Creanga[v=]

Rezumarea primului mesaj :

ION  CREANGA-
3]Nu sunt deştept, dar când privesc în jur prind curaj.
2]Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cuminte pana la treizeci si nici macar bogat pana la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac asa ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n-am fost..
1]Prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul.

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/fotografii-cu-ion-creanga-si-o-vizita-virtuala-prin-bojdeuca-din-iasi--24543.html

Creangă către Eminescu, despre bucureşteni: “Ciocoii din capitală, mânca-i-ar...

Petru URSACHE – Ceata lui Creangã

Liviu PAPUC – Creangã forever

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/122-de-ani-de-la-moartea-lui-Ion-Creanga-372085.html

Nepotul lui Creangă, taciturnul cu vise de piatră

Fiul lui Ion Creangă, căpitanul care a părăsit armata pentru a se înrola în marile războaie ale comerţului

Ion Creangă, scriitorul cu nume, loc al morţii şi dată de naştere necunoscute

Teatrul Act pune in scena povestile lui Creanga

Cristian LIVESCU – 120 de ani de la moartea lui Ion Creangã. Ion Creangã, „Portretul din operã”, în viziunea lui Vladimir Streinu

Ion Creangă a deţinut prima tutungerie din România Se pare că prima tutungerie din ţara noastră a deţinut-o…Ion Creangă. Cel puţin aşa susţine ziarul Adevărul, bazându-se între altele şi pe „dosarele Arhivei Primăriei Iaşi”. Exclus din rândurile clerului şi din învăţământ, marele scriitor, atunci când s-a înfiinţat...

Ion Creangă a avut un copil din flori cu o…călugăriţă! La 12 decembrie 1858, Ion Creangă căpăta „Formalnicul atestat” de cleric. Aştepta cu nerăbdare căsătoria şi hirotonisirea. Nu s-a însurat la el în sat, nici cu Smărăndiţa pe care ,,o fi văzut-o mereu cu ochi galeşi”. G. Călinescu lămureşte problema: „În căsătoria...

Ion Creanga , Jean Firica, 12/27/2007
( 1 Martie 1837 - 31 decembrie 1889 ) Ziua de 1 Martie 1837 este păstrată oficial ca data nasterii lui Ion Creangă, în satul Humulesti, judetul Neamt, Plasa de sus, din părinti români, Stefan a lu...

Manechin in Italia Dupa cinci ani pe meleaguri straine, unde i-a fermecat pe toti cu frumusetea sa, Ana Vasiliu, stra-stra-stranepoata marelui clasic al literaturii române, Ion Creanga, s-a reintors acasa, pentru ca o chema "pamintul". E o bruneta focoasa, cu ochi patrunzatori, a carei prezenta te fascineaza inca din prima clipa, iar vorba calda, moldoveneasca, pare desprinsa din povestile stra-stra-strabunicului ei, Nica a` lui Stefan a Petrei. "Pe bunicul nu l-am cunoscut, dar bunica s-a nascut si a trait chiar in casa matusii Marioara. Povestile lui Creanga sint viata mea, iar Humulestiul e raiul copilariei. Ciresele n-au gust decit aici, iar mamaliga nu arata niciunde atit de galbena si de parfumata", marturiseste Ana Vasiliu. Batrinii recunosc ca are acelasi caracter hotarit ca toti cei din fam ...

Daniel CORBU: Ion Creangă în oglinzile paralele şi neparalele ale timpului

Mihai CIMPOI în dialog cu Călin Ciobotari („Ion Creangă este un postmodern“)

Bojdeuca "Ion Creangă"

http://www.dacialiterara.ro/MLR.htm#creanga
Bojdeuca "Ion Creangă" din Ţicău, oraşul Iaşi, primul muzeu memorial literar din România, este unul din cele 12 obiective care compun Muzeul Literaturii Române Iaşi. Surprinzător, aspectul acestui vechi cartier al Iaşului, la distanţă doar de 1 kilometru de Piaţa Unirii (inima oraşului), relieful abrupt (alternanţa deal-vale amintind spaţiul mioritic specific românesc teoretizat şi statuat de poetul şi filosoful român Lucian Blaga) îţi creează impresia că te afli într-un sat depărtat. Aici a locuit Ion Creangă (1837-1889), cel mai mare, mai cunoscut şi mai iubit povestitor român, din anul 1872 şi până la 31 decembrie 1889. Aici s-a cunoscut şi împrietenit cu Mihai Eminescu, aici a scris întreaga sa operă: Poveştile, Povestirile şi Amintirile din copilărie Această casă - numită de Ion Creangă - bojdeucă - pare coborâtă din poveste. Firesc, ea este păstrată şi azi aşa cum arăta în anii 1872-1889. O casă cu două încăperi mici, cu o prispă înspre nord, unde se află şi uşa de intrare şi un cerdac (o logie populară) cu deschidere generoasă spre orizontul dinspre răsărit sprijinit de dealurile Ciric şi Şorogari.

Bojdeuca are patru ferestre cu ochiurile sub formă de cruce: două aflându-se de o parte şi de alta a uşii de la intrare şi celelalte două pe partea opusă a casei. Acoperişul din draniţă (în solzi de peşte - scânduri mici de brad) este însufleţit de două elemente simbolice: hornul pe care iese fumul şi cahleaţa (sau lucarna), un fel de ochi fermecat prin care respiră această vietate ciudată. Bojdeuca s-a deschis pentru public la 15 aprilie 1918 - fiind primul muzeu memorial literar din România. Căsuţa era însă vizitată din anul 1890, imediat după moartea scriitorului, de grupuri de elevi, studenţi, profesori şi ziarişti. De la inaugurare şi până astăzi au avut loc mai multe restaurări şi reorganizări ale casei şi muzeului. A doua restaurare, după cea din 1918, a avut loc în anii 1933-1934. În anii 1965-1968, fondul documentar al Bojdeucii s-a unit cu cel al muzeului Ion Creangă de la biserica Golia din Iaşi. A avut loc organizarea unei expoziţii documentare privind viaţa şi opera lui Creangă chiar în Bojdeucă. Într-o singură încăpere erau expuse obiecte memoriale.

În perioada 1984-1989 la Bojdeuca Ion Creangă au avut loc lucrări complexe de consolidare a terenului, de amenajare a unui amfiteatru, în aer liber, de 250 de locuri, de construire a unei clădiri special gândită pentru a adăposti expoziţia documentară "Viaţa şi opera lui Creangă" şi Biblioteca Bojdeucii, spaţii de serviciu, depozit, cameră pentru supraveghetoare, lucrări de restaurare şi reorganizare ale muzeului "Bojdeuca Ion Creangă". Şi de această dată s-a avut în vedere păstrarea autenticităţii casei. În interior sunt expuse (în cele două încăperi şi în cerdac) numai obiectele originale care au aparţinut povestitorului sau familiei sale.

Colecţia de obiecte memoriale originale - aflată în Bojdeucă este deosebit de valoroasă: un portret în ulei - executat în anul 1889 - anul morţii scriitorului - executat de V. Muşneţanu; acelaşi pictor V. Muşneţanu execută un portret în ulei şi Tincăi Vartic - cea care a fost tovarăşa de viaţă a lui Ion Creangă la Bojdeucă; se păstrează nisiperniţa, tocul şi călimara - folosite de Ion Creangă în scrierea operei sale; ceasul şi tabachera sunt alte două obiecte memoriale simbolice; în bojdeucă se află covoare autentice româneşti - din lână, vopsită în culori naturale; cuptorul - ca element central al casei - şi în jurul lui obiecte care foloseau în bucătăria secolului al XIX-lea: măsuţă rotundă din lemn, linguri, străchini, vase etc.

În clădirea nouă, inaugurată la 11 iunie 1989, sunt expuse cărţi, fotografii şi documente care ilustrează drumul vieţii lui Ion Creangă: şcolar, preot şi învăţător, activitatea de scriitor: Bucoavnă - unul din primele abecedare; fotografia originală a scriitorului; cărţi care au aparţinut "seminaristului" Ion Creangă; manualele didactice originale alcătuite de Ion Creangă; colecţia revistei "Convorbiri literare", 1867-1889 în care Ion Creangă şi-a publicat opera; colecţie de documente originale de la strămoşii scriitorului; colecţie de documente originale ale tatălui lui Mihai Eminescu; publicaţii, reviste, ediţii care valorifică viaţa şi opera lui Ion Creangă.

Bojdeuca "Ion Creangă" organizează anual 4 sărbători care au devenit tradiţionale: 2 ianuarie - ziua înmormântării scriitorului; 1 martie - ziua de naştere a lui Ion Creangă; 14-15 aprilie - Zilele Bojdeucii - aniversarea inaugurării primului muzeu memorial literar din România; 31 decembrie - ziua morţii scriitorului - "Colinde la Bojdeucă".

Cenaclul literar "Ion Creangă" adună creatori tineri din Iaşi şi din ţară. El îşi ţine şedinţele duminica, la două săptămâni. A publicat volumul "Poveştile de la Bojdeucă", la editura Junimea, 1996, cu câştigătorii Concursului Naţional de Creaţie Literară - "Ion Creangă". Bojdeuca Ion Creangă este cel mai vizitat muzeu din Iaşi, fiind slujit de doi profesori de limba şi literatura română (unul este membru al Uniunii Scriitorilor, cercetător al vieţii lui Ion Creangă), trei supraveghetoare şi o casieră. Bojdeuca Ion Creangă este un simbol, pentru ca ea se identifică adesea cu oglinda autentică a valorilor specifice româneşti, tradiţionale. Ea oferă posibilitatea cunoaşterii unui creator român de excepţie, a unui interior românesc autentic, a unui geniu (Ion Creangă) identificat cu "poporul român însuşi surprins într-un moment de genială expansiune".

170 de ani de la naştere

Acela care avea să devină unul dintre marii noştri scriitori, cel dintîi prozator român de dimensiuni universale, Ion Creangă s-a născut în satul Humuleşti, judeţul Neamţ, în urmă cu 170 de ani, la 1 martie 1837.
Şi-a început activitatea literară tîrziu, la îndemnul lui Mihai Eminescu, de care l-a legat toată viaţa o strînsă prietenie. Intuind geniul creator al povestitorului, îl determină să-şi transcrie bogatul repertoriu oral şi astfel înrîurirea lui Eminescu rămîne hotărîtoare pentru destinul scriitoricesc al lui Ion Creangă. Nu mult după ce s-au cunoscut, povestitorul este introdus de către poet în cenaclul "Junimii", unde citeşte Soacra cu trei nurori, ce se tipăreşte imediat în revista junimistă Convorbiri literare (1875). De altfel, aproape tot ceea ce a scris Ion Creangă va fi publicat în paginile acestei reviste: Capra cu trei iezi (1875), Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului (1876), Moş Nichifor Coţcariul, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea lui Harap Alb, Fata babei şi fata moşului (1877), Ivan Turbincă şi Povestea unui om leneş (1878). Din septembrie 1880, publică primele două părţi din Amintiri din copilărie şi Popa Duhu. Partea a treia a Amintirilor din copilărie se publică în 1882, pentru ca un an mai tîrziu să apară Cinci pîini, iar în 1898 să se publice Făt Frumos fiul iepei. Ion Creangă a publicat povestirile lui Moş Ion Roată şi Unirea, în Albumul macedo-român" în 1880 şi Moş Ion Roată şi Vodă Cuza, în "Almanahul României june" din Viena, în 1883.

Ion Creangă a creat o operă literară profund originală, care ridică pe o treaptă artistică superioară forţa creatoare a geniului popular, înscriindu-l pe autor printre marii povestitori ai lumii. Opera lui este unică în felul ei, operă la care te întorci de multe ori în viaţă; plăcută şi atrăgătoare în anii copilăriei, preţuită şi savurată în tinereţe, nostalgică şi plină de sensuri la bătrîneţe. Ea cuprinde poveşti, povestiri şi amintiri din copilărie, alcătuind împreună imaginea satului moldovean de munte de pe la mijlocul secolului al XIX-lea. Opera fundamentală a literaturii române este Amintiri din copilărie, care constituie un monument al prozei noastre lirice şi umoristice. La 15 iunie 1889 se stingea din viaţă Eminescu. La numai cîteva luni după trecerea poetului în eternitate, în noaptea de 31 decembrie 1889, în Iaşi, se sfîrşeşte şi povestitorul humuleştean.

http://www.evenimentul.ro/articol/ion-creanga.html

170 de ani de la naşterea lui Ion Creangă



Marele povestitor va fi aniversat astăzi şi mîine în judeţul Iaşi. Două reprezentaţii cu spectacolul "Năzdrăvăniile lui Prepeleac", după Ion Creangă, vor fi găzduite astăzi, de la orele 10 şi, respectiv, 13, de Casa de Cultură din Tîrgu Frumos.
"Miniturneul" face parte din proiectul Teatrul "Luceafărul" - centru regional de cultură teatrală. Mîine, de la ora 10, la Sala Mică a teatrului va fi lansat un DVD cu "spectacolul de cursă lungă" Punguţa cu doi bani. Spectacolul de păpuşi inspirat de povestea lui Creangă se joacă de 20 de ani în aceeaşi formulă. DVD-ul aniversar va fi prezentat publicului şi mîine, în cadrul manifestărilor organizate la Muzeul "Ion Creangă".

Muzeul Literaturii Române Iaşi, în parteneriat cu Societatea Culturală Junimea '90 şi Uniunea Scriitorilor din România - Filiala Iaşi organizează cea de-a XV-a ediţie a "Mărţişoarelor la Bojdeucă". Manifestarea va începe la ora 11, cu un colocviu pe tema "Actualitatea operei lui Ion Creangă" şi va continua cu numeroase "mărţişoare" editoriale şi artistice.
Conform unui sondaj de opinie, la Tîrgu Neamţ, data de naştere a marelui povestitor, 1 martie 1837, nu este cunoscută de autorităţi. La rîndul lor, tinerii confundă ziua lui Ion Creangă cu sosirea primăverii. De altfel, puţini elevi au ştiut să răspundă la întrebările privind scrierile lui Creangă. Nici Primăria oraşului, nici asociaţia care poartă numele povestitorului nu au organizat vreo manifestare dedicată lui Creangă, în ultimii 17 ani, la Tîrgu Neamţ. Tot ceea ce s-a organizat de ziua lui Creangă a fost legat de lansarea cărţilor scriitorilor contemporani...
http://www.evenimentul.ro/articol/170-de-ani-de-la-nasterea-lui-ion-creanga.html

Bojdeuca lui Creanga, cel mai vechi muzeu memorial din tara

ION  CREANGA-
3]Nu sunt deştept, dar când privesc în jur prind curaj.
2]Ia, am fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cuminte pana la treizeci si nici macar bogat pana la patruzeci nu m-am facut. Dar si sarac asa ca anul acesta, ca in anul trecut si ca de cand sunt, niciodata n-am fost..
1]Prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul.