Alecsandri/Bacovia[v=]

VASILE  ALECSANDRI-

GEORGE  BACOVIA-

Agatha Grigorescu-Bacovia

Astazi se implinesc 125 de ani de la nasterea regretatului nostru poet George Bacovia. Despre George Vasiliu (numele sau real) s-a spus ca e, prin formatie, un simbolist, dar isi depaseste epoca, apartinand poeziei romane moderne. Pseudonimul sau provine din limba latina Bachus via, unde insemna Calea lui Bachus, dar se afla intr-o stransa legatura si cu orasul sau natal, Bacau. Studiile elementare si secundare le-a facut in orasul de pe Bistrita, iar cele superioare, de Drept, la Bucuresti si la Iasi. Nu a profesat avocatura, ci a fost un mic functionar, traind din greu si dedicandu-se poeziei. A fost hartuit mereu de boala, fapt reflectat in versurile sale sumbre. In 1928 se casatoreste cu Agatha Grigorescu si se muta la Bucuresti, unde sotia sa era profesoara. A debutat in Literatorul lui Macedonski, insa primul volum, "Plumb", apare in 1916, fiind premiat de Ministerul Artelor. Celelalte carti poetice apar destul de rar: "Scantei galbene" (1926), "Comedii in fond" (1936). Versurile sale sunt profund originale, creand asa-numita atmosfera bacoviana. Ploua mereu, frunzele cad, corbii strabat vazduhul, pe strada trec procesiunile funebre, decorul banal, amantii sunt bolnavi, copiii subrezi, cadavrele se descompun, pretutindeni e planset, tuse, agonie, moarte. Bacovia s-a stins in locuinta sa din Bucuresti in 1957.
http://www.jurnalul.ro/sectiunea_15/calendar.html

Vasile Alecsandri, poetul care a condus miscarea revolutionara din Moldova
Vasile Alecsandri s-a nascut la data de 21 iulie la Bacau si a fost o personalitate marcanta in poezie, teatru si politica româneasca. In copilarie, studiaza in particular cu Gherman Vida, un carturar de origine maramureseana, iar in 1834 este trimis sa studieze la Paris, alaturi de Al. I. Cuza si pictorul Negulici. Alaturi de Costache Negri, calatoreste in Italia, tara care devine, mai apoi, motiv de inspiratie pentru nuvela romantica „Buchetiera de la Florenta”, publicata in 1840 in revista „Dacia literara”. Impreuna cu Mihail Kogalniceanu si Ion Ghica editeaza saptamânalul „Propasirea”. Alecsandri a fost unul dintre conducatorii miscarii revolutionare din Moldova, de la 1848, iar dupa infrângerea miscarii este exilat, calatorind prin Austria si Germania, stabilindu-se la Paris. Dupa doi ani de exil, Alecsandri se intoarce in tara, unde publica in revista „Bucovina” poeziile populare „Toma Alimos”, „Blestemul” si altele. In teatru, celebrul poet român se face cunoscut prin operele dramaturgice „Iasii in carnaval”, „Chirita la Iasi”, „Chirita in provincie”, dar si multe altele. Vasile Alecsandri moare la 22 august 1890 si este inmormântat cu tot onorul la conacul sau de la Mircesti.
http://www.ultima-ora.ro/#Monden

Astazi se implinesc 116 ani de la moartea marelui nostru poet, prozator si dramaturg, Vasile Alecsandri. Nascut la Bacau, fiu al unui boiernas, primeste o educatie ingrijita, intai la tara, apoi la Paris, unde-si sustine bacalaureatul in litere. Reintors in tara, participa la miscarea literara, colaboreaza la "Dacia literara" si e membru in directoratul Teatrului National. Participa la Revolutia din 1848, creatia sa din acea perioada prezentand un pronuntat caracter militant. Scoate revista Romania literara, editeaza doua culegeri de poezii populare si compune piese de teatru si poezii cu un puternic suflu mobilizator ("Hora Unirii"). Intre 1860 si 1880, notorietatea lui Vasile Alecsandri este foarte mare. Scriitorul realizeaza acum cateva din operele sale majore: "Pastelurile", "Legendele", "Ostasii nostri", drama istorica "Despot-Voda". In 1878, felibrii din Monpellier il premiaza pentru "Cantecul gintei latine", cea dintai distinctie obtinuta de un scriitor roman. Ca poet, are marele merit de a fi intuit in folclor o sursa de regenerare a lirismului. Ca prozator manifesta naturalete, spirit de observatie, verva colocviala, umor. Opera sa dramatica este una de mare intindere: aproape cincizeci de lucrari in toate genurile, de la farsa si vodevil la comedia de moravuri, drama sociala si drama istorica.
http://www.jurnalul.ro/sectiunea_15/calendar.html

Alecsandri şi Bacovia, cetăţeni de onoare post-mortem
de Codrin Pop


Vasile Alecsandri, George Bacovia sau Lucreţiu Pătrăşcanu ar putea primi post-mortem cheia oraşului chiar de la primarul Bacăului, Romeo Stavarache. Consiliul Local Bacău a aprobat un proiect de hotărâre privind conferirea titlului de "Cetăţean de Onoare al municipiului Bacău" chiar şi post-mortem, pe baza aceloraşi criterii ca şi pentru persoanele în viaţă. Consilierii locali au propus "să se lărgească sfera de conferire a acestui titlu şi persoanelor post-mortem, cu merite deosebite pe plan politic, economic, social, educaţional, cultural, artistic şi sportiv". În hotărârea aflată încă în vigoare, persoanele decedate nu puteau primi titlul decât dacă se remarcaseră prin acte şi fapte de eroism sau salvaseră vieţi şi bunuri materiale.

VASILE  ALECSANDRI-

GEORGE  BACOVIA-

Agatha Grigorescu-Bacovia