Re: Malaxa[v=]

Scris de Admin 04.10.15 18:46

https://lupuldacicblogg.wordpress.com/2015/10/04/romania-milionarilor-cu-repetitie-povestea-de-business-a-marilor-averi-de-la-malaxa-la-ion-tiriac/

Scris de Admin 04.10.15 18:44

https://i0.wp.com/adevarulfinanciar.ro/wp-content/uploads/2015/06/nicolae-malaxa-cutiacuvechituri.wordpress.com_.jpg

Scris de Admin 19.09.15 20:14

Nicolae Malaxa- oportunitatea si viziunea unui industrias interbelic

Scris de Admin 26.08.15 20:25

CIA despre Nicolae Malaxa: „Un om gata să vândă România URSS-ului"

Scris de Admin 29.04.15 9:50

Destinul unei femei

Cea care ar fi putut deveni regina României, Irina Malaxa, a devenit

soţia strălucitului laureat al premiului Nobel

Iubire interzisă: Regele Mihai cu moştenitoarea Imperiului Malaxa

Autor: Nicoleta Savin

Una dintre cele mai frumoase idile ale epocii interbelice a fost cea dintre Irina, fiica

industriaşului Malaxa, şi Principele Mihai.

CEREMONIE

Pe 3 octombrie 2007, Georgia Van Dusen Palade primea, în numele tatălui său, de la

preşedintele Traian Băsescu, cea mai înaltă distincţie a statului român, Steaua

României în grad de Colan.

În vara anului 1938, când cei doi s-au cunoscut, nici unul nu împlinise 18 ani. Erau la

prima dragoste şi auspiciile păreau fericite, atât Carol al II-lea, cât şi Nicolae Malaxa

încurajând relaţia. Abdicarea Regelui Carol al II-lea în toamna anului 1940 l-a adus

pe Mihai pe tronul rămas liber. Relaţia Prinţului redevenit Rege al României cu Lulu

Malaxa s-a rupt din raţiuni de stat şi din influenţele familiei. Lulu Malaxa s-a

căsătorit cu medicul George Emil Palade, au emigrat în SUA şi s-a stins din viaţă la

numai 48 de ani, în 1969, cu cinci ani înainte ca soţul său să primească Premiul

Nobel pentru fiziologie şi medicină. Irina şi George Palade au avut doi copii, Georgia

Palade Von Dusen şi Philip Palade, deveniţi moştenitorii averii Malaxa, confiscate de

legionari şi naţionalizate de comunişti.

Pasiunile unui prinţ: Maşinile şi caii de rasă.

Cu siguranţă, Regele Mihai I îşi aminteşte cu emoţie prima sa dragoste. Dacă este să

dăm crezare înţelepciunii populare, aceasta nu se uită niciodată. Până s-o cunoască

pe Lulu Malaxa, prinţul Mihai era fascinat doar de maşini, puşti de vânătoare şi cai

de rasă.

Când în vara anului 1938 a zărit-o pentru prima dată într-o staţiune de pe litoralul

Mării Negre pe fata celebrului industriaş, pasiunile prinţului au trecut în plan secund.

2

Părea vrăjit de bruneta zveltă, cu profil grecesc, de camee. Avea şi de ce. Cei care au

cunoscut-o în epocă spun că Lulu Malaxa era o adolescentă cultivată, avea o fire

deschisă şi romantică şi părea a fi foarte tandră şi caldă în relaţia cu prinţul Mihai.

Tinerii au devenit foarte repede de nedespărţit, erau văzuţi adeseori în aceeaşi

maşină, dar şi la hipodrom, pe terenul de tenis sau la bazinul de înot. Prinţul a

început să-şi invite iubita la castelul Peleş din Sinaia. Ajungeau acolo cu automobilul

favorit al lui Mihai, un Alfa Romeo care putea atinge şi 120 kilometri pe oră. Presa

vremii a relatat că Mihai a rugat-o pe Lulu să-l însoţească la o vânătoare de lupi, iar

ea a dat curs acestei invitaţii. Mihai părea îndrăgostit lulea, îi cânta iubitei la pian

piese din Bach, Brahms, Mozart şi Debussy, compozitorii săi preferaţi.

Simpatizaţi de presă, încurajaţi de familii
[b]
Dacă pe atunci ar fi existat paparazzi, probabil că ne-ar fi parvenit astăzi numeroase

fotografii cu celebrul cuplu. Presa vremii a consemnat relaţia cu moderaţie şi rezervă,

aproape că a protejat-o. Relatările sunt puţine şi decente. Idila de la Bucureşti a

ajuns şi în paginile presei străine. Cei doi tineri erau descrişi admirativ de cotidianul

"The Palm Beach Report": "El, înalt şi blond, iar ea, subţirică, brunetă, cu un

splendid profil de grecoaică, fac un cuplu atât de contrastant." Lumea părea să fie

doar a lor, dar relatările ulterioare ale poveştii amintesc de supravegherea din umbră

a celor doi îndrăgostiţi de către Regele Carol al II-lea. Acesta dorea ca prinţul Mihai

să stea cât mai departe de politică şi vedea în fiul său un rival. Nici Malaxa nu avea

nimic împotriva unei relaţii care putea da alt curs relaţiei sale, şi aşa destul de bune,

cu Casa Regală.

Nu este un secret că Nicolae Malaxa a ajuns să deţină cea mai mare avere din epocă

şi datorită sprijinului masiv acordat de stat, sub formă de credite şi comenzi.

Guvernul i-a acordat credite de stat, iar apoi i-a cumpărat producţia. Presa vremii

afirma că au fost ani în care 98% din producţie era livrată către stat, profiturile

obţinute atingând rate între 300 şi 1.000%, iar o parte din acestea s-au întors la rege

sub formă de donaţii şi acţiuni.

3

Cel mai vehement contestatar al relaţiei dintre Carol al II-lea şi Malaxa a fost

Constantin Argetoianu, premier vreme de două luni în 1939. Dacă Regele şi Malaxa

păreau mulţumiţi de idila copiilor, nu acelaşi lucru se putea spune şi despre mama

prinţului Mihai, prinţesa Elena, care-şi dorea o parteneră cu sânge albastru pentru

unicul său fiu.

"El, înalt şi blond, iar ea, subţirică, brunetă, cu un splendid profil de grecoaică fac un

cuplu atât de contrastant."

Istoria şi intrigile dau totul peste cap
[b]
Brusca abdicare a lui Carol al II-lea, la 6 septembrie 1940, la doar câteva zile după

pierderea unei importante părţi din Ardeal către Ungaria, prin Dictatul de la Viena

din 30 august 1940, a schimbat decisiv cursul acestei poveşti de dragoste. Puterea

efectivă a fost preluată de generalul Antonescu, iar prinţul Mihai a devenit Mihai I de

România şi a urcat pe tron. Şi Nicolae Malaxa, acest "Krupp al României", a căzut în

dizgraţie. În luna mai a anului 1941, a fost acuzat de colaborare cu legionarii şi i s-au

confiscat uzinele.

Regele Mihai a fost influenţat decisiv să răcească şi să rupă relaţia cu Lulu Malaxa de

către cele două femei care i-au marcat viaţa, mama sa, Elena, prinţesă de Grecia şi

mătuşa sa, prinţesa de Spoleto, ulterior ducesă de Aosta. Antipatia constantă a

acestora pentru Lulu Malaxa a fost foarte bine ambalată în "raţiunile de stat" potrivit

cărora un rege avea datoria să caute să întemeieze o familie cu o femeie de rangul

său.

ŞANSA UNEI NOI IUBIRI
[b]
Din cauza unor probleme de sănătate, Lulu ajunge să-l cunoască în cursul anului

1941 pe medicul George Emil Palade.

În 1941, Lulu împlinise 20 de ani, George Emil Palade avea 29. Născut la Iaşi, fiul

unui profesor de filosofie şi al unei învăţătoare, Palade avea deja o carieră

promiţătoare în medicina internă, cu un doctorat în anatomie microscopică absolvit

în 1940, la numai 28 de ani, sub îndrumarea a două somităţi medicale Francisc

Rainer şi Andre Boivin, profesori de anatomie şi biochimie.

4

Au emigrat în SUA
[b]
Lulu Malaxa şi George Emil Palade s-au căsătorit în acelaşi an, potrivit biografiilor

medicului român. Presa din zilele noastre susţine eronat că această căsătorie s-ar fi

încheiat în 1946, an în care, de fapt, soţii Palade au emigrat în SUA.

Şi Nicolae Malaxa s-a descurcat bine. După război, pe motiv că a fost persecutat de

Antonescu, a reuşit să-şi transfere lichidităţi importante în SUA. Dar minunea n-a

durat mult. La naţionalizarea din iunie 1948, lui Nicoale Malaxa i-au fost confiscate

toate proprietăţile şi a devenit angajat într-una din fabricile sale. Trimis într-o

delegaţie comercială la Viena, Malaxa a refuzat să se întoarcă în România comunistă.

A plecat în SUA şi s-a stabilit la New York, cerând drept de rezidenţă permanentă. În

ţară a fost acuzat în contumacie de colaborare cu Garda de Fier şi a fost condamnat

la moarte pentru crime de război. După descoperirea trecutului său politic,

industriaşul român a fost acuzat public de colaborare cu Garda de Fier, iar

autorităţile americane au încercat să-l deporteze. N-au mai avut pe cine, fiindcă

Nicolae Malaxa a murit în 1965.

Lulu a murit la 48 de ani
[b]
Nicolae Malaxa a fost fericit să fie aproape de fiica sa, pe care a divinizat-o, şi de

ginerele său. A fost şi un bunic împlinit, având prilejul să-şi vadă adesea cei doi

nepoţi, Georgia Palade Von Dusen şi Philip Palade. La patru ani după moartea

tatălui său, Lulu Malaxa a fost răpusă de o boală care nu-i dădea de mult timp pace.

Avea numai 48 de ani. Abia în 1974, George Emil Palade avea să primească premiul

Nobel pentru medicină. Nu pentru România, ci pentru SUA, stat al cărui cetăţean

devenise.

MOŞTENIRI - Ce au primit urmaşii lui Nicolae Malaxa
[b]
După revoluţie, cei trei nepoţi ai lui Nicolae Malaxa - Georgia Palade von Dusen

Palade, Theodore Palade şi Loreen Malaxa - au primit de la statul român titluri de

peste 310 milioane de dolari la Fondul Proprietatea, în schimbul tuturor

proprietăţilor confiscate de comunişti celebrului lor bunic. Despăgubirile au fost

acordate astfel: 622,5 milioane lei pentru Uzina Faur (fosta uzină Nicolae Malaxa,

fostă 23 August), 384,7 milioane lei pentru Uzina Republica şi 73,3 milioane lei

pentru Combinatul Siderurgic Reşiţa.

UNIC
[b]
Palmares neegalat de nici un român George Emil Palade s-a recăsătorit în 1970, cu

Marilyn Gist Farquhar, o chimistă alături de care a lucrat mai mulţi ani. Cariera lui

Palade în America a fost fulminantă. Poate nici savantul nu visa o astfel de glorie în

1946, când a călcat prima dată pe pământ american, ca "Visiting Investigator" la

Institutul Rockefeller din New York.

Aici a devenit asistent, apoi membru asociat, membru titular, şef al Laboratorului de

biologie celulară şi profesor de biologie. Din anul 1972 a condus Catedra de Biologie

celulară a Universităţii Yale din New York.

George Emil Palade a murit în 2008, în luna octombrie
[/b][/b][/b][/b][/b][/b][/b]

Scris de Admin 28.01.15 18:39

Nicolae Malaxa- oportunitatea si viziunea unui industrias interbelic

Scris de Admin 13.10.14 12:58

http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/richard-nixon-intervenit-malaxa-razboiul-auschnitt

Scris de Admin 12.07.14 19:35

http://istoriesicultura.ro/automobilul-malaxa.html

Scris de Admin 05.04.14 19:53

Nicolae Malaxa, cel mai instarit om de afaceri al Romaniei din toate timpurile

Scris de Admin 14.10.13 9:35

Malaxa a fost un automobil românesc construit în 1945 la Reşiţa în fabricile industriaşului român Nicolae Malaxa, al cărui nume îl poartă. Proiectul autoturismului aparţine unu grup de ingineri şi tehnicieni de la uzinele A.S.A.M. şi Malaxa din Bucureşti şi IAR din Braşov, conduşi de ing. Petre Carp.
Maşina avea un motor cu 3 cilindri în stea, cu răcire forţată cu aer, capabil să dezvolte 30 CP. Soluţia constructivă era “totul în spate”, motorul formând un tot cu diferenţialul şi cutia de viteze. Greutatea motorului era de 80 kg iar ansamblul cu diferenţialul şi cutia de viteze ajungea la 150 kg. Pentru a asigura răcirea motorului, între plafon şi acoperiş era lăsat un spaţiu pentru canalizarea aerului necesar. Aerul era captat din faţă, de deasupra parbrizului şi era canalizat prin acoperişul cu pereţi dubli, cu ajutorul unui ventilator, care îl absorbea, dirijând o parte peste cilindri, iar restul la carburator.
Malaxa oferea un nivel înalt de confort şi putea transporta până la şase persoane. Caroseria avea o formă aerodinamică, foarte elegantă, cu portbagajul în partea din faţă, sub capotă, unde se afla şi roata de rezervă. Prinderea caroseriei pe şasiu se făcea prin tampoane de cauciuc. Viteza maximă era de 120 km/h si un consum de benzină de 10 l/100 km. Caroseria era montata pe sasiu cu tampoane de cauciuc de 10 cm grosime, ceea ce-i dadea un comfort in mers neegalat de alti fabricanti. S-au produs cam 800 de automobile pe an, intre 1945 si 1947.
Producţia ei a fost oprită când sovieticii au decis să mute linia de asamblare în U.R.S.S., după ce un oficial de la Moscova aflat la Sofia, a fost transportat cu un automobil Malaxa şi a rămas impresionat de performanţele acestuia. (Numele acestui general- maior, era Leonid Brejnev (1906-1982) fiind insotit de colonelul Vladimir Semiciastnii (1924-2001). Generalul Brejnev a fos asa de impresionat de acel automobil incat a chemat Kremlinul la telefon si a cerut mutarea uzinei Malaxa din Resita, la Podgorye, in Urali. Asa a murit automobilul Malaxa).

DE LA BORIS PETROFF

Scris de Admin 23.06.13 19:08

Galerie foto: Uzinele Malaxa în imagini în 1940

Nicolae Malaxa a fost unul dintre cei mai mari industriaşi din România, creatorul industriei grele româneşti. În dosarele Societăţii Anonime Române Malaxa păstrate de Arhivele Naţionale se regăsesc proiecte majore pentru România (unele dintre ele realizate de Nicolae Malaxa, altele de comunişti, altele rămase încă în suspensie): industria de armament proprie, canalul Dunăre-Marea Neagră, un [...]

Scris de Admin 18.06.13 22:51

Nicolae Malaxa şi gena fanariotă a românilor

Tocmai ce am încheiat un studiu despre modelul de afaceri al lui Nicolae Malaxa. Am consultat câteva sute de dosare de arhivă, am citit memoriile unor contemporani şi ceva lucrări de istorici (am cam evitat volumele redactate în perioada comunistă, când Malaxa era condamnat cu mânie proletară). Şi am ajuns la o concluzie tristă: industria [...]

Scris de Admin 16.06.13 18:58

Un articol despre războiul mogulilor. Bonus: serviciul de informaţii al lui Nicolae Malaxa

De azi puteţi citi pe internet studiul meu despre bătălia mogulilor interbelici ai României, Nicolae Malax şi Max Auschnitt. A apărut în ediţia print a revistei Historia din luna ianuarie, de azi este şi online aici. Şi încă un anunţ: în revista Magazin Istoric pe luna februarie (se găseşte la chioşcuri) mi-a apărut un articol [...]

Scris de Admin 29.12.12 18:59

O avere cât o industrie: Nicolae Malaxa

Născut la Huşi, în decembrie 1884, Nicolae Malaxa era fiul unui aromân cu origini greceşti şi al ficei unui dregător local. Pasionat de tehnică şi cu ajutorul familiei, Malaxa urmează cursurile Politehnicii din Karlsruhe (Germania), studii care-l vor ajuta mai târziu în afacerile sale. În 1921, la marginea Bucureştiului înfiinţează un atelier de reparaţii material rulant, unde erau reparate locomotive şi vagoane. Pentru că afacerea sa era explozivă, în 1923 începe construcţia unei fabrici mari, un proiect greenfield în termenii de astăzi, înfiinţând Uzinele Faur. Conectat la lumea politică, Malaxa devine unul dintre beneficiarii principali ai decretelor guvernamentale prin care se dorea sprijinirea industriei româneşti şi, în 1927, primeşte o comandă cu plata în avans pentru construcţia primelor locomotive româneşti. Trebuie spus că Uzinele Malaxa erau printre cele mai moderne din Europa, o realizare deosebită, având în vedere că industria grea era inexistentă într-o Românie care a păşit în perioada contemporană ca o ţară eminamente agrară. La un an după semnarea contractului cu Căile Ferate, de pe porţile uzinei ieşea prima locomotivă Malaxa, 100% românească. Remarcabile la Malaxa erau rapiditatea şi uşurinţa cu care adopta inovaţiile într-una dintre cele mai moderne industrii ale vremii. În 1931, a produs primul automotor cu motor Diesel, iar în 1935 producţia anuală a Uzinelor Malaxa a atins un record de 93 de locomotive. Între timp, afacerile lui Nicolae Malaxa s-au extins şi în alte domenii, înfiinţând fabrica de ţevi de oţel fără sudură, actuala Republica, iar din grupul său industrial au ajuns să facă parte Uzinele Tohani Zărneşti sau Magazinele Unite de Fierărie din Galaţi. De asemenea, industriaşul avea pachete de acţiuni importante la Astra Arad, Uzinele şi Domeniile de Fier Reşiţa, IOR Bucureşti sau Unio Satu Mare.

Afacerile lui Malaxa au supravieţuit instaurării regimului Antonescu, care i-a pus sechestru pe fabrici, însă nu şi comuniştilor. Cu toate că iniţial a avut o relaţie bună cu noul regim, în 1948 i-au fost naţionalizate toate companiile şi tot în acelaşi an a emigrat în SUA, unde îşi transferase deja o bună parte a averii. Industriaşul român a murit în 1965 în New Jersey, fără a reuşi să repete şi în America succesul fulminant din România.

Deseori, chiar şi atunci când era la apogeul puterii sale, Malaxa a fost contestat pentru metodele neortodoxe de a-şi finanţa companiile. La un moment dat, 96% din producţia fabricilor sale era achiziţionată de către statul român, de obicei cu plata în avans. A fost un apropiat al partidelor politice, finanţând pe toată lumea, inclusiv Garda de Fier sau Partidul Comunist. De notorietate sunt şi relaţiile sale cu regele Carol al II-lea şi cu camarila regală, relaţii despre care se presupune că l-au ajutat în afaceri. Celebre sunt şi valizele cu bani pe care le oferea sub formă de donaţii regelui. De cealaltă parte, contribuţia miliardarului la modernizarea ţării este incontestabilă. Pe lângă inovaţiile tehnologice adoptate în fabricile sale – în 1945 a reuşit să producă primul automobil românesc, de exemplu – Malaxa a fost şi un filantrop, un susţinător al cercetării ştiinţifice şi al artelor. Averea sa nu a fost niciodată cuantificată, însă ca să vă faceţi o idee, statul român a dat sau urmează să dea urmaşilor săi despăgubiri de peste 300 milioane de dolari pentru proprietăţile confiscate de comunişti. Iar aici nu intră banii pe care a apucat să-i transfere în străinătate înainte de emigrare sau proprietăţile nerevendicate.

Scris de Admin 03.03.12 10:10

Ginerele lui Malaxa, George Emil Palade, primul român laureat al Premiului Nobel

Scris de Admin 19.02.12 8:58

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Razboiul_nababilor-_Richard_Nixon_a_intervenit_pentru_Malaxa_in_razboiul_cu_Auschnitt_0_648535379.html

Scris de Admin 19.02.12 8:56

http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Carol_al_-II-lea-CIA-FBI-Max_Auschnitt-Nicolae_Malaxa-SUA_0_647935589.html

Scris de Admin 19.02.12 8:55

Nicolae
Malaxa[v=] Images?q=tbn:ANd9GcT77NLb3Hn9b3gQrdZctOA_aYeqJRrqd3XuDlWIvOO2cRwsVnlFnhiXSrGd

Lulu

Scris de Continut sponsorizat