Ford[v=]

Ford romana
Gh. Bratescu

Henry Ford, celebrul inventator, constructor de automobile si genial
manager industrial a lasat urmasilor sai o imensa avere, dar mai ales
uzinele de la Detroit, care fabrica masini ce se vand in intreaga
lume. Automobilele marca Ford au ajuns si in Romania, unde s-au
cumparat intr-un numar apreciabil, datorita pretului lui modic.
Masinile Ford nu erau singure pe piata romaneasca, de provenienta
americana. Erau de asemenea vandute automobile "Lincoln", "De
Soto", "Plymouth", "Krisler", "Pontiac", "Chevrolet", dar nici una nu
concura pe "Ford". In perioada interbelica, toate firmele de
automobile americane expediau peste Ocean, in Europa, masini
asamblate, gata echipate, cu cargoboturi speciale. Apa marii, ploile
aveau efecte negative asupra automobilelor care, ajunse la Marsilia,
Amsterdam, Hamburg si chiar la Constanta, trebuiau sa fie supuse unor
revizii amanuntite, defectele remediate, ajungandu-se uneori prin a
fi revopsite, ceea ce ridica enorm pretul lor de vanzare. Ford a avut
insa ideea de a expedia masinile demontate, in piese, stivuite in
containere. Ajunse in Europa sau in orice parte a lumii, automobilele
erau montate in ateliere speciale, astfel incat puteau fi oferite
clientilor la preturi extrem de avantajoase, cu atat mai mult, cu cat
si expeditia peste ocean costa mai putin, deoarece in containere
intrau de cinci ori mai multe masini, decat ar fi fost gata montate.

In Romania, vanzarile au ajuns in anii '30 ai secolului trecut atat
de numeroase, incat Ford a construit la Bucuresti o mare fabrica de
asamblare, proiectata astfel incat sa poata produce caroserii si
diverse piese componente ale motoarelor. Din nefericire pentru
Romania, in 1941, productia fabricii "Ford-romana", listata la bursa,
a incetat brusc, datorita intrarii in razboi a USA, eveniment fortat
de atacul japonez de la Pearl Harbour. S-a pierdut pentru romani nu
numai o industrie moderna, in care se lucra aidoma ca in America, dar
si un exemplu viu al productivitatii si atitudinii fata de munca.
Automobilele marca Ford erau atat de numeroase pe soselele romanesti,
incat chiar daca o mare parte din ele au fost distruse in timpul
razboiului, inca au mai ramas in circulatie o multime. Unele dintre
acestea sunt in buna stare si astazi, rezistand chiar dupa sapte
decenii de functionare ceea ce arata extraordinara lor fiabilitate,
dar si buna intretinere ce le-a fost acordata de proprietari. Aceasta
istorie indelungata a firmei Ford in Romania a fost, de altfel,
succint evocata chiar de catre domnul William Ford Jr., presedintele
companiei al carui nume il poarta. Alocutiunea a fost prilejuita de
vizita presedintelui Romaniei, dl. Traian Basescu, facuta la uzinele
din Detroit, unde i-au fost prezentate diverse modele de automobile.
Sefului statului roman, presedintele companiei Ford i-a oferit drept
cadou macheta unei masini de epoca marca Ford, ce reda cu
minutiozitate toate detaliile modelului original creat candva de
batranul Henry Ford, cu care acesta a cucerit lumea intreaga. Modelul
respectiv este expus la loc de cinste in Muzeul "Henry Ford" din
Detroit, ca exemplar unicat. Interesant este ca acelasi model se mai
afla, chiar in stare de functionare, si la Bucuresti. Masina,
proprietatea descendentilor unei familii bogate din Romania, a fost
prezentata ca o curiozitate tehnica in cadrul unei expozitii
speciale, organizata pentru strangerea de fonduri destinate
sinistratilor de pe urma inundatiilor din vara. Este, probabil, tot
un unicat, de aceasta data in Europa. "Fordul" de la Bucuresti are si
el o istorie, dar pe potriva celei petrecute in Romania.
Supravietuind avatarurilor razboaielor, dar si prigoanei din timpul
dictaturii comuniste ascuns intr-un grajd spre a nu fi aruncat la
fier vechi sau confiscat, Fordul stravechi a fost reconditionat cu
grija si pus in stare de functionare, aratand superb, in pofida
scurgerii atator decenii.

Macheta oferita de domnul William Ford Jr. presedintelui Traian
Basescu straluceste de frumusete. Nu s-a spus din ce metal a fost
confectionata bijuteria. Unii au presupus ca este din aur pur. S-ar
putea. Adevarul este ca aurul ar putea veni inglobat in serii de
automobile Ford fabricate in Romania. Totul este posibil, citind
printre randuri atat alocutiunea domnului Ford tinuta la Detroit, cat
si declaratia presedintelui Basescu, in cursul vizitei sale la
Muzeul "Henry Ford": "Mesajul meu la compania Ford, a spus Traian
Basescu, a fost ca investitia in Romania, pe care ar intentiona
eventual sa o faca, este binevenita, necesara si dorita, la fel cum
orice alta oferta de investitii in Romania, in industria
automobilului, pentru uzinele de la Craiova, pentru Brasov,
eventual "Camioane" este binevenita". Dupa cum se stie, industria de
automobile a suferit un regres puternic dupa decembrie 1989, datorita
unor cauze multiple, dar in primul rand managementului defectuos si
intarzierii procesului de privatizare cauzat de opozitia distructiva
a sindicatelor. Actionand ca un brat ocult al comunismului, liderii
sindicatelor au starnit demagogic muncitorii de la
uzinele "Autobuzul" din Bucuresti, care au blocat practic negocierile
incepute pentru scoaterea la vanzare a intreprinderii. In mod absolut
reprobabil, ei au fost sprijiniti chiar de Ion Iliescu, dar si de
alti lideri ai PDSR-ului, in protestele lor nejustificate. Rezultatul
final este acela ca uzinele respective au sfarsit prin a da faliment,
in timp ce "protestatarii" s-au trezit fara locuri de munca, marind
numarul somerilor. La Brasov, scenariul s-a petrecut identic. Uriasa
sansa ca uzinele de autocamioane sa fie adjudecate de mult prea
cunoscutul concern german "Mercedes-Benz" a fost pierduta, dupa ce
conducerii acestui gigant european, adusa special la Brasov de
bancherul Ion Tiriac, i-a fost interzisa intrarea in uzina de catre
sindicalisti furiosi pe "capitalistii straini". Ulterior, toate
incercarile de privatizare a uzinei au fost sortite esecului,
intreprinzatorii temandu-se de reactia sindicatelor. Situatii mai
aparte s-au petrecut la Campulung-Muscel, unde uzina ARO, singurul
producator de automobile 4x4 din Romania, au fost cumparate de un
american de origine cubaneza, care a instrainat in buna masura hale
de productie si utilaje performante, spre a face rost de bani pentru
a-si achita transele din contractul de privatizare. Ramas astfel in
incapacitate de productie, noul proprietar al uzinelor muscelene a
recurs la concedieri masive de personal, ceea ce a condus la reactia
sindicatelor care au cerut rezilierea privatizarii si tragerea la
raspundere a vinovatului. Fabrica de scule si matrite - FSM a fostei
uzine ARO, utilata la nivel mondial, americanul a vandut-o unui
intreprinzator roman, Gh. Bulugea, care a achizitionat-o nu pentru a
produce, ci pentru specula. Consiliul Concurentei s-a sesizat,
demarand o investigatie asupra modului in care a avut loc tranzactia
respectiva. Numai ca dl. Bulugea, ca sa scape de urmari, a inceput
tratativele ca FSM-ul cumparat pe mai nimic fata de valoarea reala,
sa fie preluat de firma italiana "Paganelly" Ltd, producatoare tot de
scule si matrite, cu care ARO Campulung-Muscel colaborase si inainte
de privatizare. Cu alte cuvinte, soarta uzinelor ARO ramane incerta.
Tot incert este si viitorul uzinelor de automobile de la Craiova.
Halele, construite de Nicolae Malaxa in anii premergatori Primului
Razboi Mondial pentru a fabrica automobile Volkswagen, au ajuns pana
la urma producatoare de masini de mic litraj sub licenta Citroen, cu
denumirea "Oltcit". Dupa 1989, productia de "Oltcit" a incetat,
licenta nefiind reinnoita de statul roman. Uzinele au fost cumparate
de concernul sud-coreean Daewo care, cativa ani mai tarziu a intrat
in proprietatea gigantului american "General Motors". Interesat mai
mult de santierul naval de la Mangalia si de uzinele "Electroputere"
din Craiova, decat de fabrica de automobile, "GM" a renuntat la
aceasta. Astfel, statul roman se afla azi din nou in ipostaza de
ofertant la privatizare a fabricii ghinioniste. Va veni "Ford" sa
cumpere uzinele craiovene de automobile este o ipoteza pe care a
lansat-o la Detroit presedintele Traian Basescu. Oricum, compania
Ford a lasat la Bucuresti o mare fabrica utilata americaneste, in
1941, pe care comunistii au nationalizat-o. Nu s-a spus nimic insa de
compensatiile acestei pierderi suferite de americanii din Detroit. In
orice caz, daca "Ford" va intra in Europa triumfator cu automobile
oferite la preturi concurentiale fabricate in Romania, macheta data
cadou lui Traian Basescu ar putea fi un simbol de aur.
CLIPA

Cunoscut pe plan mondial pentru că a introdus producţia de masă, precum şi pentru automobilele oferite oamenilor la preţuri convenabile, Henry Ford a făcut, în afaceri, şi gafe. Una dintre cele mai notabile a fost decizia de a fabrica submarine. În timpul Primului Război Mondial, Ford a anunţat că ar putea construi 1.000 de submarine mici pe zi. Marina, însă, aflată într-o situaţie disperată i-a cerut lui Henry Ford să construiască navele de 200 de picioare Eagle. După ce a pus imediat pe picioare o linie de producţie, Ford a ieşit pe piaţă în iulie 1918 cu primul submarin de acest tip. Din păcate, pe cît de fiabile erau automobilele Ford, pe atît de inutile s-au dovedit submarinele fabricate sub acelaşi nume. Submarinele nu erau etanşe. Ford a ales să ignore cele mai bune creiere existente în Marină şi s-a aventurat singur în producerea acestor submarine, plecînd de la ideea că a face acest gen de vehicul este la fel de uşor cu fabricarea unui automobil. În primul an, au fost produse doar 17 submarine Eagle. În final, Henry Ford a livrat cel de-al şaizecilea submarin, ultimul, de altfel, în 1919, deşi planul iniţial era de a construi cîte unul pe zi. Prin 1939, doar opt mai erau în uz.