Columb[v=]

Rezumarea primului mesaj :

CRISTOFOR  COLUMB-
Posteritatea va crede că am avut un singur ou.

Dezvaluiri incendiare! Adevarata poveste a lui Cristofor Columb Povestea continua... dezvaluirile nu se opresc aici. Unul dintre cei mai cunoscuti exploratori este pus sub lupa necrutatoare a specialistilor care doresc raspunsuri, si inca repede! Ramâne de vazut la ce concluzie au ajuns... @ Iulia PETRESCU Cristofor Columb folosea o spaniola castiliana, dar nu era vorbitor nativ deoarece in documentele sale existau greseli de fonetica. Istoricul Merril sustine ca in spatele acestei exprimari se ascunde o influenta catalana. Scrisul de mâna al lui Columb era extrem de asemanator celui catalan, asemanarea vazându-se mai exact la litere. Conform analizei scrisului sau, acesta nu era deloc o persoana nescolita, dimpotriva, arata ca exploratorul invatase sa scrie inca de la o vârsta frageda si era caracteristic celor din clasa sociala de mijloc. Hernando, fiul lui Columb, a mostenit un numar impresionant de carti de la tatal sau, pe care le-a listat si printre care se afla si volumul „Scrisoare din Indii”, scrisa in catalana. Daca, intr-adevar, Columb era originar din Genova (Italia) nu avea nici un motiv sa-si ascunda nationalitatea. In anii 1400, genovezii erau bine priviti in Castillia, regiune spaniola. Multi detineau pozitii inalte. Nu exista nici un document in care Columb sa-si fi dezvaluit nationalitatea. De ce? O alta teorie se refera la faptul ca exploratorul ar fi fost catalan, fapt ce necesita tainuirea originii. Catalania, o regiune a rebelilor, a dus un razboi impotriva tatalui regelui Fernando al Spaniei. Regele Fernando si regina Isabel doreau sa pedepseasca rebelii pentru revolta. Mai sunt si alte fapte ce trebuie luate in considerare, cum ar fi: atunci când Columb s-a intors din calatorie, ambasadorul Genovei nu i s-a adresat ca unui cetaten genovez. Primul biograf al lui Cristofor Columb, fiul sau Hernando, indica faptul ca exploratorul dorea sa-si lase originile in obscuritate. Hernando a intreprins o calatorie in Italia, in cautarea rudelor, dar nu a gasit pe nimeni si chiar a fost impiedicat „fara motiv” de catre regele Castilliei sa finalizeze cercetarea. Sa-i fi fost conducatorului teama de ce ar fi descoperit Hernando? In secolul al 16-lea, nimeni din Genova nu s-a declarat mostenitor al averii sale.

ULTIMA ORA

Cristofor Columb

Celebru navigator genovez stabilit inţial în Portugalia, Cristofor Columb este descoperitorul Americii.
Trecând în slujba regelui Spaniei, care a aprobat proiectul de navigaţie spre Asia de vest, Cristofor Columb a întreprins patru călătorii (în intervalul 1492-1504), în urma cărora a descoperit majoritatea insulelor din America Centrală şi din America de Sud (Bahamas, Cuba, Haiti, Guadalupe, Jamaica). Descoperirea insulei Watling (San Salvador) din arhipelagul Bahamas, în ziua de 12 octombrie 1492, intră în istorie ca dată a descoperirii Americii. Moare în anul 1506, la Valladoid, Spania
http://www.atac-online.ro/09-01-2009/Cristofor-Columb.html

COLUMB Columb (Cristofor) – Navigator de origine italiană Data morţii: 21 mai 1506 (la circa 55 de ani) Cauza: atac de gută Locul: Valladolid (Spania) Î nhumat: iniţial la Valladolid, apoi la Santo Domingo (1536) şi ulterior la Havana (1795). Cînd Spania a pierdut Cuba, osemintele i-au fost readuse în Spania şi înhumate în catedrala din Sevilla (Spania) La întoarcerea din prima călătorie, Columb a fost primit cu entuziasm; la întoarcerea din a doua, cu răceală; din a treia s-a întors cu lanţuri la picioare; cînd s-a întors din a patra călătorie, era pe moarte. Pierzînd orice trecere pe lîngă regele Ferdinand, fostul vicerege a murit în mizerie şi deznădejde, fără a bănui măcar că descoperise un continent necunoscut. S-a stins într-o cameră de han, rostind c u vintele lui Isus pe cruce: „Doamne, sufletul Meu se află în mîinile Tale“. Celor doi fii, care se aflau lîngă el, le-a cerut să-i pună în sicriu lanţurile pe care le purtase în captivitate în anul 1500.

Si totusi, cine a descoperit America?

La ora actuala, Cristofor Columb este considerat în întreaga lume ca fiind exploratorul care a descoperit America, în octombrie 1492, deschizând astfel drumul unei întregi pleiade de conchistadori care au adus „civilizatia” indigenilor din Lumea Noua, exterminându-i aproape definitiv. Si totusi, în ultima vreme s-au facut cunoscute unele teorii care pun la îndoiala actiunea de pionierat a controversatului aventurier de origine italiana. Unii sustin ca vikingii ar fi gasit de fapt primii drumul spre America, altii spun ca africanii ar fi facut mai întâi drumul peste Atlantic, în vreme ce teorii de ultima ora acrediteaza ideea ca adevaratul descoperitor al noului continent ar fi fost un amiral chinez sau chiar un navigator mongol!

Potrivit unui studiu, Cristofor Columb ar fi responsabil de răspândirea sifilisului
Miercuri 16 ianuarie 2008, 01:23

Celebrul explorator italian Cristofor Columb ar fi de vină pentru răspândirea sifilisului în lume. Potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite, Columb a adus cu... continuare

UN AMIRAL CHINEZ A DESCOPERIT AMERICA

http://www.ziarultricolorul.ro/externe.html?aid=10509






RENMIN RIBAO (China) - Amiralul chinez Zheng He a descoperit continentul american cu 72 de ani înaintea lui Cristofor Columb, a declarat vineri Efrain Hallax, cercetator la Universitatea Internationala Maritima din Panama (UMIP). "Sînt harti care demonstreaza sosirea navigatorului chinez în Strîmtoarea Magellan, Chile; aceste documente au fost folosite, mai tîrziu, de marinarii europeni, pentru a verifica acest punct geografic", afirma Hallax. Hallax opineaza ca Zheng a efectuat 7 calatorii între anii 1405 si 1434, explorînd insulele din Oceanul Pacific, pîna a ajuns la locul care poarta, astazi, numele de Tierra del Fuego (Tara de Foc), Chile.
"Zheng He s-a retras dupa cea de-a 7-a expeditie, iar hartile de navigatie care certifica aceste calatorii au fost vîndute de generalii sai navigatorilor portughezi si genovezi, care le-au folosit ulterior în propriile expeditii", afirma Hallax, adaugînd ca hartile de navigatie ale lui Zheng He au fost luate de Portugalia, prin contrabanda, de la comerciantii acelui secol. Hallax mentioneaza ca hartile lui Zheng He sînt, în prezent, în Anglia si Italia, dar nu sînt facute publice pentru a se proteja istoria oficiala a sosirii lui Columb în America.
Potrivit cercetatorului panamez, cartea "1421: Anul în care China descopera lumea", scrisa de autorul britanic Gavin Menzies, descrie flota de 300 de nave si 28 mii de marinari ai lui Zheng He. "Tehnologia navala chineza permitea dezvoltarea unor viteze de 16 noduri, mult mai mult decît viteza navelor rapide europene din secolele XIV si XV", continua Hallax, care precizeaza ca numai expertii si istoricii stiu de expeditiile amiralului chinez. El considera ca Zheng avea "cunostinte stiintifice bogate, care au deschis rutele maritime pentru navigatorii europeni."

Columb - tiranul evlavios

Descoperirea Americii a fost evenimentul ce a marcat cel mai puternic destinele omenirii, oferind lumii civilizate resurse economice si umane nebanuite. A existat totusi si o latura intunecata a descoperirii Lumii Noi si marturie stau milioanele de victime nevinovate facute de conchistadori in numele „civilizatiei” sau al credintei. Cel ce a pus bazele exterminarii indigenilor din America a insusi Cristofor Columb...Guvernatorul fara inima
Nobil genovez sau pirat catalan? Explorator ros de dorul de aventura sau tiran lacom? Elevii de scoala au invatat despre Columb ca ar fi un erou indraznet care a demonstrat ca Pamantul este rotund si ca exista un drum mai scurt spre Indii decat cel cunoscut pana la el. Si totusi, realitatea ar putea fi cu totul alta... Astfel, potrivit unor documente recent descoperite in arhivele spaniole, imaginea pe care o lume intreaga o are despre temerarul „amiral al Marii-Ocean” va trebui radical schimbata.
„Cristofor Columb a fost un tiran crud si despotic, ce isi teroriza supusii, conducandu-i cu un pumn de fier. Ca guvernator si vicerege al Indiilor, el s-a comportat ca pe mosia proprie, recurgand la pedepse umilitoare: oamenilor li se taiau nasul si urechile, femeile erau obligate sa defileze goale si apoi vandute ca sclave etc. De pilda, un baietandru care furase faina, manat de foame, a fost „insemnat” la nas si urechi si facut sclav. O femeie ce indraznise sa sugereze ca „marele amiral” era de origine modesta a fost biciuita, dezbracata si plimbata pe spatele unui magar, apoi i s-a taiat limba, la ordinul lui Bartolomeo, fratele lui Columb. De prisos sa spunem ca, auzind despre acest tratament, amiralul si-a felicitat fratele, pentru ca „aparase onoarea familiei”.
„Prabusirea lui Cristofor Columb”
Descoperitorul Americii obisnuia sa-i supuna pe sclavi la torturi monstruoase si isi infometa supusii din coloniile de pe actualul teritoriu al Republicii Dominicane”, spune Consuelo Varela, cercetatoare principala in cadrul biroului de arhivistica al primariei din Sevilla si autoare a cartii „La Caida de Cristobal Colon” („Prabusirea lui Cristofor Columb”). Dupa ce a studiat o scrisoare recent descoperita, prin care Franscisco de Bobadilla, un membru al ordinului religios al cavalerilor de Calatrava se plangea regelui de excesele lui Columb, Varela a ajuns la concluzia ca cruzimea descoperitorului Americii nu era egalata decat de lacomia si ignoranta lui.
Trimiterea lui incatusat in Spania nu s-a datorat unei tradari, asa cum au incercat sa prezinte situatia partizanii lui, ci lacomiei sale fara margini, care l-a impins sa jefuiasca, efectiv, noile colonii, spre a se imbogati, un lucru pe care Majestatile Sale Catolice, Ferdinand si Isabela, nu-l puteau accepta. La proces, 23 de oameni au depus marturie impotriva sa si, dat fiind faptul ca toti il urau, acesti acuzatori n-au fost greu de gasit.
Columb a incurajat comportamentul brutal al locotentilor sai si ii pedepsea bucuros chiar si pe spanioli, taindu-le diferite parti ale trupului, pentru greseli reale sau imaginare si apoi ii trimitea la munca silnica. Nu existau procese care sa justifice aceste pedepse si chiar apropiatii sai erau frecvent torturati si biciuiti daca indrazneau sa-l supere pe „ales”. In plus, cum crestinii nu puteau fi vanduti ca sclavi, Columb s-a opus botezarii unui mare numar de indieni, pentru a putea sa profite de pe urma conditiei de sclavi a acestora.
Convins ca Himalaya e in Cuba!
Cat priveste ignoranta sa, lucrurile sunt clare: chiar si spre sfarsitul vietii, cand multi navigatori si cartografi isi dadusera seama ca America nu poate fi decat un nou continent, diferit de cele cunoscute, Columb inca mai credea ca ajunsese de fapt in Asia si chiar numea muntii tropicali din Cuba... Himalaya! El nu si-a pus niciodata intrebarea de ce bastinasii insulelor din America Centrala nu au caractere mongoloide.
Dar asta nu l-a impiedicat sa-i masacreze cu miile, intr-o macabra si absurda tentativa de a-i face sa nu se mai inchine la idolii lor. Cum acestia au refuzat, Columb a incercat sa-i converteasca fortat si, confruntat cu un nou refuz, i-a ucis cu brutalitate, arzandu-i pe rug, despicandu-i in doua sau fierbandu-i in ulei, cu „multumirea” ca, desi le-a distrus trupurile, le-a mantuit totusi sufletele! Violenta pe care Columb a declansat-o, acum mai bine de cinci secole, continua pana in zilele noastre, cand rasismul face inca victime in America.
Dovezile sunt elocvente
Documentul la care faceam referire, scris de mana lui Bobadilla, se intinde pe 48 de pagini si contine marturii ale adversarilor si suporterilor lui Columb, referitoare la cei sapte ani cat acesta fusese „guvernator al Indiilor”. Bobadilla deja il inlocuise pe Columb, caruia multi ii cereau capul, pentru atrocitatile comise, si a fost unul dintre cei ce doreau ca ele sa fie pedepsite, in urma unui proces bine documentat. „Chiar si cei care-l iubeau – fratii si apropiatii sai – admit, in declaratiile consemnate, ca pe insulele din custodia lui Columb aveau loc groaznice atrocitati”, spune Varela.
Initial, Ferdinand a fost infuriat de comportamentul omului caruia ii daduse deplina libertate de a gestiona situatia in Lumea Noua si chiar regina Isabela a ramas stupefiata auzind ce grozavii a putut face „evlaviosul Columb”. Este clar ca monarhii iberici doreau pe cineva ca sa rezolve problemele pe cale amiabila. Or Columb nu doar ca nu rezolva problemele, dar el insusi le crea! Beneficiind de protectia unor inalti prelati si a unor demnitari de rang inalt de la curtea din Madrid, care cu siguranta au fost bine „motivati”, Columb a reusit sa fie scos nevinovat si trimis curand in Indii. Probabil pentru a recupera mai repede mita oferita...
Un megaloman oportunist
Ca genovezul nu a fost deloc eroul pe care multi si-l imagineaza sustin si doi autori americani, Iuri Rubinsky si Marc Giacomelli care, in lucrarea lor „Columbus Answers All Charges”, sub pretextul unei fictive „aparari” venite din partea navigatorului, enumera toate acuzatiile ce i s-au adus. Din marturiile celor ce l-au cunoscut personal rezulta o fata total necunoscuta a lui Columb. El apare astfel ca un megaloman paranoic convins ca are o misiune divina, un adulterin, un oportunist, un mincinos si chiar un marinar incompetent!
Cum ar putea fi calificat un amiral care se roaga pentru moartea dusmanilor sai desi se pretinde crestin inflacarat, care permite unei fetiscane sa-l insoteasca la bordul caravelei Santa Maria, desi proslaveste valori-le familiei sau care trece sub tacere faptul ca Diego de Triana vazuse primul noul pamant, pentru a incasa el pensia promisa de rege?

Personalitati care au suferit de sifilis:

Pastorul Syphilis. Vreme de multi ani, boala a primit o gama larga de nume, cele mai multe fiind insulte cu iz national. Termenul "sifilis" nu a aparut sub forma unei sugestii într-un jurnal medical, ci ca nume al unui personaj romantic dintr-un poem. Acest termen a fost publicat pentru prima data în anul 1530, în titlul unei poezii latine, "Syphilis sive Morbus Gallicus" (Syphilis sau Boala Frantuzeasca). Autorul era Girolamo Fracastoro, un medic si astronom din orasul italian Verona, care povestea despre un tînar si frumos pastor îndragostit, pe nume Syphilis, o victima timpurie a bolii. Totusi, indiferent cum era numita, pandemia din secolul al XVI-lea a schimbat atitudinea unei generatii fata de sex. O epoca nepasatoare si toleranta, în care aventurile extraconjugale nu erau judecate cu asprime, iar prostitutia era acceptata, s-a sfîrsit brusc. Reforma a adoptat cu bucurie o atitudine puritanista extrem de severa în privinta moralei - un cuvînt bine ales dupa termenul latin puritas, însemnînd "puritate".
Iar ortografiat cu P mare, el caracteriza popoarele protestante din Anglia ce au întemeiat coloniile americane. Care a fost soarta virulentului spirochet al sifilisului? Dupa primul secol de distrugere, bacteria a scazut în eficienta, dar fara sa dispara. Au izbucnit mai multe epidemii de proportii reduse, ce au afectat toate paturile sociale. Boala a scazut calitatea vietii unui numar mare de personalitati istorice, ucigînd multe dintre ele. Dintre exploratorii infectati pot fi mentionati Columb si capitanul James Cook. Dintre artisti: Cellini, Gaugain, Goya si Toulouse-Lautrec. Dintre scriitori: Keats, Sade, Goethe, Baudelaire, Dumas, Maupassant, Stendhal, Joyce si Wilde. Dintre filosofi: Schopenhauer si Nietzsche. Dintre capetele încoronate: Petru cel Mare, Henric al VIII-lea, Maria Tudor si Napoleon. Si, în sfîrsit, dintre membrii clerului: Papa Iuliu al II-lea, Erasmus, Papa Alexandru Borgia si majordonul sau, cardinalul-episcop de Segovia, pentru a-i mentiona doar pe cîtiva.

Anul Cristofor Columb
Anul in care s-au implinit 500 de ani de la moartea lui Columb (la 20 mai 1506) fiind pe sfarsite, au inceput sa apara bilanturi preliminare ale comemorarii. Din ele, reiese ca, pe masura ce se incearca redescoperirea biografiei, personalitatea lui Columb devine si mai enigmatica. Sigur este, oricum, ca nu el a descoperit America,...

ATLASUL LUI COLUMB, LA LICITATIE
Un atlas geografic folosit de Cristofor Columb

12 octombrie 1492 - Columb descopera America

Buna speranta care a declansat dorul de duca
Poate ca se vorbeste prea putin despre Bartolomeu Diaz si poate ca pe nedrept. Chiar daca alti aventurieri au fost ridicati la rang de staruri mediatice, cum am spune noi azi, e vorba despre Cristofor Columb sau Amerigo Vespucci, sa nu uitam contributia la marile descoperiri ale sfârsitului veacului al XV-lea, a unor navigatori precum John Cabot sau Bartolomeu Diaz. Parca mai mult ca oricine, Diaz mi se pare a fi aventurierul care a dat tonul marilor explorari geografice pe mare.
Citeste mai departe...

[url=http://www.lovendal.net/wp52/marele-secret-a-lui-cristofor-columb-descoperitorul-americii/]Marele secret a lui Cristofor Columb, descoperitorul Americii[/url]

Un scriitor, pe nume Salvador de Madariaga, releva un fapt care poate pune pe gânduri pe oricine: scopul urmărit de Columb, celebru descperitor al Americii, dincolo de obţinerea unor bogăţii pe care le spera fabuloase, era unul la care nimeni nu s-a gândit până acum: aurul procurat urma să fie folosit nu în scopuri personale, cum am putea fi tentaţi să considerăm, ci pentru reconstruirea Templului regelui Solomon de la Ierusalim. Există indicii că Cristofor Columb i-ar fi asigurat pe rege şi pe regină că toate beneficiile care i-ar reveni din această acţiune vor fi consacrate eliberării Casei Sionului şi reconstrucţiei Templului.
[b]Sfârşitul lumii, în 1656[/b]
Columb credea cu toată sinceritatea că el era alesul lui Dumnezeu pentru împlinirea unor fapte măreţe şi fără îndoială că această convingere adâncă i-a fost un extraordinar sprijin moral în absolut orice a întreprins. Documentaţia lui n-a ocolit surse surprinzătoare astăzi, de exemplu textele lui Esdras, din care a reţinut că pământul este acoperit de apă pe şase şeptimi din suprafaţa sa şi numai o şeptime este uscat, ca şi profeţiile vechilor evrei referitoare la sfârşitul lumii, care urma să aibă loc, după calculele lui, în 1656.
Acesta pare a fi motivul pentru care el insistă cu atâta înfocare pe lângă rege şi regină să grăbească «cucerirea Indiilor». Madariaga, un alt scriitor, aprofundează studiul comportării lui Columb privit prin prisma credinţei acestuia în faptele măreţe pentru a căror împlinire fusese ales de puterea divină: [i]“El era pur şi simplu trimisul Atotputernicului, chemat nu numai să cucerească o lume nouă, care până atunci nu existase decât în mintea lui, ci şi să se opună unui rege şi unei regine care cârmuiau despotic, oprimând jumătate din conaţionalii lui şi pregătindu-se să surghiunească fără milă cealaltă jumătate”.[/i]
La început, Columb îi invocă înfierbântat pe Abraham, Moise, Issac, pe Sarah şi pe Isaia. După izbândă, se compară cu David. Ameţit de nesperatul succes, arde de dorinţa de a-i imita pe profeţii din Biblie, geme şi se lamentează sfâşietor, îşi pune cenuşă în cap, se declară batjocorit şi călcat în picioare de cei puternici şi nu se lasă până nu scrie o [b]Carte a profeţiilor[/b], care din nenorocire nu ni s-a păstrat, dar a cărei existenţă e atestată de mai multe referiri aparţinând unor oameni mai presus de orice bănuială. Nu putem decât să ne limităm la presupuneri şi cea dintâi pe care o putem face este aceea că această carte trata chestiunea reînfiinţării regatului lui Israel, fie în Palestina, la locul lui, fie în Indiile Occidentale.
[b]Columb, marele maestru al Templului[/b]
Una din cele mai tulburătoare taine legate de persoana lui Cristofor Columb, în afară de neclarităţile ţinând de naşterea sa şi de paternitatea descoperirii Americii, este cea a semnăturii sale. Maurice Privat şi Joseph Hariz consideră că Cristofor Columb era şi niţeluş vrăjitor şi că iscălitura lui dovedeşte fără discuţie apartenenţa la Ordinul Templierilor, al cărui Mare Maestru ar fi fost. Interpretând sofisticata iscălitură, cei doi analizează semnificaţia faptului că aceasta cuprinde două triunghiuri punctate. [i]“Ultimul rând, xtoferens, care înseamnă Cristoferens, («făcător de Christos») exprima deviza lui Columb, purtătorul harului lui Christos, al cărui nume devenise prenumele lui. Al treilea rând se referă la faptul că el se bătuse cu maurii sub zidurile Grenadei, în sutană de călugăr franciscan . De altminteri, în a doua călătorie şi în cea de-a patra, Columb s-a înveşmântat de fiecare dată, înainte de a debarca, în straiul acesta simbolic. X,M şi Y înseamnă Christ, Maria (sau Miriam) şi Iosif (în limba ebraică Yusuf), adică tocmai cuvintele sacre prin care se recunoşteau terţiarii. Nu ne mai rămâne acum decât să găsim cheia triunghiului astfel constituit. Eliminând A-ul din centru, ajungem la triplul triunghi, în care recunoaştem indubitabil configuraţia piramidelor egiptene. Columb atestă deci fără putinţă de îndoială faptul că se număra printre iniţiaţi…”[/i]
Prin interpretarea aceasta cabalistică, Maurice Privat speculează ipoteza că S apărut de trei ori semnifică 15 x 3 = 45 sau 4 + 5 = 9, număr divin abstract. În aritmozofie 45 exprimă noţiunea de moştenire, de legat – în special moral sau religios -lăsat urmaşilor.[i] “Misiunea de templier i-a fost deci lăsată moştenire. Pe de altă parte, 15 împărţit la 3 face 5, valoare atribuită marelui hierofant dintre coloanele lui Hercule şi ale lui Solomon, aparţinând prin urmare celui iniţiat. De aici se impune concluzia că prin litera A Columb şi-a exprimat fără nici o reticenţă titlurile: „Eu sunt cel dintâi din ordinul meu”. El este, prin urmare, Marele Maestru al acestui ordin care, după ce la un moment dat aspirase să cucerească lumea spre a o aşeza din nou, după legi noi, a sfârşit prin a fi decapitat în 1307 de către Filip cel Frumos, fără însă a-şi fi pierdut puterile”.[/i]
După Louis Charpentier, templierii ar fi fost atât de interesaţi în această chestiune încât ar fi fost ţinuţi sistematic la curent cu rapoartele întocmite de misionarii groenlandezi şi, din secolul al XH-lea, ei aveau deja ştiinţă de existenţa unei rute maritime care ducea spre nişte teritorii aflate în răsărit. Maurice Privat merge şi mai departe, asigurând că[i] “templierii organizaseră un imens imperiu în Mexic, la sfârşitul secolului al treisprezecelea. Rezultă că, fără nicio îndoială, Columb datora planurile şi hărţile de care se slujise tocmai templierilor, al căror măreţ moştenitor era”.[/i]

Cristofor Columb _ 500 de ani de la moarte

Biblioteca Judeteana Mures organizeaza astazi, 26 mai, incepand cu ora 14, in Sala Mica a Palatului Culturii din Targu-Mures, concursul interscolar "Cine stie castiga", cu tema "Cristofor Columb _ 500 de ani de la moarte", coordonat de Simona Bleahu si Monica Avram. In programul competitiei sunt incluse: proba artistica, in cadrul careia echipajele participante prezinta argumentele aduse de Cristofor Columb regilor Ferdinand de Aragon si Isabela de Castilia pentru finantarea expeditiei. Alaturi de copii participa bibliotecara Mariana Istrate si ing. Mihai Ciupina; proba de cultura generala - "Intrebari referitoare la biografia si calatoriie lui Cristofor Columb"; proba artistica - "Realizarea unei scenete despre intalnirea europenilor cu locuitorii Lumii noi" si "Repere bibliografice ale exploratorului Cristofor Columb", prezentare insotita de imagini pe videoproiector, realizata de bibliotecara Simona Bleahu si informaticianul Alexandru Tcaciuc; expozitie de carti din colectiile Bibliotecii Judetene Mures si expozitie de desene realizate de elevii Liceului de Arta. Juriul concursului va fi format din: conf.univ.dr. Corina Teodor _ directorul Bibliotecii Judetene Mures, prof. Nicolae Baciut _ jurnalist si Coralia Crisan _ arheolog.

Vor participa elevi de la Gimnaziul "Dacia", Gimnaziul "Liviu Rebreanu", Liceul de Arta si Colegiul National "Unirea".


http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=22666

[b][url=http://www.lovendal.net/wp52/cristofor-columb-a-descoperit-america-dar-a-raspandit-in-europa-sifilisul/]Cristofor Columb a descoperit America, dar a răspândit în Europa sifilisul[/url][/b]

Cristofor Columb ar fi la originea propagării sifilisului, pentru că ar fi adus din Lumea Nouă o bacterie înrudită, care a suferit mutaţii, transformându-se în bacteria ce transmite virusul în Europa ([i]Treponema Pallidum[/i]), potrivit unui studiu publicat de revistă americană online Cristofor Columb ar fi la originea propagării sifilisului, pentru că ar fi adus din Lumea Nouă o bacterie înrudită, care a suferit mutaţii, transformându-se în bacteria ce transmite virusul în Europa ([i]Treponema Pallidum[/i]), potrivit unui studiu publicat de revistă americană online [b]PLoS[/b].
O echipă condusă de Kristin Harper, de la universitatea din Atlanta, a studiat 26 de tulpini de bacterii Treponema, provenite din diverse regiuni ale lumii, folosind pentru prima dată genetică moleculară pentru a descoperi originea sifilisului. Cercetătorii au constatat că tulpinile de Treponema cele mai apropiate de agentul etiologic al sifilisului, Treponema Pallidum, au apărut pentru prima dată în Europa în 1495 şi erau tulpini vechi, descoperite în America de Sud, aflate la originea bolii pian, o boală tropicală cutanată.
Pianul, o boală care apare şi în prezent în zonele sărace din Africa, Asia şi America de Sud, există şi în perioada respectivă în regiunile tropicale cunoscute deja în Lumea Veche, dar sub o altă formă genetică. Peste 500.000 de persoane suferă în prezent de această boală, majoritatea victimelor fiind copii. Virusul este transmis prin piele sau pe cale orală. Pentru a explica mutaţia bacteriei Treponema, cercetătorii afirma că subspecia aflată la originea pianului, care prefera climă umedă, a trebuit să se adapteze climei temperate europene şi a mutat în subspecia aflată la originea sifilisului.
În lucrarea sa [b]“Candide”[/b], Voltaire afirma că exploratorul Cristofor Columb a [i]“luat dintr-o insulă din America de Sud această boală care afectează sursa reproducerii şi care chiar împiedica reproducerea, uneori”.[/i] De fapt, Columb şi echipajul său s-ar fi îmbolnăvit nu de sifilis, ci de pian.
Biologul George Armelagos, coautor al studiului, a remarcat că sifilisul[i] “este unul dintre primele exemple notabile ale globalizării, care reprezintă un factor important al dezvoltării bolilor”[/i], relatează AFP.

CRISTOFOR  COLUMB-
Posteritatea va crede că am avut un singur ou.