Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
Einstein[v=]
Pagina 5 din 7
Pagina 5 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Einstein[v=]
Rezumarea primului mesaj :
ALBERT EINSTEIN-
126]Viaţa este o tapiserie minunată. Individul nu e decât un detaliu neînsemnat dintr-un desen uriaş şi sublim.
125]Viaţa însăşi este magie, iar dacă nu crezi asta, măcar încearcă să o trăieşti ca pe ceva magic.
124]Idealurile care mi-au luminat calea şi mi-au redat din timp în timp curajul de a înfrunta viaţa cu bucurie, au fost: bunătatea, frumuseţea şi adevărul.
123]Cel ce mărșăluiește vesel în rând cu trupa, deja și-a câștigat disprețul meu. I s-a dat ditamai creierul din greșeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi fost de ajuns.
122]Ce faci pentru tine dispare odată cu tine, ce faci pentru alţii rămâne pentru eternitate.
121]Este datoria fiecărui cetăţean ,în conformitate cu cele mai bune aptitudini ale sale, să-şi exprime convingerile în afacerile politice.
120]Ceea ce mă interesează cu adevărat este dacă Dumnezeu a avut de ales când a creat lumea.
119]Unii bărbaţi se străduiesc toată viaţa să înţeleagă o femeie. Alţii se ocupă de lucruri mai uşoare, cum ar fi teoria relativităţii.
118]Sufletele mari au întâlnit întotdeauna opoziţie din partea minţilor mediocre.
117]Cel ce spune că e imposibil nu ar trebui să-l împiedice pe cel ce nu crede aşa ceva.
116]Dacă nu poţi să-i explici unui copil de şase ani, înseamnă că nu ai înţeles nici tu.
115]Mă interesează ce gândeşte Dumnezeu. Restul sunt detalii.
114]Dacă vrei să ai copii inteligenţi, citeşte-le poveşti. Dacă vrei să fie şi mai inteligenţi, citeşte-le şi mai multe poveşti.
113]Prostia este infinit mai fascinanta decat inteligenta.
Inteligenta are limitele ei, prostia nu.
112]O fiinţă umană este o parte dintr-un întreg, denumit de noi univers, o parte limitată în timp şi spaţiu.
111]Niciodată nu am ajuns la vreuna dintre descoperirile mele pe calea gândirii raţionale.
110]Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va depasi interactiunea umană.
Lumea va avea o generatie de IDIOTI.
109]Realitatea este doar o iluzie, însă una foarte persistentă.
108]Orice întrebare complicată are un răspuns simplu.
107]O problemă fără soluţie e o problemă prost pusă.
106]Stiinta fara religie este schioapa, religia fara stiinta este oarba.
105]Idealurile care mi-au luminat calea si din cand in cand mi-au dat curaj reinnoit de a intampina viata cu voiosie, au fost bunatatea, frumusetea si adevarul.
104]Nu orice care poate fi numărat contează, si nu orice care contează poate fi numărat.
103]Bunul simt este o colectie de prejudecati dobandite pana la varsta de 18 ani.
102]Casnicia ii face pe oameni sa se trateze unul pe altul ca niste acte de proprietate, nu ca niste fiinte libere.
101]Singura modalitate sigură de a nu greşi este să nu ai idei noi.
100]Un nou mod de gandire e necesar daca oamenii vor sa supravietuiasca.
99]Conduita morală nu înseamnă pur şi simplu exigenţa de a renunţa anume la plăcerile vieţii, ci mai degrabă interesul plin de solicitudine pe care-l depune cineva ca să făurească o soartă mai bună pentru toţi oamenii.
98]Imaginatia este totul. Este avanpremiera atractiilor viitoare ale vietii.
97]Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
96]Toti suntem genii. Insa daca judecam un peste dupa abilitatea sa de a se urca in copaci, el va trai toata viata cu impresia ca nu este destept.
95]Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rau, ci de aceia care ii privesc si refuza sa intervina.
94]Un om poate muri, natiunile pot creste sau se pot prabusi, dar o idee traieste pentru eternitate.
93]Cel mai important lucru este sa nu te opresti din a pune intrebari.
92]Logica te va purta de la A la B. Imaginatia te va duce peste tot.
91]Va amintiti cum radeau oamenii de curentii electrici cunoasterea fiintei umane este abia in stadiul incipient.
90]Nu putem rezolva problemele folosind acelasi tip de gandire pe care l-am folosit atunci cand le-am creat.
89]Timpul exista pentru ca lucrurile sa nu se intample in acelasi timp.
88]Singurul lucru care nu ma lasa sa invat este educatia mea.
87]In loc de toate acestea, mai bine sa muncim. Sa terminam odata cu singura criza amenintatoare: tragedia de a nu dori sa luptam pentru a o depasi.
86]Daca vorbim de criza o promovam iar tacerea este o exaltare a conformismului.
85]Problema pe]rsoanelor si tarilor este lenea si indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din astfel de situatii.
84]Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe daca tot timpul facem acelasi lucru. Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.
83]Sunt satisfăcut cu misterul eternităţii vieţii şi cu o cunoaştere, un simţ, al minunatei structuri a existenţei – precum şi încercarea umilă de a înţelege chiar şi o mică porţiune a Raţiunii care se manifestă în natură.
82]Ştiinţa este un lucru minunat atâta timp cât nu-ţi câştigi existenţa din ea.
81]A avea înseamnă a primi de la semenii tăi o parte incomparabil mai mare decât cea corespunzătoare serviciilor pe care ai putut să le aduci.
80]Cine spune ca nu a facut niciodata o greseala inseamna ca nu a încercat niciodata nimic nou.
79]Nu ma ingrijorati din cauza problemelor voastre de matematica. Va asigur ca ale mele sunt sunt mult mai mari.
78]Educaţia este ceea ce ramane dupa ceai uitat tot ceea ce ai invatat in scoala.
77]Nu incercati sa fiti oameni de succes. Incercati sa fiti oameni de valoare!
76]Realitatea este doar o iluzie, una foarte persistenta.
75]Calea progresului ştiinţific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obişnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înţelese de la sine drept valide şi arătăm cirumstanţele prin care justificarea şi utilitatea lor depind, şi cum au crescut, individual, din datul experienţei. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.
74]Nu stiu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea razboi mondial, dar cu siguranta cel de-al patrulea va fi luptat cu bete si pietre.
73]Există două căi de a-ţi trăi viaţa: una e ca şi cum nimic nu ar fi miraculos, cealaltă este ca şi cum totul ar fi un miracol.
72]Sînt împotriva examenelor - ele nu fac altceva decît să abată interesul faţă de studiu. În toată cariera sa universitară, un student n-ar trebui să dea mai mult de două examene. Eu aş ţine seminarii, iar, dacă tinerii sînt interesaţi şi ascultă, le-aş da Diplome.
71]Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.
70]Nici o problema nu poate fi rezolvata la acelasi nivel de cunostinte la care a fost creata.
69]Oamenii exemplari nu o duc bine într-o democraţie.
68]A devenit cumplit de evident că tehnologia ne-a depăşit umanitatea.
67]Curiozitatea este o plantă mică şi delicată care, în afară de stimulare, mai are nevoie şi de libertate.
66]Toata lumea stie ca anumite lucruri sunt irealizabile, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza.
65]Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis.
64]Nebunie: sa faci acelasi lucru iar si iar astepandu-te ca rezultatul sa fie diferit.
63]Nu ma gandesc niciodata la viitor. Oricum vine destul de repede.
62]Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol.
61]Întîmplarea este acea coincidenţă în care Dumnezeu preferă să rămînă necunoscut.
60]Lucrurile cele mai preţioase din viaţă nu sînt cele procurate cu bani.
59]Progresul tehnologic poate fi comparat cu un topor bine ascuţit, făcut cadou unui criminal în serie.
58]Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul.
57]Nu am nici un talent anume, sunt doar extraordinar de curios.
56]Puţini oameni sînt în stare să exprime o opinie diferită de prejudecăţile mediului lor.
55]Sîntem cu toţii foarte ignoranţi, dar nu ignorăm toţi aceleaşi lucruri.
54]Adevărul este ceea ce trece testul experienţei.
53]Timpul şi spaţiul sînt moduri în care gîndim, nu moduri în care trăim.
52]O simfonie a lui Beethoven poate fi descrisă şi ca o “succesiune de presiuni acustice de diferite lungimi de undă”, dar ce sens ar mai avea?
51]Singurătatea este dureroasă în tinereţe, dar devine plăcută la maturitate.
50]Dacă A reprezintă succesul în viaţă, atunci A este egal cu x plus y plus z. Munca reprezintă x; y înseamnă joaca; iar z= să ştii să-ţi ţii gura.
49]Cei care au privilegiul de a sti, au datoria de a actiona.
48]Lucrul pentru care nu ai niciun pret de platit nu are nicio valoare.
47]Nu exista cuvinte mari, ci doar oameni mici.
46]Increderea prosteasca in autoritate este cel mai mare dusman al adevarului.
45]Dezvoltarea intelectuala ar trebui sa inceapa la nastere si sa se termine doar la moarte.
44]Este mai dificil sa distrugi o parere gresita decit un atom.
43]Orice prost poate sti. Scopul este sa intelegi.
42]Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramine anonim.
41]Marile spirite s-au confruntat intotdeauna cu opozitie violenta din partea mintilor mediocre.
40]Totul ar trebui sa fie cit mai simplu cu putinta, insa nu mai simplu de atit.
39]Mi se pare ca ideea unui Dumnezeu personal este un concept antropologic pe care nu il pot considera serios... Stiinţa a fost acuzata ca submineaza moralitatea, pe nedrept. Omul ar fi intr-adevar intr-o stare jalnica daca ar trebui sa fie infranat de frica de pedeapsa si speranta recompensei dupa moarte.
38]Luna sta la locul ei chiar daca nu ma uit si eu la ea.
37]Stiinta e ceva minunat... cu conditia sa nu trebuiasca sa-ti cistigi piinea de pe urma ei!
36]Imaginatia este la fel de importanta ca si cunoasterea.
35]Daca dorim sa continuam a trai pe aceasta planeta este nevoie de o schimbare de atitudine
34]Nu va ingrijorati ca aveti probleme cu matematica - ale mele sint cu mult mai mari!
33]Este un miracol felul in care curiozitatea izbuteste sa supravietuiasca educatiei scolare.
32]Prea putini oameni care "vad cu ochii lor" gindesc cu propriile lor capete.
31]In mijlocul teoremelor si ecuatiilor, nu uitati omul!
30]Problemele care exista acum in lume nu pot fi rezolvate de mintile care le-au creat.
29]Poate ca nu sint mai destept decit altii, dar imi petrec mai mult timp in compania problemelor pe care vreau sa le rezolv.
28]Doar viaţa pe care o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită trăită.
27]Incearca nu sa fii un succes, ci sa fii o valoare.
26]Lucrul cel mai greu de inteles din intregul Univers este impozitul pe venituri.
25]Imaginatia este mai importanta decat eruditia.
24]In lumea asta exista doua lucruri infinite: universul si prostia
omeneasca.De primul lucru nici macar nu sunt sigur.
23]Daca faptele nu se potrivesc cu teoria, schimbati faptele!
22]Nu tot ceea ce conteaza este numarabil, tot asa cum nu tot ce poate fi numarat conteaza
21]Adevarul care nu are legatura cu tine nu exista.
20]Cel mai greu lucru de demonstrat este că Dumnezeu există
19]Daca legea relativitatii se va verifica, Germania va afirma ca sunt german, iar Franta ca sunt cetatean al lumii. Iar daca se va constata ca m-am inselat, francezii vor zice ca sunt neamt, iar germanii ca sunt evreu….
18]Lucrul cu adevarat valoros este intuitia.
17]Mintea intuitiva este un dar sfant si mintea rationala este servitorul fidel. Noi am creat o societate care onoreraza pe servitor si care a uitat darul.
16]Un lucru foarte important este sa nu te opresti sa(iti) pui intrebari.
15]Cel mai important lucru e sa nu incetezi niciodata sa-ti pui intrebari.
14]Pune mana pe o soba fierbinte un minut si ti se va parea o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea un minut. Asta e relativitatea.
13]Intelectualii rezolva problemele. Insa geniile previn aparitia lor.
12]Efortul de a cauta adevarul trebuie sa preceada orice alt efort.
11]Idealurile marunte ale eforturilor umane _ bogatia, succesul superficial, luxul _ mi-au parut intotdeauna demne de dispret.
10]Casnicia e incercarea nereusita de a face dintr-un accident ceva durabil.
9]Nu actionati niciodata impotriva constiintei tale, chiar daca ti-o cere statul.
8]Important e sa nu incetezi sa-ti pui intrebari. Curiozitatea are propria ei ratiune de a fi. Cand contempli misterele eternitatii, ale vietii, ale alcatuirii minunate a lumii, nu poti sa nu fii coplesit. E suficient sa incerci sa intelegi in fiecare zi cate putin din toate misterele astea.
7]Tot ce e de valoare in societatea umana depinde de sansele de dezvoltare acordate individului.
6]Intelepciunea nu e un produs al educatiei, ci al incercarii de-o viata de a o dobandi.
5]Cei care nu au gresit niciodata n-au incercat niciodata nimic nou.
4]Nu-ţi propune să devii un om de succes ci mai bine un om de valoare.
3]Secretul creativitatii este sa stii sa-ti ascunzi sursele.
2]Nu gravitatia e responsabila de faptul ca oamenii cad in capcana dragostei.
1]Un om destept rezolva problema. Un om si mai destept o evita.
ALBERT EINSTEIN-
126]Viaţa este o tapiserie minunată. Individul nu e decât un detaliu neînsemnat dintr-un desen uriaş şi sublim.
125]Viaţa însăşi este magie, iar dacă nu crezi asta, măcar încearcă să o trăieşti ca pe ceva magic.
124]Idealurile care mi-au luminat calea şi mi-au redat din timp în timp curajul de a înfrunta viaţa cu bucurie, au fost: bunătatea, frumuseţea şi adevărul.
123]Cel ce mărșăluiește vesel în rând cu trupa, deja și-a câștigat disprețul meu. I s-a dat ditamai creierul din greșeală, din moment ce măduva spinării i-ar fi fost de ajuns.
122]Ce faci pentru tine dispare odată cu tine, ce faci pentru alţii rămâne pentru eternitate.
121]Este datoria fiecărui cetăţean ,în conformitate cu cele mai bune aptitudini ale sale, să-şi exprime convingerile în afacerile politice.
120]Ceea ce mă interesează cu adevărat este dacă Dumnezeu a avut de ales când a creat lumea.
119]Unii bărbaţi se străduiesc toată viaţa să înţeleagă o femeie. Alţii se ocupă de lucruri mai uşoare, cum ar fi teoria relativităţii.
118]Sufletele mari au întâlnit întotdeauna opoziţie din partea minţilor mediocre.
117]Cel ce spune că e imposibil nu ar trebui să-l împiedice pe cel ce nu crede aşa ceva.
116]Dacă nu poţi să-i explici unui copil de şase ani, înseamnă că nu ai înţeles nici tu.
115]Mă interesează ce gândeşte Dumnezeu. Restul sunt detalii.
114]Dacă vrei să ai copii inteligenţi, citeşte-le poveşti. Dacă vrei să fie şi mai inteligenţi, citeşte-le şi mai multe poveşti.
113]Prostia este infinit mai fascinanta decat inteligenta.
Inteligenta are limitele ei, prostia nu.
112]O fiinţă umană este o parte dintr-un întreg, denumit de noi univers, o parte limitată în timp şi spaţiu.
111]Niciodată nu am ajuns la vreuna dintre descoperirile mele pe calea gândirii raţionale.
110]Mi-e teamă de ziua în care tehnologia va depasi interactiunea umană.
Lumea va avea o generatie de IDIOTI.
109]Realitatea este doar o iluzie, însă una foarte persistentă.
108]Orice întrebare complicată are un răspuns simplu.
107]O problemă fără soluţie e o problemă prost pusă.
106]Stiinta fara religie este schioapa, religia fara stiinta este oarba.
105]Idealurile care mi-au luminat calea si din cand in cand mi-au dat curaj reinnoit de a intampina viata cu voiosie, au fost bunatatea, frumusetea si adevarul.
104]Nu orice care poate fi numărat contează, si nu orice care contează poate fi numărat.
103]Bunul simt este o colectie de prejudecati dobandite pana la varsta de 18 ani.
102]Casnicia ii face pe oameni sa se trateze unul pe altul ca niste acte de proprietate, nu ca niste fiinte libere.
101]Singura modalitate sigură de a nu greşi este să nu ai idei noi.
100]Un nou mod de gandire e necesar daca oamenii vor sa supravietuiasca.
99]Conduita morală nu înseamnă pur şi simplu exigenţa de a renunţa anume la plăcerile vieţii, ci mai degrabă interesul plin de solicitudine pe care-l depune cineva ca să făurească o soartă mai bună pentru toţi oamenii.
98]Imaginatia este totul. Este avanpremiera atractiilor viitoare ale vietii.
97]Esti inteligent daca nu crezi decat jumatate din ceea ce auzi; esti intelept daca stii care jumatate!
96]Toti suntem genii. Insa daca judecam un peste dupa abilitatea sa de a se urca in copaci, el va trai toata viata cu impresia ca nu este destept.
95]Lumea nu va fi distrusa de cei care fac rau, ci de aceia care ii privesc si refuza sa intervina.
94]Un om poate muri, natiunile pot creste sau se pot prabusi, dar o idee traieste pentru eternitate.
93]Cel mai important lucru este sa nu te opresti din a pune intrebari.
92]Logica te va purta de la A la B. Imaginatia te va duce peste tot.
91]Va amintiti cum radeau oamenii de curentii electrici cunoasterea fiintei umane este abia in stadiul incipient.
90]Nu putem rezolva problemele folosind acelasi tip de gandire pe care l-am folosit atunci cand le-am creat.
89]Timpul exista pentru ca lucrurile sa nu se intample in acelasi timp.
88]Singurul lucru care nu ma lasa sa invat este educatia mea.
87]In loc de toate acestea, mai bine sa muncim. Sa terminam odata cu singura criza amenintatoare: tragedia de a nu dori sa luptam pentru a o depasi.
86]Daca vorbim de criza o promovam iar tacerea este o exaltare a conformismului.
85]Problema pe]rsoanelor si tarilor este lenea si indiferenta pentru a gasi solutii si iesiri din astfel de situatii.
84]Sa nu pretindem ca lucrurile sa se schimbe daca tot timpul facem acelasi lucru. Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.
83]Sunt satisfăcut cu misterul eternităţii vieţii şi cu o cunoaştere, un simţ, al minunatei structuri a existenţei – precum şi încercarea umilă de a înţelege chiar şi o mică porţiune a Raţiunii care se manifestă în natură.
82]Ştiinţa este un lucru minunat atâta timp cât nu-ţi câştigi existenţa din ea.
81]A avea înseamnă a primi de la semenii tăi o parte incomparabil mai mare decât cea corespunzătoare serviciilor pe care ai putut să le aduci.
80]Cine spune ca nu a facut niciodata o greseala inseamna ca nu a încercat niciodata nimic nou.
79]Nu ma ingrijorati din cauza problemelor voastre de matematica. Va asigur ca ale mele sunt sunt mult mai mari.
78]Educaţia este ceea ce ramane dupa ceai uitat tot ceea ce ai invatat in scoala.
77]Nu incercati sa fiti oameni de succes. Incercati sa fiti oameni de valoare!
76]Realitatea este doar o iluzie, una foarte persistenta.
75]Calea progresului ştiinţific este adesea blocată pe termen lung de asemenea erori. Prin urmare, nu este în nici un caz un joc inutil dacă ne obişnium să analizăm concepte care de mult timp au fost înţelese de la sine drept valide şi arătăm cirumstanţele prin care justificarea şi utilitatea lor depind, şi cum au crescut, individual, din datul experienţei. Astfel, autoritatea lor excesivă va fi zdruncinată. Vor fi îndepărtate dacă nu pot fi legitimate adecvat, corectate dacă corelarea lor cu lucruri date este mult prea superfluă, sau înlocuite dacă un nou sistem poate să fie stabilit pe care să-l preferăm pentru orice anume motiv.
74]Nu stiu cu ce arme va fi luptat cel de-al treilea razboi mondial, dar cu siguranta cel de-al patrulea va fi luptat cu bete si pietre.
73]Există două căi de a-ţi trăi viaţa: una e ca şi cum nimic nu ar fi miraculos, cealaltă este ca şi cum totul ar fi un miracol.
72]Sînt împotriva examenelor - ele nu fac altceva decît să abată interesul faţă de studiu. În toată cariera sa universitară, un student n-ar trebui să dea mai mult de două examene. Eu aş ţine seminarii, iar, dacă tinerii sînt interesaţi şi ascultă, le-aş da Diplome.
71]Criza este cea mai binecuvantata situatie care poate apare pentru tari si persoane, pentru ca ea atrage dupa sine progrese.
70]Nici o problema nu poate fi rezolvata la acelasi nivel de cunostinte la care a fost creata.
69]Oamenii exemplari nu o duc bine într-o democraţie.
68]A devenit cumplit de evident că tehnologia ne-a depăşit umanitatea.
67]Curiozitatea este o plantă mică şi delicată care, în afară de stimulare, mai are nevoie şi de libertate.
66]Toata lumea stie ca anumite lucruri sunt irealizabile, pana cand vine cineva care nu stie acest lucru si le realizeaza.
65]Uneori platim mult mai mult pentru lucrurile pe care le primim pe gratis.
64]Nebunie: sa faci acelasi lucru iar si iar astepandu-te ca rezultatul sa fie diferit.
63]Nu ma gandesc niciodata la viitor. Oricum vine destul de repede.
62]Sunt doua feluri de a-ti trai viata... Unul - de a crede ca nu exista miracole. Altul - de a crede ca totul este un miracol.
61]Întîmplarea este acea coincidenţă în care Dumnezeu preferă să rămînă necunoscut.
60]Lucrurile cele mai preţioase din viaţă nu sînt cele procurate cu bani.
59]Progresul tehnologic poate fi comparat cu un topor bine ascuţit, făcut cadou unui criminal în serie.
58]Cea mai frumoasa si mai profunda traire omeneasca este misterul.
57]Nu am nici un talent anume, sunt doar extraordinar de curios.
56]Puţini oameni sînt în stare să exprime o opinie diferită de prejudecăţile mediului lor.
55]Sîntem cu toţii foarte ignoranţi, dar nu ignorăm toţi aceleaşi lucruri.
54]Adevărul este ceea ce trece testul experienţei.
53]Timpul şi spaţiul sînt moduri în care gîndim, nu moduri în care trăim.
52]O simfonie a lui Beethoven poate fi descrisă şi ca o “succesiune de presiuni acustice de diferite lungimi de undă”, dar ce sens ar mai avea?
51]Singurătatea este dureroasă în tinereţe, dar devine plăcută la maturitate.
50]Dacă A reprezintă succesul în viaţă, atunci A este egal cu x plus y plus z. Munca reprezintă x; y înseamnă joaca; iar z= să ştii să-ţi ţii gura.
49]Cei care au privilegiul de a sti, au datoria de a actiona.
48]Lucrul pentru care nu ai niciun pret de platit nu are nicio valoare.
47]Nu exista cuvinte mari, ci doar oameni mici.
46]Increderea prosteasca in autoritate este cel mai mare dusman al adevarului.
45]Dezvoltarea intelectuala ar trebui sa inceapa la nastere si sa se termine doar la moarte.
44]Este mai dificil sa distrugi o parere gresita decit un atom.
43]Orice prost poate sti. Scopul este sa intelegi.
42]Coincidenta este felul lui Dumnezeu de a ramine anonim.
41]Marile spirite s-au confruntat intotdeauna cu opozitie violenta din partea mintilor mediocre.
40]Totul ar trebui sa fie cit mai simplu cu putinta, insa nu mai simplu de atit.
39]Mi se pare ca ideea unui Dumnezeu personal este un concept antropologic pe care nu il pot considera serios... Stiinţa a fost acuzata ca submineaza moralitatea, pe nedrept. Omul ar fi intr-adevar intr-o stare jalnica daca ar trebui sa fie infranat de frica de pedeapsa si speranta recompensei dupa moarte.
38]Luna sta la locul ei chiar daca nu ma uit si eu la ea.
37]Stiinta e ceva minunat... cu conditia sa nu trebuiasca sa-ti cistigi piinea de pe urma ei!
36]Imaginatia este la fel de importanta ca si cunoasterea.
35]Daca dorim sa continuam a trai pe aceasta planeta este nevoie de o schimbare de atitudine
34]Nu va ingrijorati ca aveti probleme cu matematica - ale mele sint cu mult mai mari!
33]Este un miracol felul in care curiozitatea izbuteste sa supravietuiasca educatiei scolare.
32]Prea putini oameni care "vad cu ochii lor" gindesc cu propriile lor capete.
31]In mijlocul teoremelor si ecuatiilor, nu uitati omul!
30]Problemele care exista acum in lume nu pot fi rezolvate de mintile care le-au creat.
29]Poate ca nu sint mai destept decit altii, dar imi petrec mai mult timp in compania problemelor pe care vreau sa le rezolv.
28]Doar viaţa pe care o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită trăită.
27]Incearca nu sa fii un succes, ci sa fii o valoare.
26]Lucrul cel mai greu de inteles din intregul Univers este impozitul pe venituri.
25]Imaginatia este mai importanta decat eruditia.
24]In lumea asta exista doua lucruri infinite: universul si prostia
omeneasca.De primul lucru nici macar nu sunt sigur.
23]Daca faptele nu se potrivesc cu teoria, schimbati faptele!
22]Nu tot ceea ce conteaza este numarabil, tot asa cum nu tot ce poate fi numarat conteaza
21]Adevarul care nu are legatura cu tine nu exista.
20]Cel mai greu lucru de demonstrat este că Dumnezeu există
19]Daca legea relativitatii se va verifica, Germania va afirma ca sunt german, iar Franta ca sunt cetatean al lumii. Iar daca se va constata ca m-am inselat, francezii vor zice ca sunt neamt, iar germanii ca sunt evreu….
18]Lucrul cu adevarat valoros este intuitia.
17]Mintea intuitiva este un dar sfant si mintea rationala este servitorul fidel. Noi am creat o societate care onoreraza pe servitor si care a uitat darul.
16]Un lucru foarte important este sa nu te opresti sa(iti) pui intrebari.
15]Cel mai important lucru e sa nu incetezi niciodata sa-ti pui intrebari.
14]Pune mana pe o soba fierbinte un minut si ti se va parea o ora. Stai cu o fata frumoasa o ora si ti se va parea un minut. Asta e relativitatea.
13]Intelectualii rezolva problemele. Insa geniile previn aparitia lor.
12]Efortul de a cauta adevarul trebuie sa preceada orice alt efort.
11]Idealurile marunte ale eforturilor umane _ bogatia, succesul superficial, luxul _ mi-au parut intotdeauna demne de dispret.
10]Casnicia e incercarea nereusita de a face dintr-un accident ceva durabil.
9]Nu actionati niciodata impotriva constiintei tale, chiar daca ti-o cere statul.
8]Important e sa nu incetezi sa-ti pui intrebari. Curiozitatea are propria ei ratiune de a fi. Cand contempli misterele eternitatii, ale vietii, ale alcatuirii minunate a lumii, nu poti sa nu fii coplesit. E suficient sa incerci sa intelegi in fiecare zi cate putin din toate misterele astea.
7]Tot ce e de valoare in societatea umana depinde de sansele de dezvoltare acordate individului.
6]Intelepciunea nu e un produs al educatiei, ci al incercarii de-o viata de a o dobandi.
5]Cei care nu au gresit niciodata n-au incercat niciodata nimic nou.
4]Nu-ţi propune să devii un om de succes ci mai bine un om de valoare.
3]Secretul creativitatii este sa stii sa-ti ascunzi sursele.
2]Nu gravitatia e responsabila de faptul ca oamenii cad in capcana dragostei.
1]Un om destept rezolva problema. Un om si mai destept o evita.
Ultima editare efectuata de catre Admin in 12.11.15 22:51, editata de 187 ori
Re: Einstein[v=]
Einstein - un Casanova cu creier de savant
Nu incape nici o indoiala ca Albert Einstein a fost savantul care, prin ideile sale, a influentat cel mai mult evolutia stiintei. Faimoasa ecuatie E = mc2 i-a adus, inca din tinerete, o reputatie neegalata inca de nici un alt om de stiinta. El a incercat sa explice lumea in termeni fizici, iar descoperirile ulterioare, facute de astronomi in ultimii ani, i-au confirmat calculele teoretice, realizate in urma cu un secol, cand omul inca nu se desprinsese de invelisul de ozon al planetei albastre. Despre Einstein, toata lumea are impresia ca stie totul. De fapt, viata acestui savant ramane un mister la fel de mare ca si modul in care a ajuns la teoriile enuntate, teorii pe care savantii de pana la el nici macar nu indraznisera sa le viseze. In randurile care urmeaza, vom incerca sa gasim raspuns pentru unele dintre aceste mistere.
Copilul cu capul prea mare
Atunci cand Albert Einstein a venit pe lume, in data de 14 martie 1879, mama sa, Pauline Einstein, a fost atat de speriata incat a crezut ca a dat nastere unui monstru: i se parea ca bebelusul are un cap imens si deformat. Chiar si medicii au fost surprinsi de forma deosebita a capului, mai ales in zona de deasupra cefei, dar peste cateva saptamani, capul si-a recapatat aspectul normal. Contrazicand toate presupunerile facute la nasterea lui, Albert s-a dezvoltat ca un copil normal, cu vizibile dificultati insa in planul vorbirii. Einstein a vorbit foarte tarziu, aproape cand ajunsese de varsta scolara! Iar atunci cand a facut-o, in sfarsit, rostea cuvintele foarte rar, dupa ce repetase mai intai fraza in soapta, pentru a fi sigur ca o spune corect. Parintii sai se temeau ca odrasla lor sufera de un retard major, dar toti doctorii care l-au consultat le-au infirmat temerile.
Se spune ca prima data el ar fi vorbit intr-o seara, pe cand familia servea supa in salon. „Supa e prea fierbinte”, a spus el, clar. Uimiti, parintii au tabarat asupra lui cu intrebarile. De ce nu vorbise pana atunci, desi, iata, o putea face? „Pentru ca pana acum, supa a fost cum trebuie”, a replicat el, sec. Incapacitatea lui Einstein de intelegere si invatare i-a determinat pe multi sa considere ca suferea de o forma de dislexie. Altii sunt convinsi ca era autist, data fiind permanenta lui dorinta de singuratate si dificultatea de a comunica cu ceilalti. Interesul lui Albert fata de stiinta a aparut atunci cand, avand cinci ani, era bolnav de gripa si zacea la pat. Pentru a-l mai inviora, tatal sau i-a adus o busola. Copilul a fost foarte contrariat ca, indiferent de cum ar fi orientat busola, acul acesteia indica mereu acelasi punct. El a presupus ca trebuie sa existe o forta in spatiul nevazut din jurul busolei, care sa actioneze asupra acului. Tatal sau, Hermann, se gandea sa-l faca negustor, mama il dorea muzician, convinsa de talentul sau artistic – Albert canta de la vioara de la sase ani si va ramane cu aceasta pasiune toata viata. Dar baiatul voia altceva. Impulsionat de cartile de stiinta imprumutate de un tanar medic evreu, Max Talmey, el era convins ca va face o cariera in fizica.
Avea sase amante simultan!
La 17 ani, Einstein a dat examen pentru a urma cursurile Politehnicii din Zürich, singura institutie care nu cerea dovada absolvirii cursurilor liceale – pe care tanarul razvratit le ratase pe ultima suta de metri. El a trecut fara probleme de probele la matematica si fizica, dar a esuat lamentabil la toate celelalte materii (istorie, geografie, limbi straine). Tatal sau l-a dat la o scoala economica si abia anul urmator, in 1896, Albert a putut intra la Politehnica. Dupa cativa ani, s-a casatorit cu o colega de studentie, Mileva Marici, cu care va avea doi baieti, Hans Albert si Eduard. Dar succesele academice si faima crescanda a lui Einstein, care era mai tot timpul plecat la diverse conferinte stiintifice, in intreaga lume, au avut un pret nedorit: instrainarea de sotia lui. Pentru a putea totusi convietui, Einstein a propus un straniu „contract” matrimonial, in care spunea, printre altele: „Ai grija ca hainele si lenjeria mea sa fie spalate si calcate; ca sa primesc trei mese pe zi, in camera mea; ca nimeni sa nu intre in biroul meu si mai ales sa nu se atinga de lucrurile de pe masa mea de lucru. Vei renunta la toate relatiile personale, intrucat ele nu mai sunt necesare din motive sociale. Nu vei vorbi cu mine decat daca ti-o voi cere.”
Oricat ar fi de curios, femeia a acceptat toti acesti termeni umilitori. Dupa ce Einstein a divortat de Mileva, din cauza infidelitatilor lui repetate, s-a recasatorit cu propria lui verisoara, Elsa Lowenthal. Si mai scandalos e faptul ca el dorea sa se marite cu fiica acesteia, Ilse, cu douazeci de ani mai tanara, care-l iubea insa ca pe un tata si nu a dorit sa faca acest gest, de teama scandalului ce s-ar fi declansat. Einstein era infidel din nastere, nu se putea abtine sa nu flirteze, sa nu aiba relatii si cu alte femei. Ani de-a randul, el a intretinut o idila cu secretara, Betty Neumann, sub ochii indulgenti ai sotiei. In cateva scrisori date publicitatii de Universitatea Ebraica din Ierusalim, Einstein vorbeste nonsalant despre relatiile sale cu sase femei, cu care isi petrecea timpul liber si de la care primea cadouri, desi era insurat cu Elsa. Ele se numesc: Estella, Ethel, Toni si Margarita „spioana mea rusoaica”, asa cum o alinta savantul. La celelalte, Einstein se refera folosind doar initiale: M. si L.
Pacifistul care a construit bomba atomica
In 1933, cand Adolf Hitler abia venise la putere, Einstein a emigrat in America, unde a devenit instantaneu un „superstar”. Vanat de presa, admirat de opinia publica pentru non-conformismul sau, Einstein s-a trezit peste noapte in centrul atentiei, tocmai el, atat de dornic de intimitate si recluziune. Ziarele ii pandeau orice miscare si anecdotele despre el infloreau. Se spunea ca adesea, la receptii, venea imbracat cu frac, dar nu avea ciorapi in picioare. Un alt capitol controversat din viata lui Einstein il reprezinta participarea lui la fabricarea primei bombe atomice. In 1939, alarmat de ascensiunea Germaniei naziste, fizicianul Leo Szilar l-a convins pe Einstein sa ii scrie impreuna un apel presedintelui Franklin Delano Roosevelt, avertizandu-l ca Hitler ar putea fi interesat de producerea unei bombe atomice si implorandu-l sa demareze un program nuclear american. Presedintele s-a dovedit receptiv, avizand proiectul secret „Manhattan”, concretizat in cele din urma prin cele doua bombe atomice aruncate asupra Japoniei, in 1945.
Cum de a putut participa un savant pacifist precum Einstein la aceasta crima cumplita? Este o intrebare la care nu vom afla niciodata raspunsul. In orice caz, Einstein si-a dat mai tarziu seama de greseala si a cerut, zadarnic, incetarea experientelor nucleare. Dar era prea tarziu. Bomba atomica, izvorata din mintea lui stralucitoare, incapuse deja pe mainile cui nu trebuia... Dupa moartea lui, survenita in 1955, creierul lui Einstein a fost scos din craniu de catre legistul Thomas Stolz Harvey, de la Spitalul Princeton, cel ce a efectuat autopsia. Fara stirea familiei, Harvey a luat creierul, intr-un borcan, si l-a dus acasa. Cand faptul a iesit la iveala, s-a declansat un imens scandal si, cum legistul a refuzat sa returneze pretioasa relicva, a fost concediat. Peste multi ani, Harvey a trimis lamele cu portiuni din creierul lui Einstein mai multor savanti. Unul dintre acestia, Marian Diamond, de la Berkeley, a descoperit ca in regiunea cerebrala responsabila de sintetizarea informatiilor, Einstein avea un numar de celule gliale incomparabil mai mare decat cel al unui om obisnuit. Sandra Witelson, de la Mc Master University, a ajuns la concluzia ca creierul lui Einstein nu avea o „cuta” specifica, numita fisura silviana. Witelson a presupus ca aceasta anatomie neobisnuita permitea neuronilor sa comunice mai bine intre ei.
Alte studii au evidentiat ca creierul savantului era mai dens si ca lobul parietal inferior, asociat cu abilitatile de calcul, era mai dezvoltat decat cel superior. Abia in 1998, simtindu-si sfarsitul aproape, Harvey a incredintat creierul lui Einstein doctorului Elliot Kraus, legistul de la Princeton, acolo unde el insusi lucrase.
Re: Einstein[v=]
Vrei să ştii ce au în comun cele mai marcante personalităţi din ştiinţă, filozofie, literatură, muzică clasică şi politică? Predilecţia pentru sexul presărat cu perversiuni.
Iată care sunt fetişurile şi perversiunile sexuale ale celor mai mari genii ale lumii!
Albert Einstein şi legăturile incestuoase
Albert Einstein, cel mai faimos om de ştiinţă al tuturor timpurilor era fascinat, pe lângă legile fizicii, şi de legile incestului. El şi-a oficializat relaţia cu verişoara lui primară din partea mamei şi secundară din partea tatălui, Elsa. Asta după ce în tinereţe a avut raporturi mai intime şi cu sora ei. Într-o scrisoare adresată Elsei el se disculpă: „Nu mă poţi învinovăţi… eram tineri şi ea era dornică”, potrivit cracked.com.
Einstein şi-a pus pirostriile de două ori, dar a avut cel puţin 10 aventuri extraconjugale. Totuşi cu prima nevastă a conceput un set de reguli ale căsniciei din care reiese că fidelitatea este o opţiune, dar nu o obligaţie. În anul 2006 au fost făcute publice nişte scrisori potrivit cărora fizicianul îi explica Elsei, cea de-a doua soţie, că are parte de atenţie din partea femeilor, fără ca el să provoace ceva.
Wolfgang Amadeus Mozart şi vorbele murdare
Mozart, cel mai talentat compozitor de muzică clasică a compus şi opere ceva mai controversate, cum ar fi un cântec de petrecere dedicat prietenilor săi, intitulat sugestiv „Lick my ass”, cu versuri scrise de autor în limba germană. Mozart avea valeităţi pentru exprimările indecente, dacă punem la socoteală şi scrisorile adresate unor domnişoare. Se pare că Mozart avea tendinţe coprofile. Într-una dintre scrisori, Mozart îşi dezvăluie fantezia de a se defeca pe destinatara scrisorii.
Artistului îi plăceau rimele deocheate în care motivul de bază era partea dorsală, iar acest lucru apare chiar şi în unele scrisori trimise mamei sale.
Jean Jacques Rousseau şi fetişul de a fi pălmuit
Jean Jacques Rousseau, unul dintre cei mai iluştri filozofi, şi-a publicat autobiografia din care nu lipsesc detalii picante despre viaţa lui sexuală. Se pare că cel mai pronunţat fetiş al filozofului este acela de a fi pălmuit.
El povesteşte că a dezvoltat acest fetiş încă de mic copil, de la vârsta de 8 ani, atunci când mama lui obişnuia să-l pedepsească pălmuindu-l. „Cine ar fi crezut că acest mod de disciplinare (…) avea să îmi influenţeze preferinţele, dorinţele, pasiunile pentru tot restul vieţii şi asta în ciuda scopului său iniţial”, se întreba Rousseau.
Fetişul său de a fi pălmuit era însă atât de pronunţat încât filozoful îşi expunea partea dorsală în mod public, în speranţa că va fi lovit de femeile trecătoare.
James Joyce şi sexul la distanţă
Neavând la dispoziţie tehnologia de astăzi, James Joyce, scriitor de renume al secolului 20, se folosea de cuvântul scris pentru a coresponda cu soţia lui, Nora. Cei doi îşi trimiteau adesea scrisori cu tentă sexuală, care ar face cuplurile din prezent să roşească.
Deşi i se adresa cu „Dear” de fiecare dată, conţinutul nu era deloc cuminte sau politicos. Se pare că lui Joyce îi plăcea să adopte un rol supus şi îşi invita soţia să „îl bată zdravăn pe pielea dezgolită.”
Adolf Hitler şi suplimentele afrodisiace
Deşi nu poate fi încadrat la categoria de geniu, Adolf Hitler rămâne o personalitate marcantă în istorie, fiind unul dintre cei mai cruzi dictatori, care nu a făcut excese doar în viaţa politică, ci şi în plan sexual. Se presupune că Hitler avea un fetiş atât pentru urină, cât şi pentru fecale.
Dincolo de fetişuri însă, Hitler era dependent de stimulente sexuale. Înainte de fiecare întâlnire pe care o avea cu iubita sa, Eva Braun, dictatorul injecta diverse substanţe afrodisiace, precum injecţii cu testosteron sau cu diverşi hormoni proveniţi din prostata sau sperma taurilor, o formă mai primitivă de Viagra.
Sursa: Marile genii şi perversiunile lor sexuale : Relaţii : Unica
Iată care sunt fetişurile şi perversiunile sexuale ale celor mai mari genii ale lumii!
Albert Einstein şi legăturile incestuoase
Albert Einstein, cel mai faimos om de ştiinţă al tuturor timpurilor era fascinat, pe lângă legile fizicii, şi de legile incestului. El şi-a oficializat relaţia cu verişoara lui primară din partea mamei şi secundară din partea tatălui, Elsa. Asta după ce în tinereţe a avut raporturi mai intime şi cu sora ei. Într-o scrisoare adresată Elsei el se disculpă: „Nu mă poţi învinovăţi… eram tineri şi ea era dornică”, potrivit cracked.com.
Einstein şi-a pus pirostriile de două ori, dar a avut cel puţin 10 aventuri extraconjugale. Totuşi cu prima nevastă a conceput un set de reguli ale căsniciei din care reiese că fidelitatea este o opţiune, dar nu o obligaţie. În anul 2006 au fost făcute publice nişte scrisori potrivit cărora fizicianul îi explica Elsei, cea de-a doua soţie, că are parte de atenţie din partea femeilor, fără ca el să provoace ceva.
Wolfgang Amadeus Mozart şi vorbele murdare
Mozart, cel mai talentat compozitor de muzică clasică a compus şi opere ceva mai controversate, cum ar fi un cântec de petrecere dedicat prietenilor săi, intitulat sugestiv „Lick my ass”, cu versuri scrise de autor în limba germană. Mozart avea valeităţi pentru exprimările indecente, dacă punem la socoteală şi scrisorile adresate unor domnişoare. Se pare că Mozart avea tendinţe coprofile. Într-una dintre scrisori, Mozart îşi dezvăluie fantezia de a se defeca pe destinatara scrisorii.
Artistului îi plăceau rimele deocheate în care motivul de bază era partea dorsală, iar acest lucru apare chiar şi în unele scrisori trimise mamei sale.
Jean Jacques Rousseau şi fetişul de a fi pălmuit
Jean Jacques Rousseau, unul dintre cei mai iluştri filozofi, şi-a publicat autobiografia din care nu lipsesc detalii picante despre viaţa lui sexuală. Se pare că cel mai pronunţat fetiş al filozofului este acela de a fi pălmuit.
El povesteşte că a dezvoltat acest fetiş încă de mic copil, de la vârsta de 8 ani, atunci când mama lui obişnuia să-l pedepsească pălmuindu-l. „Cine ar fi crezut că acest mod de disciplinare (…) avea să îmi influenţeze preferinţele, dorinţele, pasiunile pentru tot restul vieţii şi asta în ciuda scopului său iniţial”, se întreba Rousseau.
Fetişul său de a fi pălmuit era însă atât de pronunţat încât filozoful îşi expunea partea dorsală în mod public, în speranţa că va fi lovit de femeile trecătoare.
James Joyce şi sexul la distanţă
Neavând la dispoziţie tehnologia de astăzi, James Joyce, scriitor de renume al secolului 20, se folosea de cuvântul scris pentru a coresponda cu soţia lui, Nora. Cei doi îşi trimiteau adesea scrisori cu tentă sexuală, care ar face cuplurile din prezent să roşească.
Deşi i se adresa cu „Dear” de fiecare dată, conţinutul nu era deloc cuminte sau politicos. Se pare că lui Joyce îi plăcea să adopte un rol supus şi îşi invita soţia să „îl bată zdravăn pe pielea dezgolită.”
Adolf Hitler şi suplimentele afrodisiace
Deşi nu poate fi încadrat la categoria de geniu, Adolf Hitler rămâne o personalitate marcantă în istorie, fiind unul dintre cei mai cruzi dictatori, care nu a făcut excese doar în viaţa politică, ci şi în plan sexual. Se presupune că Hitler avea un fetiş atât pentru urină, cât şi pentru fecale.
Dincolo de fetişuri însă, Hitler era dependent de stimulente sexuale. Înainte de fiecare întâlnire pe care o avea cu iubita sa, Eva Braun, dictatorul injecta diverse substanţe afrodisiace, precum injecţii cu testosteron sau cu diverşi hormoni proveniţi din prostata sau sperma taurilor, o formă mai primitivă de Viagra.
Sursa: Marile genii şi perversiunile lor sexuale : Relaţii : Unica
Re: Einstein[v=]
Albert EinsteinAlbert Einstein sa nascut la Ulm, în Württemberg, Germania, pe 14.03.1879. Şase săptămâni mai târziu, familia sa mutat la München şi a început şcolarizarea acolo la gimnaziul Luitpold. Mai târziu, s-au mutat în Italia şi Albert a continuat studiile la Aarau, Elveţia şi în 1896 a intrat Federal Elveţian Scoala Politehnica din Zurich pentru a fi instruit ca un profesor de fizica si matematica. În 1901, anul a câştigat diploma, el a dobândit cetăţenia elveţiană şi, ca el a fost incapabil să găsească un post de predare, el a acceptat un post de asistent tehnic în elveţian Patent Office. În 1905 a obţinut doctoratul.
A fost vreodată Einstein repetent la învăţătură?
A fost vreodată Einstein repetent la învăţătură?
Einstein s-a născut la 14 martie 1879 la Ulm, în Germania. În anul următor, familia sa s-a mutat la Munchen. A fost dat la şcoală în 1886, la vârsta de şapte ani. La nouă ani, a fost înscris la Luitpold-Gymnasium. La vârsta de 12 ani, studia algebra – o materie dificilă, studiată...
Einstein s-a născut la 14 martie 1879 la Ulm, în Germania. În anul următor, familia sa s-a mutat la Munchen. A fost dat la şcoală în 1886, la vârsta de şapte ani. La nouă ani, a fost înscris la Luitpold-Gymnasium. La vârsta de 12 ani, studia algebra – o materie dificilă, studiată...
Lucruri ciudate din viaţa personală a celebrului Einstein
Lucruri ciudate din viaţa personală a celebrului Einstein
Secretul creierului lui Einstein
Secretul creierului lui Einstein
Creierul lui Einstein a „dispărut” la scurt timp după moartea acestuia, în 1955. Thomas Harvey, medicul legist de serviciu de la Spitalul Princeton, New Jersey, a extras creierul la mai puţin de şapte ore de la moartea lui Einstein şi l-a conservat. Acesta a devenit apoi un subiect de controversă,...
Creierul lui Einstein a „dispărut” la scurt timp după moartea acestuia, în 1955. Thomas Harvey, medicul legist de serviciu de la Spitalul Princeton, New Jersey, a extras creierul la mai puţin de şapte ore de la moartea lui Einstein şi l-a conservat. Acesta a devenit apoi un subiect de controversă,...
Răspunsul lui Einstein la întrebarea: Care e diferenţa într
Răspunsul lui Einstein la întrebarea: “Care e diferenţa între Dumnezeu şi Diavol”?
În copilărie, micul Albert Einstein era tăcut şi liniştit. Evita tovărăşia altor copii de vârsta lui şi nu lua parte la jocurile lor zgomotoase „de-a soldaţii” etc. Venind vremea să meargă la şcoală, deşi părinţii lui erau evrei, Albert a fost înscris la o şcoală catolică,...
În copilărie, micul Albert Einstein era tăcut şi liniştit. Evita tovărăşia altor copii de vârsta lui şi nu lua parte la jocurile lor zgomotoase „de-a soldaţii” etc. Venind vremea să meargă la şcoală, deşi părinţii lui erau evrei, Albert a fost înscris la o şcoală catolică,...
Iarăşi a avut dreptate Einstein
Iarăşi a avut dreptate Einstein O cursă nebună prin Univers, care a durat aproximativ 7,3 miliarde de ani s-a încheiat recent, iar concluzia este categorică: fizicianul Albert Einstein a avut dreptate! Două particule puternic încărcate au ajuns la telescopul spaţial NASA, Fermi Gamma-ray, la o distanţă de doar o secundă...
O scrisoare necunoscută a lui Einstein, descoperită după 94
O scrisoare necunoscută a lui Einstein, descoperită după 94 de ani O scrisoare a lui Albert Einstein, datată din 12 decembrie 1914, a fost descoperită după 94 de ani. În cele două pagini scrise, geniul îşi acuza soţia că nu le-a transmis copiilor mesajele sale. “Nu am primit nici un răspuns de la Albert. Nu pot decât să mă gândesc că nu a primit...
Einstein, preocupat de organizaţii oculte: “Mişcarea Pugwash
Einstein, preocupat de organizaţii oculte: “Mişcarea Pugwash” Mişcarea Pugwash, născută în 1955, este o ramură ştiinţifică a mondialismului. La originea ei au fost filozoful Bertrand Russell şi Albert Einstein. Bertrand Russell, politician socialist fabian, era în favoarea utilizării bombei atomice pentru distrugerea U.R.S.S.-ului mai ales când a fost...
Teoria relativităţii a lui Einstein, pusă la îndoială
Teoria relativităţii a lui Einstein, pusă la îndoială Este posibil ca marele geniu al fizicii să se fi înşelat în privinţa vitezei luminii? Câţiva cercetători australieni de la Universitatea din New South Wales înclina să creadă că viteza luminii nu este constantă, totdeauna, aşa cu susţinea Einstein. Studiile lor, efectuate asupra galaxiilor...
Cum a făcut Einstein celebra poză cu limba scoasă afară
Cum a făcut Einstein celebra poză cu limba scoasă afară Mulţi cunosc celebră fotografie a lui Einstein scoţând limba, dar puţini ştiu în ce condiţii a fost făcută! Einstein îşi sărbătorea cea de-a 72-a aniversare – era în 1951 – şi cu această ocazie Sindicatul internaţional al fotografilor de presă l-a trimis pe Arthur Sasse...
Secretul lui Einstein: savantul era un afemeiat fără pereche
Secretul lui Einstein: savantul era un afemeiat fără pereche
Einstein credea că Biblia nu e decât o colecţie de legende c
Einstein credea că Biblia nu e decât Savantul Albert Einstein considera, într-o scrisoare redactată în ultimul an de viaţă, că religiile sunt “legende primitive, copilăreşti”, fapt care contrazice teoria potrivit căreia acesta ar fi crezut în existenţa unui creator.
“Cuvântul “Dumnezeu” nu este nimic altceva pentru mine decât expresia şi produsul slăbiciunii umane, Biblia este o colecţie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, în orice caz, destul de copilăreşti”, scria Einstein în scrisoarea din 3 ianuarie 1954. Einstein, care a murit în anul următor, nu a scutit iudaismul de criticile sale, fiind de părere că evreii nu sunt “aleşii” lui Dumnezeu şi că nu au “calităţi diferite faţă de alte popoare”.
Cunoscutul om de ştiinţă a urmat cursurile unei şcoli primare catolice, însă în particular a făcut studii iudaice. Multe din afirmaţiile lui par să sprijine credinţa într-o fiinţă divină, sau, cel puţin, dorinţa de a crede în una, opinii contrazise de scrisoarea mai sus amintită.o colecţie de legende copilăreşti
“Cuvântul “Dumnezeu” nu este nimic altceva pentru mine decât expresia şi produsul slăbiciunii umane, Biblia este o colecţie de legende onorabile, dar primitive, care sunt, în orice caz, destul de copilăreşti”, scria Einstein în scrisoarea din 3 ianuarie 1954. Einstein, care a murit în anul următor, nu a scutit iudaismul de criticile sale, fiind de părere că evreii nu sunt “aleşii” lui Dumnezeu şi că nu au “calităţi diferite faţă de alte popoare”.
Cunoscutul om de ştiinţă a urmat cursurile unei şcoli primare catolice, însă în particular a făcut studii iudaice. Multe din afirmaţiile lui par să sprijine credinţa într-o fiinţă divină, sau, cel puţin, dorinţa de a crede în una, opinii contrazise de scrisoarea mai sus amintită.o colecţie de legende copilăreşti
Creierul lui Einstein
Creierul lui Einstein
Când a murit, în 1955, corpul său a fost incinerat, cu excepţia
creierului care, din acea vreme îi intriga pe specialişti. A fost
cântărit, măsurat, fotografiat, analizat chimic etc. pentru a se
stabili o legătură între acesta şi geniul savantului. A fost reperată o
anomalie. Se ştie că traseul de la suprafaţa creierului e acelaşi la
toti indivizii. Nu şi la Einstein. Una dintre circumvoluţiuni nu
urmează itinerariul normal. Acest detaliu e suficient pentru a explica
geniul? Unii oameni de stiinţă cred asta. În opinia lor, aceasta
anomalie ar fi permis zonei creierului situată în spate, să se dezvolte
mai mult. O zonă implicată în gândirea matematică şi în vizualizarea
spaţială. Majoritatea oamenilor de ştiinţă nu sunt însă de acord cu
aceasta interpretare. Geniul lui Einstein ar putea fi explicat mai
degrabă prin circuitele microscopice care leagă neuronii. Pentru asta e
nevoie de cartografierea acestei reţele compuse din miliarde de
încrengături şi ramificaţii, repartizate în numeroase locuri ale
creierului, pentru a înţelege cum funcţiona spiritul savantului.
Deocamdată, acest lucru e imposibil. Oricum, creierul sau ne da o
lecţie, banală, la urma urmei: geniul nu e incompatibil cu un creier
„malformat”…
http://www.atac-online.ro/07-08-2009/Creierul-lui-Einstein.html
Când a murit, în 1955, corpul său a fost incinerat, cu excepţia
creierului care, din acea vreme îi intriga pe specialişti. A fost
cântărit, măsurat, fotografiat, analizat chimic etc. pentru a se
stabili o legătură între acesta şi geniul savantului. A fost reperată o
anomalie. Se ştie că traseul de la suprafaţa creierului e acelaşi la
toti indivizii. Nu şi la Einstein. Una dintre circumvoluţiuni nu
urmează itinerariul normal. Acest detaliu e suficient pentru a explica
geniul? Unii oameni de stiinţă cred asta. În opinia lor, aceasta
anomalie ar fi permis zonei creierului situată în spate, să se dezvolte
mai mult. O zonă implicată în gândirea matematică şi în vizualizarea
spaţială. Majoritatea oamenilor de ştiinţă nu sunt însă de acord cu
aceasta interpretare. Geniul lui Einstein ar putea fi explicat mai
degrabă prin circuitele microscopice care leagă neuronii. Pentru asta e
nevoie de cartografierea acestei reţele compuse din miliarde de
încrengături şi ramificaţii, repartizate în numeroase locuri ale
creierului, pentru a înţelege cum funcţiona spiritul savantului.
Deocamdată, acest lucru e imposibil. Oricum, creierul sau ne da o
lecţie, banală, la urma urmei: geniul nu e incompatibil cu un creier
„malformat”…
http://www.atac-online.ro/07-08-2009/Creierul-lui-Einstein.html
Re: Einstein[v=]
Hitler, bomba atomica si conflictele
Cand Hitler a venit la conducerea Germaniei, in 1933, Einstein nu s-a mai intors la Berlin, ci s-a alaturat oamenilor de stiinta de la Institutul de Studiu Avansat Princeton, din SUA. Intrebat cat dorea sa i se plateasca pe an, Einstein, modest, a sugerat un salariu de 3.000 dolari pe an. Sotia sa Else, mult mai pragamatica, l-a determinat sa-si ridice pretentiile la 16.000 dolari pe an. Einstein, insa, stia sa obtina bani atunci cand dorea. In 1944 a transcris de mana articolul care l-a facut celebru in 1905 si a scos manuscrisul la licitatie. Dupa o competitie destul de stransa, o universitate americana a reusit sa castige manuscrisul, pe care l-a platit cu 6.000.000 dolari.
Savantul va dobandi cetatenia americana in 1940. Isi continua acolo activitatea politica si il convinge pe presedintele american Theodore Roosvelt sa dezvolte programul bombei atomice inainte ca Germania sa reuseasca sa faca acest lucru. Mai tarziu, Einstein va regreta foarte tare acest pas, si din 1945 pana la moartea sa, in 18 aprilie 1955, va sustine actiunile Comitetului de Urgenta al Savantilor Atomisti, al carui scop este acela de a limita amestecul statului in cercetarea stiintifica.
Einstein a fost foarte respectat, dar la sfarsitul vietii a intrat in conflict cu tanara generatie de fizicieni: Heisenberg, Pauli si mai ales Bohr. De fapt, Einstein a creat bazele teoriei cuantice, pe care el insusi avea sa o respinga mai tarziu. Teoria cuantica interzice orice reprezentare reala a obiectelor fizice elementare precum electronii, protonii, etc. care nu pot fi descrisi decat in termeni de probabilitate. Dar Einstein nu adera la aceasta ipoteza probabilistica a realitatii: “Dumnezeu nu joaca zaruri”, a spus Einstein, refuzand sa creada ca rezultatul unui experiment nu este unic. Credea ca mecanica cuantica este, daca nu inexacta, cel putin incompleta. Acest lucru face din Einstein unul dintre ultimii clasici ai stiintei fizicii.
Alexandru SAFTA: Ziua Einstein - Dupa 130 de ani
Alexandru SAFTA: Ziua Einstein - Dupa 130 de ani
14 martie 2009 sau 14 martie 130? Pentru crestini au trecut 2009 ani de la nasterea lui Hristos si inceputul erei in care ne aflam astazi. Pentru comunitatea stiintifica din intreaga lume s-ar putea insa ca noua epoca sa fi demarat in urma cu numai 130 de ani. 14 martie 1879 este o zi de cotitura pentru destinul intregii planete, ziua nasterii unui geniu care avea sa revolutioneze din temelii studiul si cercetarea stiintifica.
Sarbatorim 130 de ani de la nasterea lui Albert Einstein, cel care a izbutit sa devina cel mai important exponent al stiintei moderne si o figura avangardista care a rasturnat toate tiparele definitiei eroului si geniului. Einstein a fost prima vedeta intelectuala din toate timpurile, castigandu-si imensa popularitatea in singurul fel pe care il puteau accepta oamenii „lumii noi” – printr-o inteligenta intuitiva si neacademica.
Paradoxal, pe Einstein l-a ajutat foarte mult faptul ca multa vreme nu a fost asociat cu vreo institutie de invatamant universitar cu renume si ca statutul sau nu a depins niciodata de vreo acreditare oficiala. Dimpotriva, desi vorbea limba obscura a matematicilor si fizicienilor, Einstein a fost savantul care a castigat simpatia multimilor , a oamenilor obisnuiti, prin imensa sa candoare: parea venit de pe alta planeta, plutind desupra aspectelor obisnuite ale vietii, intr-un mod care li s-a parut fascinant oamenilor obisnuiti – un visator, un savant cu capul in nori. Cine a fost el, de fapt?
Albert Einstein s-a nascut pe 14 martie 1879 la Ulm, un oras modest din Germania, intr-o familie de evrei. Tatal sau, Hermann Einstein, era electrician si cocheta si cu statutul de inventator. Mama sa, Pauline Koch, era o fire mai degraba artistica, cu inclinatii muzicale, interpretand foarte bine la pian sonatele lui Beethoven. Fratele mamei sale, Caesar Koch, inginer de profesie, care locuia impreuna cu familia lui Albert, a avut o influenta foarte mare asupra copilului, mai ales in ceea ce priveste stiintele exacte, revelandu-i latura pasionanta a matematicii. Atunci cand micul Albert avea 6 ani, parintii i-au luat un profesor de vioara, dar muzica l-a lasat aproape indiferent pana in ziua cand a descoperit sonatele lui Mozart. Din acel moment, cantatul la vioara a devenit una dintre cele mai fierbinti pasiuni ale viitorului savant. Copilul Albert Einstein era foarte timid si singuratic si ii placea sa se joace singur in parc si in padure.
Elev la scoala primara a parohiei din care facea parte familia lui, Einstein isi intrecea cu mult colegii de clasa la matematici, dar avea rezultate foarte proaste la celelalte materii. Albert a inceput sa vorbeasca la varsta de 3 ani, dar nu a putut sa se exprime coerent si fluent pana la cea de 9, avand nenumarate dificultati lingvistice; din aceasta cauza, parintii lui crezand ca ar putea fi retardat. Acest lucru, precum si faptul ca era un scolar meditativ si retras, il facea sa para in ochii profesorilor sai un elev mediocru, un copil putin inzestrat intelectual. La 10 ani, Einstein a intrat la gimnaziul Luitpold din Munchen, care i-a lasat un gust amar, desi mai tarziu institutia avea sa-i poarte numele. La varsta de 12 ani, Albert reusea sa invete la perfectie geometria euclidiana, dar avea in continuare numeroase dificultati la alte materii. Colegiul a fost, de asemenea, o experienta dureroasa. La sfarsitul secolului al XIX-lea, sistemul de invatamant era foarte rigid, elevii primind o educatie care semana cu disciplina militara. Profesorii lui Einstein erau nemultumiti de el si ii reprosau des ca nu o sa se aleaga ceva de el vreodata. In anul 1890, Einstein cunoaste o faza religioasa foarte intensa, care dureaza aproape un an. In urmatorii cinci, aprofundeaza studiul matematicilor superioare , in special calculul diferential si integral. Dar aceasta perioada ia sfarsit, pentru ca mica intreprindere de dezvoltare a inventiilor electrice pe care o deschisese tatal sau cunostea esec dupa esec. Parintii l-au sfatuit sa lase deoparte ,,prostiile filosofice” si sa se intoarca la ,,viata reala” pentru a-si castiga existenta. Dar tanarul nu se vedea practicand meseria tatalui sau si nici acceptand o cariera calduta de functionar intr-un birou. Cea mai arzatoare dorinta a sa era sa descopere misterioasele legi ale lumii fizice.
Einstein a incercat sa intre la ETH, Institutul Federal de Tehnologie din Elvetia, dar a picat examenul de admitere , care presupunea nu doar promovarea unor probe matematice, ci si a unora de biologie si stiinte umaniste. Totusi, directorul Politehnicii, impresionat de cunostintele fizico-matematice ale lui Eistein, l-a indemnat sa obtina diploma de absolvire a studiilor dintr-o scoala elvetiana: scoala cantonala din oraselul Aarau. Dupa realizarea acestui pas, Einstein a reusit sa intre, fara examen, la ETH, episod urmat de stabilirea sa in Zurich. Printre colegii sai de studentie se aflau Marcel Grossmann, cu care Einstein va lega o prietenie durabila, si Mileva Maric, o studenta de origine sarba care va deveni prima sotie a lui Einstein.
In 1899, Albert Einstein solicita in mod oficial cetatenia elvetiana. Un an mai tarziu, obtine diploma ETH si incearca, fara succes, sa obtina si un post de asistent in cadrul universitatii. Incercand in zadar sa se incadreze profesional conform calificarii sale, Einstein va trebui sa se multumeasca cu un post obscur de agent intr-un birou de brevetare a inventiilor, in Berna. Aici, munca sa presupunea efectuarea unei prime examinari a inventiilor care se prezentau biroului. Stabilit la Berna, Einstein se casatoreste in 1903 cu Mileva Maric, prietena sa din studentie, in ciuda impotrivirii familiei lui. Au impreuna doi fii, Hans Albert si Eduard, si o fiica, Lieserl, a carei soarta este si astazi necunoscuta. In 1905, la varsta de 26 de ani, Einstein si-a publicat pentru prima data rezultatul cercetarilor sale de pana atunci. A fost un eveniment care li s-a parut fizicienilor universitari de neinteles: un obscur functionar la un birou de brevete, la numai 26 de ani, facea dovada unei minti geniale.
La inceputul secolului XX, domeniul fizicii traversa o criza profunda. Cele doua mari teorii care promiteau explicarea fenomenelor fizice pareau incompatibile. Mecanica, stiinta miscarii, are drept fundament principiul relativitatii, enuntat de Galileo Galilei: nimic nu este absolut imobil, totul depinde de punctul de referinta. Dar teoria electromagnetismului elaborata de Maxwell in anii 1850, confirmata de rezultate experimentale, descrie lumina ca pe o unda propagandu-se in eter. Or, eterul nu si-a putut afla nicio descriere fizica, singura ceritudine fiind aceea ca este de o imobilitate absoluta, ceea ce vine in contradictie cu pricipiul relativitatii. O alta contradictie devenise un adevarat cosmar pentru fizicieni: materia este alcatuita din atomi, deci este discontinua. Dar un filament incalzit emite lumina, care, dupa Maxwell, era un fenomen continuu. Cum ar putea ceva discontinuu sa produca un fenomen continuu? Nici unul dintre fizicienii acelei vremi nu putuse afla raspunsul acestei dileme, iar stiinta fizicii, la data la care Einstein si-a publicat descoperirile, era intr-un impas ce parea fara iesire.
Einstein a publicat in prestigioasa Annalen der Physik doua articole care s-au dovedit a fi revolutionare. Primul, aparut in 1905, descria transformarea energiei unui corp incalzit in energie luminoasa. Aceasta trasformare nu era posibila decat considerand lumina ca fiind formata din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumina (fotoni). Lumina, afirma Einstein, nu este nici continua, nici discontinua, ci se afla in ambele ipostaze in acelasi timp. Fara sa stie inca exact cum este posibil ca lumina sa aiba in acelasi timp doua proprietati opuse, Einstein intuise un adevar fundamental al fizicii, pe care cercetarile ulterioare il vor confirma. Al doilea articol isi propune sa rezolve problema eterului. Teoria lui Einstein excludea existenta eterului. Singura data exacta care permite descrierea vitezei luminii este viteza sa c, constanta oricare ar fi viteza observatorului. In septembrie 1905, Einstein adauga o completare a acestui articol si elaboreaza celebra formula E=mc2. Einstein incepe sa se gandeasca la teoria relativitatii generale pentru a explica fenomenul caderii corpurilor. Dar savantul a realizat ca pentru a ajunge la un rezultat stiintific in aceasta privinta avea nevoie de cunostinte mai aprofundate in matematicile moderne. In 1912, devine profesor la Scoala Politehnica din Zurich, unde regaseste un vechi camarad din studentie, Marcel Grossmann.
Cu ajutorul acestuia, care avea cunostintele necesare in matematici, incepe sa lucreze la elaborarea teoriei sale. La sfarsitul anului 1915, teoria relativitatii este definita, si odata cu ea se naste o noua interpretare a caderii corpurilor. Forta de atractie a lui Newton este inlocuita in teoria relativitatii cu o deformare a spatiului in jurul corpurilor. Mai mult, Einstein enunta faptul ca timpul si spatiul nu pot exista in absenta materiei. Observatiile efectuate de un astronom britanic, sir Arthur Eddington, in timpul unei eclipse, vor confirma matematic rezultatele teoriei lui Einstein. Foarte mediatizata la acea data, teoria relativitatii a devenit un simbol al pacii si al reconcilierii: un englez a confirmat teoria unui german. Popularitatea pe care a castigat-o Einstein i-a permis sa-si exprime deschis idealurile politice si sa-si promoveze idealurile pacifiste. Einstein apara cauza poporului evreu si militeaza in favoarea construirii unei Universitati in Palestina. Un turneu in Statele Unite ale Americii, in 1921, ii ofera fondurile necesare.
Ascensiunea rapida a lui Hitler la putere face din Germania o tara potrivnica marelui savant. Evreu, pacifist si deschis contactelor internationale, Einstein nu mai putea ramane in tara sa natala fara sa-si puna familia si pe sine in pericol. Savantul devenise deja celebru si aceasta perioada a fost inceputul gloriei sale si inceputul unei cariere stralucite de om de stiinta. Viata personala, insa, si relatia cu Mileva Maric devenisera din ce in ce mai dificile.
Legatura dintre Milena si Einstein a inceput sa se deterioreze. Einstein s-a plans o data ca gelozia patologica a Milenei era tipica pentru “o femeie de o uratenie atat de iesita din comun”. Mileva s-a indepartat de Einstein, absorbit cu totul de munca sa si a carui faima crestea tot mai mult. Atunci cand Einstein a acceptat, in 1914, oferta de a conduce Institutul de Fizica Kaiser Wilhelm, aflat in Berlin, Mileva l-a urmat in Germania, nefiind insa foarte incantata de aceasta stramutare. Atmosfera din Berlin i s-a parut sotiei savantului insuportabila si in acelasi an s-a intors la Zurich impreuna cu cei doi fii ai sai. Cum nici Einstein nu mai tinea la aceasta casnicie, cei doi au divortat in 1919. Din 1917 savantul se imbolnaveste si aceasta stare dureaza trei ani, timp in care este ingrijit cu devotament de verisoara sa, Elsa Lowenthal. Cei doi se indragostesc unul de altul, iar in 1919 se casatoresc si devin ulterior parintii a doua fiice, Elsa si Margot.
Einstein a primit premiul Nobel pentru fizica in 1921 pentru studiul sau din 1905 asupra efectului fotoelectric. Nu a fost insa prezent in decembrie 1922 la gala de decernare a premiilor, aflandu-se intr-o calatorie in Japonia. Dupa ce realizase, in 1924, ultima sa descoperire stiintifica importanta, a vizitat in mai multe randuri America de Sud. Einstein dusese pana atunci o viata foarte agitata, facand in 1928 o depresie nervoasa pricinuita de surmenarea intelectuala. In ciuda divergentelor, savantul nu s-a indepartat total de prima sa sotie si a avut grija de ea. I-a dat o suma mare din banii castigati din Premiul Nobel si a continuat sa-si viziteze fii. Cel mai mare, Hans Albert, va deveni distins profesor de hidraulica la Univesitatea din California, Berkeley. Mezinul Eduard, inzestrat pentru literatura si muzica, va muri intr-un spital psihiatric din Elvetia. Pana spre sfarsitul vietii, Milva si-a castigat existenta dand lectii particulare de fizica si matematica.
Cea de-a doua sotie a lui Einstein, spre deosebire de Mileva, ii acorda savantului mai mult spatiu personal si mai multa libertate de miscare. Pe masura ce faima lui Einstein crestea, femeile au inceput sa fie atrase de el si sa-i roiasca in jur. Flirturile acestea iritau intr-o oarecare masura pe Elsa, dar ea nu i le reprosa sotului ei, convinsa ca un asemenea geniu merita sa i se tolereze micile infidelitati. Cu toate acestea, in alte privinte, Einstein avea un simt moral profund. A riscat sa-si atraga furia lui Hitler atunci cand a semnat, impreuna cu alti 3 savanti germani, o petitie prin care cerea incetarea razboiului. Si totusi, in mod paradoxal, a contribuit semnificativ la contruirea girocompasului pentru submarinele germane.
14 martie 2009 sau 14 martie 130? Pentru crestini au trecut 2009 ani de la nasterea lui Hristos si inceputul erei in care ne aflam astazi. Pentru comunitatea stiintifica din intreaga lume s-ar putea insa ca noua epoca sa fi demarat in urma cu numai 130 de ani. 14 martie 1879 este o zi de cotitura pentru destinul intregii planete, ziua nasterii unui geniu care avea sa revolutioneze din temelii studiul si cercetarea stiintifica.
Sarbatorim 130 de ani de la nasterea lui Albert Einstein, cel care a izbutit sa devina cel mai important exponent al stiintei moderne si o figura avangardista care a rasturnat toate tiparele definitiei eroului si geniului. Einstein a fost prima vedeta intelectuala din toate timpurile, castigandu-si imensa popularitatea in singurul fel pe care il puteau accepta oamenii „lumii noi” – printr-o inteligenta intuitiva si neacademica.
Mediocru, dar sublim
Paradoxal, pe Einstein l-a ajutat foarte mult faptul ca multa vreme nu a fost asociat cu vreo institutie de invatamant universitar cu renume si ca statutul sau nu a depins niciodata de vreo acreditare oficiala. Dimpotriva, desi vorbea limba obscura a matematicilor si fizicienilor, Einstein a fost savantul care a castigat simpatia multimilor , a oamenilor obisnuiti, prin imensa sa candoare: parea venit de pe alta planeta, plutind desupra aspectelor obisnuite ale vietii, intr-un mod care li s-a parut fascinant oamenilor obisnuiti – un visator, un savant cu capul in nori. Cine a fost el, de fapt?
Albert Einstein s-a nascut pe 14 martie 1879 la Ulm, un oras modest din Germania, intr-o familie de evrei. Tatal sau, Hermann Einstein, era electrician si cocheta si cu statutul de inventator. Mama sa, Pauline Koch, era o fire mai degraba artistica, cu inclinatii muzicale, interpretand foarte bine la pian sonatele lui Beethoven. Fratele mamei sale, Caesar Koch, inginer de profesie, care locuia impreuna cu familia lui Albert, a avut o influenta foarte mare asupra copilului, mai ales in ceea ce priveste stiintele exacte, revelandu-i latura pasionanta a matematicii. Atunci cand micul Albert avea 6 ani, parintii i-au luat un profesor de vioara, dar muzica l-a lasat aproape indiferent pana in ziua cand a descoperit sonatele lui Mozart. Din acel moment, cantatul la vioara a devenit una dintre cele mai fierbinti pasiuni ale viitorului savant. Copilul Albert Einstein era foarte timid si singuratic si ii placea sa se joace singur in parc si in padure.
Elev la scoala primara a parohiei din care facea parte familia lui, Einstein isi intrecea cu mult colegii de clasa la matematici, dar avea rezultate foarte proaste la celelalte materii. Albert a inceput sa vorbeasca la varsta de 3 ani, dar nu a putut sa se exprime coerent si fluent pana la cea de 9, avand nenumarate dificultati lingvistice; din aceasta cauza, parintii lui crezand ca ar putea fi retardat. Acest lucru, precum si faptul ca era un scolar meditativ si retras, il facea sa para in ochii profesorilor sai un elev mediocru, un copil putin inzestrat intelectual. La 10 ani, Einstein a intrat la gimnaziul Luitpold din Munchen, care i-a lasat un gust amar, desi mai tarziu institutia avea sa-i poarte numele. La varsta de 12 ani, Albert reusea sa invete la perfectie geometria euclidiana, dar avea in continuare numeroase dificultati la alte materii. Colegiul a fost, de asemenea, o experienta dureroasa. La sfarsitul secolului al XIX-lea, sistemul de invatamant era foarte rigid, elevii primind o educatie care semana cu disciplina militara. Profesorii lui Einstein erau nemultumiti de el si ii reprosau des ca nu o sa se aleaga ceva de el vreodata. In anul 1890, Einstein cunoaste o faza religioasa foarte intensa, care dureaza aproape un an. In urmatorii cinci, aprofundeaza studiul matematicilor superioare , in special calculul diferential si integral. Dar aceasta perioada ia sfarsit, pentru ca mica intreprindere de dezvoltare a inventiilor electrice pe care o deschisese tatal sau cunostea esec dupa esec. Parintii l-au sfatuit sa lase deoparte ,,prostiile filosofice” si sa se intoarca la ,,viata reala” pentru a-si castiga existenta. Dar tanarul nu se vedea practicand meseria tatalui sau si nici acceptand o cariera calduta de functionar intr-un birou. Cea mai arzatoare dorinta a sa era sa descopere misterioasele legi ale lumii fizice.
Einstein a incercat sa intre la ETH, Institutul Federal de Tehnologie din Elvetia, dar a picat examenul de admitere , care presupunea nu doar promovarea unor probe matematice, ci si a unora de biologie si stiinte umaniste. Totusi, directorul Politehnicii, impresionat de cunostintele fizico-matematice ale lui Eistein, l-a indemnat sa obtina diploma de absolvire a studiilor dintr-o scoala elvetiana: scoala cantonala din oraselul Aarau. Dupa realizarea acestui pas, Einstein a reusit sa intre, fara examen, la ETH, episod urmat de stabilirea sa in Zurich. Printre colegii sai de studentie se aflau Marcel Grossmann, cu care Einstein va lega o prietenie durabila, si Mileva Maric, o studenta de origine sarba care va deveni prima sotie a lui Einstein.
Criza fizicienilor
In 1899, Albert Einstein solicita in mod oficial cetatenia elvetiana. Un an mai tarziu, obtine diploma ETH si incearca, fara succes, sa obtina si un post de asistent in cadrul universitatii. Incercand in zadar sa se incadreze profesional conform calificarii sale, Einstein va trebui sa se multumeasca cu un post obscur de agent intr-un birou de brevetare a inventiilor, in Berna. Aici, munca sa presupunea efectuarea unei prime examinari a inventiilor care se prezentau biroului. Stabilit la Berna, Einstein se casatoreste in 1903 cu Mileva Maric, prietena sa din studentie, in ciuda impotrivirii familiei lui. Au impreuna doi fii, Hans Albert si Eduard, si o fiica, Lieserl, a carei soarta este si astazi necunoscuta. In 1905, la varsta de 26 de ani, Einstein si-a publicat pentru prima data rezultatul cercetarilor sale de pana atunci. A fost un eveniment care li s-a parut fizicienilor universitari de neinteles: un obscur functionar la un birou de brevete, la numai 26 de ani, facea dovada unei minti geniale.
La inceputul secolului XX, domeniul fizicii traversa o criza profunda. Cele doua mari teorii care promiteau explicarea fenomenelor fizice pareau incompatibile. Mecanica, stiinta miscarii, are drept fundament principiul relativitatii, enuntat de Galileo Galilei: nimic nu este absolut imobil, totul depinde de punctul de referinta. Dar teoria electromagnetismului elaborata de Maxwell in anii 1850, confirmata de rezultate experimentale, descrie lumina ca pe o unda propagandu-se in eter. Or, eterul nu si-a putut afla nicio descriere fizica, singura ceritudine fiind aceea ca este de o imobilitate absoluta, ceea ce vine in contradictie cu pricipiul relativitatii. O alta contradictie devenise un adevarat cosmar pentru fizicieni: materia este alcatuita din atomi, deci este discontinua. Dar un filament incalzit emite lumina, care, dupa Maxwell, era un fenomen continuu. Cum ar putea ceva discontinuu sa produca un fenomen continuu? Nici unul dintre fizicienii acelei vremi nu putuse afla raspunsul acestei dileme, iar stiinta fizicii, la data la care Einstein si-a publicat descoperirile, era intr-un impas ce parea fara iesire.
Se inalta steaua relativista
Einstein a publicat in prestigioasa Annalen der Physik doua articole care s-au dovedit a fi revolutionare. Primul, aparut in 1905, descria transformarea energiei unui corp incalzit in energie luminoasa. Aceasta trasformare nu era posibila decat considerand lumina ca fiind formata din particule, pe care Einstein le-a numit cuante de lumina (fotoni). Lumina, afirma Einstein, nu este nici continua, nici discontinua, ci se afla in ambele ipostaze in acelasi timp. Fara sa stie inca exact cum este posibil ca lumina sa aiba in acelasi timp doua proprietati opuse, Einstein intuise un adevar fundamental al fizicii, pe care cercetarile ulterioare il vor confirma. Al doilea articol isi propune sa rezolve problema eterului. Teoria lui Einstein excludea existenta eterului. Singura data exacta care permite descrierea vitezei luminii este viteza sa c, constanta oricare ar fi viteza observatorului. In septembrie 1905, Einstein adauga o completare a acestui articol si elaboreaza celebra formula E=mc2. Einstein incepe sa se gandeasca la teoria relativitatii generale pentru a explica fenomenul caderii corpurilor. Dar savantul a realizat ca pentru a ajunge la un rezultat stiintific in aceasta privinta avea nevoie de cunostinte mai aprofundate in matematicile moderne. In 1912, devine profesor la Scoala Politehnica din Zurich, unde regaseste un vechi camarad din studentie, Marcel Grossmann.
Cu ajutorul acestuia, care avea cunostintele necesare in matematici, incepe sa lucreze la elaborarea teoriei sale. La sfarsitul anului 1915, teoria relativitatii este definita, si odata cu ea se naste o noua interpretare a caderii corpurilor. Forta de atractie a lui Newton este inlocuita in teoria relativitatii cu o deformare a spatiului in jurul corpurilor. Mai mult, Einstein enunta faptul ca timpul si spatiul nu pot exista in absenta materiei. Observatiile efectuate de un astronom britanic, sir Arthur Eddington, in timpul unei eclipse, vor confirma matematic rezultatele teoriei lui Einstein. Foarte mediatizata la acea data, teoria relativitatii a devenit un simbol al pacii si al reconcilierii: un englez a confirmat teoria unui german. Popularitatea pe care a castigat-o Einstein i-a permis sa-si exprime deschis idealurile politice si sa-si promoveze idealurile pacifiste. Einstein apara cauza poporului evreu si militeaza in favoarea construirii unei Universitati in Palestina. Un turneu in Statele Unite ale Americii, in 1921, ii ofera fondurile necesare.
Ascensiunea rapida a lui Hitler la putere face din Germania o tara potrivnica marelui savant. Evreu, pacifist si deschis contactelor internationale, Einstein nu mai putea ramane in tara sa natala fara sa-si puna familia si pe sine in pericol. Savantul devenise deja celebru si aceasta perioada a fost inceputul gloriei sale si inceputul unei cariere stralucite de om de stiinta. Viata personala, insa, si relatia cu Mileva Maric devenisera din ce in ce mai dificile.
Razboiul intim
Legatura dintre Milena si Einstein a inceput sa se deterioreze. Einstein s-a plans o data ca gelozia patologica a Milenei era tipica pentru “o femeie de o uratenie atat de iesita din comun”. Mileva s-a indepartat de Einstein, absorbit cu totul de munca sa si a carui faima crestea tot mai mult. Atunci cand Einstein a acceptat, in 1914, oferta de a conduce Institutul de Fizica Kaiser Wilhelm, aflat in Berlin, Mileva l-a urmat in Germania, nefiind insa foarte incantata de aceasta stramutare. Atmosfera din Berlin i s-a parut sotiei savantului insuportabila si in acelasi an s-a intors la Zurich impreuna cu cei doi fii ai sai. Cum nici Einstein nu mai tinea la aceasta casnicie, cei doi au divortat in 1919. Din 1917 savantul se imbolnaveste si aceasta stare dureaza trei ani, timp in care este ingrijit cu devotament de verisoara sa, Elsa Lowenthal. Cei doi se indragostesc unul de altul, iar in 1919 se casatoresc si devin ulterior parintii a doua fiice, Elsa si Margot.
Einstein a primit premiul Nobel pentru fizica in 1921 pentru studiul sau din 1905 asupra efectului fotoelectric. Nu a fost insa prezent in decembrie 1922 la gala de decernare a premiilor, aflandu-se intr-o calatorie in Japonia. Dupa ce realizase, in 1924, ultima sa descoperire stiintifica importanta, a vizitat in mai multe randuri America de Sud. Einstein dusese pana atunci o viata foarte agitata, facand in 1928 o depresie nervoasa pricinuita de surmenarea intelectuala. In ciuda divergentelor, savantul nu s-a indepartat total de prima sa sotie si a avut grija de ea. I-a dat o suma mare din banii castigati din Premiul Nobel si a continuat sa-si viziteze fii. Cel mai mare, Hans Albert, va deveni distins profesor de hidraulica la Univesitatea din California, Berkeley. Mezinul Eduard, inzestrat pentru literatura si muzica, va muri intr-un spital psihiatric din Elvetia. Pana spre sfarsitul vietii, Milva si-a castigat existenta dand lectii particulare de fizica si matematica.
Cea de-a doua sotie a lui Einstein, spre deosebire de Mileva, ii acorda savantului mai mult spatiu personal si mai multa libertate de miscare. Pe masura ce faima lui Einstein crestea, femeile au inceput sa fie atrase de el si sa-i roiasca in jur. Flirturile acestea iritau intr-o oarecare masura pe Elsa, dar ea nu i le reprosa sotului ei, convinsa ca un asemenea geniu merita sa i se tolereze micile infidelitati. Cu toate acestea, in alte privinte, Einstein avea un simt moral profund. A riscat sa-si atraga furia lui Hitler atunci cand a semnat, impreuna cu alti 3 savanti germani, o petitie prin care cerea incetarea razboiului. Si totusi, in mod paradoxal, a contribuit semnificativ la contruirea girocompasului pentru submarinele germane.
Albert Einstein despre evrei
Albert Einstein despre evrei
l Nu sînt cetăţean german, nici nu există la mine ceva care să poată fi numit „credinţă evreiască”. Cu toate astea, sînt bucuros să aparţin poporului evreu, deşi nu îl privesc ca pe Poporul Ales. (1920) l Evreii noştri sînt în stare de multe aici, la Ierusalim, dar se bat între ei, ca de obicei. (1925) l Dacă n-am fi nevoiţi să trăim printre oameni intoleranţi, mărginiţi şi violenţi, aş fi primul care să renunţe la orice naţionalism în favoarea unei umanităţi universale. (1929) l Dacă nu vom fi în stare să găsim o cale de cooperare sinceră şi o înţelegere cinstită cu arabii, înseamnă că nu am învăţat nimic din cei 2000 de ani de suferinţă şi ne vom merita so arta. (1929) l Israelienii ar fi trebuit să-şi aleagă ca limbă engleza, nu ebraica. Ar fi fost mult mai bine, dar erau prea fanatici. (1954) l E incredibil cum au putut evreii ăştia germani să se întoarcă în Germania. Pînă şi Martin Buber s-a dus în Germania, în 1951, şi a acceptat să primească Premiul Goethe. Oamenii ăştia sînt atît de vanitoşi! I-am lăsat baltă pe toţi şi le-am tras un şut în fund. (1954)
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=22552
l Nu sînt cetăţean german, nici nu există la mine ceva care să poată fi numit „credinţă evreiască”. Cu toate astea, sînt bucuros să aparţin poporului evreu, deşi nu îl privesc ca pe Poporul Ales. (1920) l Evreii noştri sînt în stare de multe aici, la Ierusalim, dar se bat între ei, ca de obicei. (1925) l Dacă n-am fi nevoiţi să trăim printre oameni intoleranţi, mărginiţi şi violenţi, aş fi primul care să renunţe la orice naţionalism în favoarea unei umanităţi universale. (1929) l Dacă nu vom fi în stare să găsim o cale de cooperare sinceră şi o înţelegere cinstită cu arabii, înseamnă că nu am învăţat nimic din cei 2000 de ani de suferinţă şi ne vom merita so arta. (1929) l Israelienii ar fi trebuit să-şi aleagă ca limbă engleza, nu ebraica. Ar fi fost mult mai bine, dar erau prea fanatici. (1954) l E incredibil cum au putut evreii ăştia germani să se întoarcă în Germania. Pînă şi Martin Buber s-a dus în Germania, în 1951, şi a acceptat să primească Premiul Goethe. Oamenii ăştia sînt atît de vanitoşi! I-am lăsat baltă pe toţi şi le-am tras un şut în fund. (1954)
http://www.ziarultricolorul.ro/articole.php?aid=22552
Albert Einstein: Criza este binecuvântată pentru că atrage d
Albert Einstein: Criza este binecuvântată pentru că atrage după sine progresul! De câteva luni drama întregului mapamod este definită de criza economică. Sute de mii de mici societăţi comerciale şi mii de mari companii se închid. Milioane de oameni rămân şomeri iar speranţa pare să moară. Nu este nici prima şi, probabil, nici ultima criză care loveşte omenirea. Ce ne rămâne? După cum spunea Shakespeare, speranţa. Pentru că ea este “cea mai infidelă amantă a omului. Te înşală zilnic şi totuşi trăieşti cu ea toată viaţa”.
Un mare geniu al omenirii, Albert Einstein, trăia în urmă cu aproape un secol o situaţie similară. Era, poate, primul moment când lumea părea să se prăbuşească sub imperiul crizei economice. Cu toate acestea, marele savant a văzut în criza economică adevăratul motiv al progresului uman: " Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru. Criza este cea mai binecuvântată situaţie care poate apărea pentru ţări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese. Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte". Einstein îşi definea la acea vreme teoria despre criză prin mobilizarea la care trebuie să participe omenirea. La imboldul dat de greutăţi pentru a se autodepăşi. "În perioada crizei se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte pe sine însuşi fără a rămâne depăşit. Cine atribuie crizei eşecul, îşi ameninţă propriul talent şi respectă mai mult problemele decât soluţiile. Adevărata criză este criza incompetenţei", constata Einstein.
Cu toţii ţipăm că avem buzunarele goale, că băncile ne închid uşile în nas iar FMI-ul ne dă bani în schimbul dependeţei de conturile şi politicile sale. Ne ascundem de probleme în spatele paharului cu bere servit la băruleţul din spatele casei casei. Plângem din cauza problemelor, facem mitinguri, ieşim pe sticla televizorului sau politizăm situaţia- dacă suntem parlamentari şi preşedinţi de stat. Dar, cu toate astea, ne-am propus oare, cu adevărat, să facem ceva? O să rămân în sfera lui Einstein şi am să-l mai citez o dată. Pentru că, în urmă cu aproape un secol, cel care ne-a făcut cadou teoria relativităţii, ne-a dat şi un posibil răspuns la ieşirea din criză: "Problema persoanelor şi ţărilor este lenea şi indiferenţa pentru a găsi soluţii şi ieşiri din astfel de situaţii. Fără criză nu există duel, fără duel viaţa este o rutină, o agonie lentă. Fără criză nu există valoare. În perioada crizei înfloreşte ce-i mai bun în fiecare, pentru că fără criză orice vânt este o mângâiere. Dacă vorbim de criză o promovăm iar tăcerea este o exaltare a conformismului.În loc de toate acestea, mai bine să muncim. Să terminăm odată cu singura criză ameninţătoare: tragedia de a nu dori să luptăm pentru a o depăşi".
Un mare geniu al omenirii, Albert Einstein, trăia în urmă cu aproape un secol o situaţie similară. Era, poate, primul moment când lumea părea să se prăbuşească sub imperiul crizei economice. Cu toate acestea, marele savant a văzut în criza economică adevăratul motiv al progresului uman: " Să nu pretindem ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem acelaşi lucru. Criza este cea mai binecuvântată situaţie care poate apărea pentru ţări şi persoane, pentru că ea atrage după sine progrese. Creativitatea se naşte din necesitate, precum şi ziua se naşte din noapte". Einstein îşi definea la acea vreme teoria despre criză prin mobilizarea la care trebuie să participe omenirea. La imboldul dat de greutăţi pentru a se autodepăşi. "În perioada crizei se nasc invenţiile, descoperirile şi marile strategii. Cine depăşeşte criza se depăşeşte pe sine însuşi fără a rămâne depăşit. Cine atribuie crizei eşecul, îşi ameninţă propriul talent şi respectă mai mult problemele decât soluţiile. Adevărata criză este criza incompetenţei", constata Einstein.
Cu toţii ţipăm că avem buzunarele goale, că băncile ne închid uşile în nas iar FMI-ul ne dă bani în schimbul dependeţei de conturile şi politicile sale. Ne ascundem de probleme în spatele paharului cu bere servit la băruleţul din spatele casei casei. Plângem din cauza problemelor, facem mitinguri, ieşim pe sticla televizorului sau politizăm situaţia- dacă suntem parlamentari şi preşedinţi de stat. Dar, cu toate astea, ne-am propus oare, cu adevărat, să facem ceva? O să rămân în sfera lui Einstein şi am să-l mai citez o dată. Pentru că, în urmă cu aproape un secol, cel care ne-a făcut cadou teoria relativităţii, ne-a dat şi un posibil răspuns la ieşirea din criză: "Problema persoanelor şi ţărilor este lenea şi indiferenţa pentru a găsi soluţii şi ieşiri din astfel de situaţii. Fără criză nu există duel, fără duel viaţa este o rutină, o agonie lentă. Fără criză nu există valoare. În perioada crizei înfloreşte ce-i mai bun în fiecare, pentru că fără criză orice vânt este o mângâiere. Dacă vorbim de criză o promovăm iar tăcerea este o exaltare a conformismului.În loc de toate acestea, mai bine să muncim. Să terminăm odată cu singura criză ameninţătoare: tragedia de a nu dori să luptăm pentru a o depăşi".
Diploma lui Einstein, scoasă la licitaţie
Diploma lui Einstein, scoasă la licitaţie
Diploma de doctorat pe care Albert Einstein a obţinut-o în anul 1906 la Universitatea din Zurich, va fi vândută la licitaţie în luna iunie a acestui an la Lucerna, un oraş din centrul Elveţiei. Galeria Fischer se va ocupa de vânzare.Pentru a obţine această diplomă [...]
Diploma de doctorat pe care Albert Einstein a obţinut-o în anul 1906 la Universitatea din Zurich, va fi vândută la licitaţie în luna iunie a acestui an la Lucerna, un oraş din centrul Elveţiei. Galeria Fischer se va ocupa de vânzare.Pentru a obţine această diplomă [...]
Einstein a păşit cu stângul în viaţă
Einstein a păşit cu stângul în viaţă
http://www.atac-online.ro/12-01-2009/Einstein-a-pasit-cu-stangul-in-viata.html
La naşterea marelui geniu în fizică, Paulie Einstein, mama acestuia, a crezut că fiul său are un cap diform datorită mărimii şi gropiţelor pe care le prezenta.
Întrucât spatele capului părea mult prea mare, familia a crezut iniţial că au dat naştere unui monstru. Fizicianul i-a calmat totuşi cândva mai târziu, peste doar două săptămâni, când capul său şi-a mai schimbat puţin forma. Când l-a văzut bunica pentru întâia oară a fost complet uimită de obezitatea acestuia. Contrar tuturor părerilor, Einstein s-a dezvoltat normal, însă a rămas puţin cam încet. Copil fiind, Einstein nu vorbea foarte des. Când o făcea, vorbea rar, repetând în mod sistematic propoziţia în cap, înainte de a o spune cu voce tare. Conform familiei, acesta a continuat să facă acest lucru până la vârsta de 9 ani. Aceştia erau speriaţi la gândul că viitorul geniu era retardat...
http://www.atac-online.ro/12-01-2009/Einstein-a-pasit-cu-stangul-in-viata.html
La naşterea marelui geniu în fizică, Paulie Einstein, mama acestuia, a crezut că fiul său are un cap diform datorită mărimii şi gropiţelor pe care le prezenta.
Întrucât spatele capului părea mult prea mare, familia a crezut iniţial că au dat naştere unui monstru. Fizicianul i-a calmat totuşi cândva mai târziu, peste doar două săptămâni, când capul său şi-a mai schimbat puţin forma. Când l-a văzut bunica pentru întâia oară a fost complet uimită de obezitatea acestuia. Contrar tuturor părerilor, Einstein s-a dezvoltat normal, însă a rămas puţin cam încet. Copil fiind, Einstein nu vorbea foarte des. Când o făcea, vorbea rar, repetând în mod sistematic propoziţia în cap, înainte de a o spune cu voce tare. Conform familiei, acesta a continuat să facă acest lucru până la vârsta de 9 ani. Aceştia erau speriaţi la gândul că viitorul geniu era retardat...
Genialul Albert Einstein
Genialul Albert Einstein În multe rânduri, Albert Einstein şi-a dat consimţământul să fie supus la diverse teste pentru a se descoperi sursa geniului său. Cercetătorii au perseverat şi treptat au găsit o modalitate de a-şi continua studiile şi după decesul "subiectului".
Fiecare persoană încearcă să înţeleagă cât mai mult din ceea ce se petrece în jurul său. Unii oameni au fost mai norocoşi – natura i-a înzestrat cu chemarea spre învăţătură de la vârste fragede. Aceşti oameni înzestraţi au fost catalogaţi de-a lungul timpului ca fiind genii.
Deşi dificultăţile de vorbire din copilărie nu-l recomandau pentru o astfel de etichetă, Albert Einstein este în prezent una dintre cele mai cunoscute personalităţi ale lumii. Pentru unii, personalitatea acestui om de ştiinţă confundă cu celebra ecuaţie "E=mc2", teoria relativităţii, sau bomba atomică. A reuşit să explice întregii lumi concepte inimaginabile până atunci, concepte care se derulau în mintea sa sub formă de imagini. Dar ce anume din creierul său declanşa aceste imagini? Iată una dintre marile întrebări care i-a măcinat pe neurochirurgi. De altfel, în 1955, după moartea lui Einstein, Thomas Stoltz Harvey, patologul care i-a făcut autopsia, a furat creierul geniului pentru a-l studia. Dar stadiul la care se afla medicina acelor timpuri nu i-a permis lui Harvey să-şi termine cercetările.
ÎN NUMELE ŞTIINŢEI. Patologul spera ca studiul creierului să dezvăluie rapid secretele minţii unui geniu. După părerea sa, diferenţele ar fi trebuit să fie majore şi evidente. Harvey a împărţit creierul în 240 de piese, pe care le-a conservat în celoidin şi le-a trimis celor mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din întreaga lume. Prin 1985, Marian Diamond, doctor la Universitatea California, a comparat o secţiune din creierul lui Einstein cu alte 11 creiere umane şi a descoperit, în cazul savantului, un număr mai mare de celule gliale.
"ÎNGRIJITORII". Celulele gliale sau nevroglice hrănesc neuronii şi digeră resturile produse de aceştia, asigurând astfel o comunicare eficientă între celulele neuronale. Resturile neuronale sunt ioni de potasiu care îngreunează comunicarea dintre neuroni. Teoria lui Diamond era că numărul mare de celule gliale din creierul lui Einstein îşi are originea în efotul la care erau supuşi neuronii. Cu alte cuvinte, gândurile sale împiedicau păstrarea curăţeniei neuronale, de aceea era nevoie de mai mulţi "îngrijitori". Această teorie a fost combătută cu argumentul că acest tip de celulă se divide de-a lungul vieţii. Deşi la momentul decesului Einstein avea 76 de ani, creierul său a fost comparat cu 11 creiere provenite de la indivizi cu o vârstă medie de 68 de ani. În acest caz, numărul mai ridicat de celule gliale era normal.
EXPLICAŢII PLAUZIBILE. O teorie mai puţin mediatizată, dar încă valabilă este cea lansată de americanul Britt Anderson, care a descoperit la Einstein un cortex frontal mai subţire decât normal, dar format dintr-o reţea neuronală mai densă. Conform cercetărilor conduse de Sandra Witelson, aceasta era o caracteristică a creierului femeilor. Creierul unui bărbat este mai mare, însă în cel al femeii reţelele neuronale sunt mai dense şi comunicarea se realizează mai rapid. Witelson a comparat creierul lui Einstein cu creierele de la alţi 56 de subiecţi feminini. Apoi, din piesele secţionate de Harvey, Witelson a selectat lobii temporali şi parietali. Se cunoaşte faptul că lobul parietal este resonsabil cu abilităţile matematice şi vizualizarea tridimensionale şi că aceasta este singura explicaţie ştiinţifică a modul în care a desluşit Einstein teoria relativităţii închipuindu-şi o călătorie în spaţiu "la bordul" unei unde luminoase.
Fiecare persoană încearcă să înţeleagă cât mai mult din ceea ce se petrece în jurul său. Unii oameni au fost mai norocoşi – natura i-a înzestrat cu chemarea spre învăţătură de la vârste fragede. Aceşti oameni înzestraţi au fost catalogaţi de-a lungul timpului ca fiind genii.
Deşi dificultăţile de vorbire din copilărie nu-l recomandau pentru o astfel de etichetă, Albert Einstein este în prezent una dintre cele mai cunoscute personalităţi ale lumii. Pentru unii, personalitatea acestui om de ştiinţă confundă cu celebra ecuaţie "E=mc2", teoria relativităţii, sau bomba atomică. A reuşit să explice întregii lumi concepte inimaginabile până atunci, concepte care se derulau în mintea sa sub formă de imagini. Dar ce anume din creierul său declanşa aceste imagini? Iată una dintre marile întrebări care i-a măcinat pe neurochirurgi. De altfel, în 1955, după moartea lui Einstein, Thomas Stoltz Harvey, patologul care i-a făcut autopsia, a furat creierul geniului pentru a-l studia. Dar stadiul la care se afla medicina acelor timpuri nu i-a permis lui Harvey să-şi termine cercetările.
ÎN NUMELE ŞTIINŢEI. Patologul spera ca studiul creierului să dezvăluie rapid secretele minţii unui geniu. După părerea sa, diferenţele ar fi trebuit să fie majore şi evidente. Harvey a împărţit creierul în 240 de piese, pe care le-a conservat în celoidin şi le-a trimis celor mai cunoscuţi oameni de ştiinţă din întreaga lume. Prin 1985, Marian Diamond, doctor la Universitatea California, a comparat o secţiune din creierul lui Einstein cu alte 11 creiere umane şi a descoperit, în cazul savantului, un număr mai mare de celule gliale.
"ÎNGRIJITORII". Celulele gliale sau nevroglice hrănesc neuronii şi digeră resturile produse de aceştia, asigurând astfel o comunicare eficientă între celulele neuronale. Resturile neuronale sunt ioni de potasiu care îngreunează comunicarea dintre neuroni. Teoria lui Diamond era că numărul mare de celule gliale din creierul lui Einstein îşi are originea în efotul la care erau supuşi neuronii. Cu alte cuvinte, gândurile sale împiedicau păstrarea curăţeniei neuronale, de aceea era nevoie de mai mulţi "îngrijitori". Această teorie a fost combătută cu argumentul că acest tip de celulă se divide de-a lungul vieţii. Deşi la momentul decesului Einstein avea 76 de ani, creierul său a fost comparat cu 11 creiere provenite de la indivizi cu o vârstă medie de 68 de ani. În acest caz, numărul mai ridicat de celule gliale era normal.
EXPLICAŢII PLAUZIBILE. O teorie mai puţin mediatizată, dar încă valabilă este cea lansată de americanul Britt Anderson, care a descoperit la Einstein un cortex frontal mai subţire decât normal, dar format dintr-o reţea neuronală mai densă. Conform cercetărilor conduse de Sandra Witelson, aceasta era o caracteristică a creierului femeilor. Creierul unui bărbat este mai mare, însă în cel al femeii reţelele neuronale sunt mai dense şi comunicarea se realizează mai rapid. Witelson a comparat creierul lui Einstein cu creierele de la alţi 56 de subiecţi feminini. Apoi, din piesele secţionate de Harvey, Witelson a selectat lobii temporali şi parietali. Se cunoaşte faptul că lobul parietal este resonsabil cu abilităţile matematice şi vizualizarea tridimensionale şi că aceasta este singura explicaţie ştiinţifică a modul în care a desluşit Einstein teoria relativităţii închipuindu-şi o călătorie în spaţiu "la bordul" unei unde luminoase.
Pagina 5 din 7 • 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7
Pagina 5 din 7
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum