe bună dreptate, există מnsă ceva ce, מn nici un caz, nu i se poate pune מn spinare: pedofilia.[/font]

[font=Arial]O caricatură bazată pe o realitate impusă de ceea ce se percepe ca urmare a actelor musulmanilor fundamentalişti trebuie să fie clar separată de caricaturile anti-semite date publicităţii de către „caricaturişti” fundamentalişti musulmani. [/font]

[font=Arial]Şi mai este ceva: diferenţa dintre insultă şi satiră. Satira inteligentă.[/font]

[font=Arial]Furia declanşată de caricaturile daneze nu pare să aibă drept motiv central reprezentarea Profetului, ci modul מn care a fost făcut acest lucru.[/font]

[font=Arial]Curtea supremă a Statelor Unite, situată מn Washington D.C., are o frescă sugerמnd o istorie a legii, incluzמnd reprezentări ale lui Moses cu cele zece porunci, Napoleon Bonaparte şi chiar a profetulului Mahomed![/font]

[font=Arial]Dar poate că musulmanii fundamentalişti nu ştiu.[/font]

[font=Arial]־ntre timp, au murit patru afgani, מmpuşcaţi de forţele de ordine afgane. Şi un adolescent, călcat מn picioare, tocmai מn Somalia măcinată de foamete, ţară care nu a avut o limbă scrisă pמnă מn octombrie, 1973. [/font]

[font=Arial]Nu au devenit martiri, sunt doar cinci anonimi, care, probabil, vor מngroşa rמndurile celor care mor מntr-o מmbulzeală de stradă. [/font]

[font=Arial]Nimeni nu spune nimic despre preotul catolic ucis מn Turcia. Martori susţin că individul a fugit, strigמnd: "Allah este pretutindeni". Musulmanii fundamentalişti au călcat מn picioare crucea creştină ori de cמte ori au călcat מn picioare steagul danez. Dar acest lucru nu pare să deranjeze pe nimeni.[/font]

[font=Arial]Se doreşte aplanarea conflictului, cu orice preţ.[/font]

[font=Arial]Săptămמnalul satiric francez Charlie Hebdo a publicat, spre disperarea tuturor, atמt caricaturile daneze cמt şi contribuţii recente ale unor caricaturişti francezi. Organizaţii musulmane din Franţa au cerut autorităţilor franceze să interzică publicaţia, dar acestea au respins cererea lor motivמnd o eroare מn modalitatea de formulare a plמngerii. Directorul săptămמnalului a apărat libertatea presei, ridicמnd, מn acelaşi timp, un semnal de alarmă asupra concesiilor făcute de lumea occidentală.[/font]

[font=Arial]„ Nu trebuie să ofensăm credincioşii, spun persoanele de bine şi producătorii de iaurt מnfricoşaţi de boicotarea produselor lor” scrie redactorul şef al publicaţiei, Gerard Biard.[/font]



[font=Arial]Mi-e milă de Europa. Mi-e milă de parfumul fiecărei ţări, parfum care a devenit o miasmă grea de bucătărie מn care fiecare aduce ce vrea, sperמnd să creeze o reţetă minunată.[/font]

[font=Arial]Dar arta gastronomiei nu se numeşte artă doar de dragul cuvמntului. Nu poţi arunca מn oală tot ce-ţi trece prin minte. Este o chestiune de proporţii, de ierburi şi gusturi. Arome. Pur şi simplu unele nu se potrivesc deloc, chiar dacă vrei cu tot dinadinsul să le combini. Le amesteci şi nu mai recunoşti nimic. Iar rezultatul nu este digerabil. Păcat de ingrediente.[/font]

[font=Arial]Este timpul ca vestul să recunoscă existenţa unui conflict cultural מntre lumea orientală şi cea occidentală. Utopia unei lumi multiculturale şi armonioase a explodat. [/font]

[font=Arial]Grefele culturale sunt respinse.[/font]

[font=Arial]A continua să crezi că totul este minunat, ascultמnd ritmuri africane şi mמncמnd un burito, la umbra turnului Eiffel, fără a te gמndi la ce fel de lume ai creat pentru urmaşii tăi, este iresponsabilitate.[/font]

[font=Arial]O lume a-culturală, cu identitate violată, cu valori civice, poate, pierdute pe vecie, nu este ceea ce-i va face pe urmaşii noştri să ne aprecieze. [/font]

[font=Arial]Să pleci capul, la nivel mondial, מn faţa unei grupari fundamentaliste care te consideră duşman şi te vrea supus sau eliminat מnseamnă inconştienţă. O inconştienţă care nu poate aduce decמt cataclisme sociale de masă.[/font]

[font=Arial]Nu este מntמmplător că există continente şi rase şi limbi şi culturi atמt de diferite.[/font]

[font=Arial]Demenţa acelora care au dorit şi mai doresc ca aceste diferenţe să dispară, ca fiecare continent să semene cu celălalt, ca fiecare rasă şi naţie să mănמnce mמncarea, asculte muzica, poarte hainele celeilalte nu מnseamnă deschidere, ci sinucidere culturală. Diversitatea este sublimă dacă rămמne la ea acasă şi se conservă. Ghiveciul cultural explodează. Ghiveciul a dat מn foc. Oala este prea mică..[/font]

[font=Arial]Unele ziare au ales să susţină libertatea presei, republicמnd caricaturile care provoacă atמta zarvă. Dacă boicotul produselor poate determina abdicarea de la principiile şi valorile atמt de preţuite de lumea civilizată, atunci această lume nu-şi merită epitetul de „civilizată”.[/font]

[font=Arial]Preşedintele Iranului, Mahmoud Ahmadinejad, neagă realitatea Holocaustului şi cheamă la o conferinţă internaţională pe acest subiect, spre satisfacţia extremiştilor de dreapta care, iată, se vor găsi מn fine, la o מnaltă tribună de unde să-şi lanseze tezele profund ştiinţifice![/font]

[font=Arial]Existenţa unei civilizaţii paralele pe această planetă a fost, de mult timp, o preocupare a autorilor SF.[/font]

[font=Arial]Misterul a ieşit la iveală. Civilizaţia respectivă a fost, מn fine, descoperită! Prin intermediul preşedintelui iranian. Hotărמrea de a lua מn derמdere Holocaustul pentru a pedepsi occidentul arată, din nou, situarea lor מntr-o lume paralelă. Nu mai vorbim de confuzia pe care o fac.[/font]

[font=Arial]Mulţi musulmani care şi-au părăsit ţările au declarat că au auzit pentru prima dată despre Holocaust odată ajunşi מn occident. Lumi paralele.[/font]

[font=Arial]Recenta plăcere furibundă a anumitor capete din orient de a porni un război al caricaturilor avמnd ca subiect Holocaustul sare clar din contextul caricaturilor daneze.[/font]

[font=Arial]Din cמte ştim, danezii nu sunt un popor evreu, iar caricaturiştii pe care musulmanii fundamentalişti מi vor decapitaţi nu poartă perciuni şi pălărie ... Dar poate că pentru unii musulmani, tot ce nu este islam, este pus מn aceeaşi oală: evrei, catolici, ortodocşi, budişti, shinto... Şi trebuie pedepsiţi.[/font]

[font=Arial]Ce se ascunde מn spatele acestei provocări?[/font]

[font=Arial]„Caricatura a fost făcută de un ziar danez, nu de unul evreiesc. Dar, din nou, cineva face ceva şi noi, evreii, suntem vinovaţi” a spus liderul Uniunii Comunităţilor Religioase Evreiesti din Polonia, Petr Kadlcek.[/font]

[font=Arial]Un profesor musulman de religie făcea un paralelism מntre Isus şi Mahomed, מntrebמnd retoric: cum ar reacţiona creştinii dacă Isus ar fi zugrăvit la fel cum a fost zugrăvit Profetul lor?[/font]

[font=Arial]Greu de imaginat, gמndindu-ne la מnvăţătura propagată de Isus. Iar perioada din creştinism, cמnd ne-creştinii erau arşi pe rug se numeşte, מn lumea noastră, epoca medievală. [/font]

[font=Arial]Pentru europeni, chiar ne-evrei, subiectul Holocaustului este extrem de sensibil.[/font]

[font=Arial]Unii dintre noi au avut prieteni evrei care nu s-au mai מntors, altora, părinţii ne-au povestit despre ce au văzut şi trăit.[/font]

[font=Arial]Un unchi avea lacrimi מn ochi ori de cמte ori מşi amintea de un prieten evreu, din copilărie. Acel prieten i-a dat o carte, chiar מnainte de a fi deportat מmpreună cu familia lui. Nu s-a mai מntors. Unchiul meu a păstrat cartea cu sfinţenie, sperמnd...[/font]

[font=Arial]Iar mama mea מşi aminteşte de familii deportate din care, printr-o minune, cineva s-a מntors. ־ntr-o casă pustie. Bמntuită de memoria celor pierduţi מntru vecie.[/font]

[font=Arial]Adevărul evident nu mai trebuie demonstrat.[/font]

[font=Arial]Noi, europenii, ştim. Părinţii noştri ştiu.[/font]

[font=Arial]Preşedintele iranian neagă numărul celor ucişi מn lagărele de exterminare naziste. Ignoranţă sau provocare ieftină?[/font]

[font=Arial]Fostul preşedinte irakian, Saddam Hussein, este judecat pentru moartea a mai puţin de 200 de locuitori ai unui sat, fiind acuzat de genocid.[/font]

[font=Arial]Să spunem că naziştii au exterminat doar 150 de evrei. Chiar dacă preşedintelui iranian nu-i convine, tot genocid se cheamă. [/font]

[font=Arial]„Este vremea să מncălcăm tabu-urile” declară pompos şi belicos Liga Europeană Arabă, un grup radical din Antwerp, Belgia.[/font]

[font=Arial]Primul ministru belgian, Guy Verhofstadt, a acuzat grupul că a provocat rebeliuni מn Antwerp מn noiembrie, 2002. Liderul grupului, Dyab Abou Jahjah, a fost arestat, la acea vreme, pentru scurt timp. Acesta a candidat, fără succes, מn alegerile Parlamentare din 2003.[/font]

[font=Arial]Musulmanii fundamentalişti vor, mai nou, să testeze cמt de liber este occidentul cמnd vine vorba despre libertatea cuvמntului. [/font]

[font=Arial]Iată un element evident: occidentul permite existenţa unui astfel de grup. [/font]

[font=Arial]Mai mult, Europa le dă dreptul de a-şi construi moschei, a primi educaţie מn şcoli musulmane, de a candida şi a fi aleşi. Europa acceptă pמnă şi poligamia adusă de imigranţii musulmani. [/font]

[font=Arial]Europa i-a primit cu braţele deschise. Mai larg deschise decמt pentru imigranţii din estul european. [/font]

[font=Arial]Ernst Zundel, rezident canadian, căruia autorităţile canadiene i-au refuzat tentativele de a obţine cetăţenia canadiană מn 1966 şi 1994, este un activist de extremă-dreapta, acuzat de autorităţile germane de negarea Holocaustului şi de activităţi antisemite. El a fost deportat din Canada מn 2005 şi , dacă va fi găsit vinovat, este pasibil de o condamnare la מnchisoare de cinci ani. Zundel s-a născut מn 1939, anul מn care Germania a invadat Polonia şi a emigrat מn Canada מn 1958. ־n Canada, Zundel a condus, fără să fie deranjat de nimeni, Samistad Publishers, distribuind materiale de extremă-dreapta. [/font]

[font=Arial]O carte intitulată ” Au murit cu adevărat şase milioane”? este oferită spre vמnzare pe site-ul său.[/font]

[font=Arial]Mai este nevoie de testări?[/font]



[font=Arial][b]Madi Lussier[/b][/font]

[font=Arial]8 februarie 2006[/font]

[font=Arial]Montreal[/font]