Like/Tweet/+1
Ultimele subiecte
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE2Scris de Admin 26.08.17 22:37
» TEXT ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE1
Scris de Admin 26.08.17 22:36
» Comunitatea evreiască din Botoșani (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» Comunitatea evreiască din Botoșani (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:30
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (1)
Scris de Admin 26.08.17 22:19
» ITINERARIU SEFARD DIN IMPERIUL OTOMAN IN TARILE ROMANE (2)
Scris de Admin 26.08.17 22:18
» DESPRE ANTISEMITISMUL MAREȘALULUI ION ANTONESCU
Scris de Admin 04.08.17 23:54
» Romanizarea Romaniei 1940-44 legi antisemite, CNRomanizare
Scris de Admin 04.08.17 21:13
» ROMÂNIA LUI ANTONESCU ȘI LOGICA VIOLENȚEI(3): VIOLENŢA MILIT
Scris de Admin 05.03.17 11:01
» Anunțuri Administrative
Scris de Admin 25.02.17 20:07
RESURSE
2 participanți
Pagina 6 din 15
Pagina 6 din 15 • 1 ... 5, 6, 7 ... 10 ... 15
RESURSE
Rezumarea primului mesaj :
BIOINGINERIA NE OFERA HIDROGEN IEFTIN
http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/bioingineria-calea-spre-hidrogen-necostisitor_3107.html
BIOINGINERIA NE OFERA HIDROGEN IEFTIN
http://ro.altermedia.info/stiintatehnologie/bioingineria-calea-spre-hidrogen-necostisitor_3107.html
Ultima editare efectuata de catre in 27.12.05 10:03, editata de 1 ori
Brazilia a descoperit "comoara din Atlantic"
Brazilia a descoperit "comoara din Atlantic"
Zacamantul Tupi aduce Brazilia in topul 10 al producatorilor de titei.
Recenta descoperire a unui gigantic zacamant de titei in largul coastelor din estul Braziliei a determinat aceasta tara sa ia in calcul o posibila aderare la Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), precum si construirea unui submarin nuclear.
Ambasadorul Braziliei in Arabia Sa [...]
Zacamantul Tupi aduce Brazilia in topul 10 al producatorilor de titei.
Recenta descoperire a unui gigantic zacamant de titei in largul coastelor din estul Braziliei a determinat aceasta tara sa ia in calcul o posibila aderare la Organizatia Tarilor Exportatoare de Petrol (OPEC), precum si construirea unui submarin nuclear.
Ambasadorul Braziliei in Arabia Sa [...]
Petrolul este fara sfarsit
Petrolul este fara sfarsit
Savantul rus Mihail Lomonosov a fost primul care a propus teoria biogenica (organica) a formarii petrolului, pornind de la premisa ca acesta a aparut prin descompunerea, in anumite conditii, a deseurilor biologice, de-a lungul milioanelor de ani. Spre deosebire de Lomonosov, care considera asadar petrolul ca fiind un combustibil fosil, o alta minte luminata, chimistul Dmitri Mendeleev, autorul tabelului periodic al elementelor, credea ca petrolul reprezinta nu o substanta formata in urma putrezirii plantelor si animalelor ce au trait candva pe Terra, ci un material primordial, nascut in strafundurile planetei, ce erupe constant catre suprafata acesteia, precum magma vulcanilor.Savantii pastreaza tacerea de frica
Desi aparute in secolele trecute, ambele teorii au fost dezvoltate in secolul XX. Dar, in mod bizar, doar prima s-a bucurat de o popularizare intensa, astfel incat opinia publica de pretutindeni considera intemeiata parerea ca petrolul se gaseste in zacaminte de forma unor „pungi” care, cu timpul, se epuizeaza total. Care este motivul acestei popularizari? Si de ce asupra ipotezei abiogenice s-a asternut praful? Simplu: pentru ca marile concerne din domeniu vor sa se creada ca petrolul este, intr-adevar, pe duca.
Procedand astfel, ele pot scumpi dupa bunul plac „aurul negru” si implicit produsele derivate. Poate parea o opinie desprinsa din teoria conspiratiei, dar tot mai numerosi savanti inclina sa creada ca acesta este adevarul. „Multi dintre membri comunitatii stiintifice au optat sa pastreze tacerea asupra acestui subiect din motive mai degraba lumesti. Ei vor sa-si pastreze slujbele si de aceea refuza sa faca valuri, desi stiu prea bine adevarul in privinta ipotezei biogenice”, afirma geologul rus Vadim Skariatin.
Potrivit academicianului rus Anatoli Dmitrievski, directorul Institutului de Studii pentru Petrol si Gaze, ipoteza biogenica a fost implementata la inceputul secolului XX, cand metodele de detectare si exploatare a zacamintelor erau inapoiate. „Puturile erau sapate doar in formatiuni de origine sedimentara, care ar fi trebuit sa formeze petrolul, potrivit teoriei biogenice. Dar dezvoltarea metodelor de detectie le-a permit geologilor sa descopere campuri petrolifere si in bazine cu roci cristaline, despre care se credea ca e imposibil sa adaposteasca petrol. Un exemplu este uriasul bazin White Tiger, din largul coastelor vietnameze, care sta pe un fundament de granit, lucru imposibil de explicat prin teoria biogenica.”
Dmitrievski spune ca oamenii nu trebuie sa-si imagineze zacamantul petrolifer ca pe o „balta” aflata in adancuri. De fapt, petrolul se afla in porii rocilor colectoare, ca apa in porii unui burete. Daca el este extras rapid si in cantitate mare, zacamantul va fi, aparent, epuizat. Dar porii vor continua, peste ani, sa secrete petrol, si zacamantul se va umple la loc.
In alta ordine de idei, in ultimii ani s-a descoperit ca multe dintre bazinele petrolifere unde se credea ca epuizarea combustibililor este totala, „mustesca” de petrol. „Am gasit doua astfel de campuri la granita dintre Georgia si Azerbaidjan. Au produs petrol mai bine de un secol, apoi exploatarea a fost oprita, pe motiv de epuizare a zacamintelor. Sondaje recente au demonstrat insa ca acestea s-au refacut.
Similar stau lucrurile in privinta unor campuri petroliere din regiunea Carpatilor, dar si din America de Sud. Am crezut ca si bazinul Romaskin ar fi epuizat, in proportie de 80% – asa dovedeau sondajele de acum doua decenii. Dar de cativa ani, suntem martori unei cresteri de 2 milioane tone de petrol pe an, in acest bazin. Potrivit noilor estimari, bazinul poate produce petrol pana cel putin in 2200”, afirma Renat Muslimov, consilier economic al presedintelui Tatarstanului.
In cazul orasului Groznii, capitala Ceceniei, lucrurile par chiar dramatice: exploatarea petrolului a inceput aici in 1897. Pana in 1960, cand zacamantul a fost considerat epuizat, s-au extras nu mai putin de 100 milioane tone petrol brut. Spre surprinderea geologilor, in ultimii ani, petrolul a inceput efectiv sa tasneasca din pamant, localnicii il aduna cu galetile. Pericolul este imens, spun specialistii, fiindca poate izbucni oricand un incendiu catastrofal.
Nu doar rusii par sa sustina valabilitatea teoriei abiogenice, ci si americanii, chiar daca o fac cu jumatate de gura. Teoria a fost verificata de ei in cazul bazinului petrolifer Eugene Island 330, din largul coastelor Louisianei. Rezervele de aici au fost considerate epuizate, dar in ultimul deceniu mai multe sondaje au aratat ca ele s-au restabilit, extractia atingand nivele comparabile cu cele din deceniile trecute.
Studiu EWG: Jumătate din rezervele de petrol ale planetei au
Studiu EWG: Jumătate din rezervele de petrol ale planetei au fost consumate
Norvegia va construi prima centrală care va funcţiona pe baz
Norvegia va construi prima centrală care va funcţiona pe bază de apă de mare
Rusia ar putea epuiza rezervele de petrol în 50 de ani şi ce
Rusia ar putea epuiza rezervele de petrol în 50 de ani şi cele de gaze în 75 de ani
Cautatorii de apa, intre stiinta si intuitie
Cautatorii de apa, intre stiinta si intuitie
Cititorul nostru Gheorghe Bolog, din comuna bacauana Negri, se declara interesat de un subiect pe care l-am considera si noi de mare actualitate, tinând seama de schimbarile drastice petrecute in ultimii ani in domeniul fenomenelor meteorologice si, prin extensie, in clima globala. Este vorba despre fântânari (cuvântul a intrat si in onomastica, semn al vechimii si al importantei acestor oameni), cei pastrati in memoria colectiva ca niste cautatori de apa cu nuielusa de alun. Problematica nu este doar spectaculoasa, ci si deosebit de complexa, iar stiinta de azi ii acorda o atentie aparte.O practica veche de patru milenii
Nu peste multi ani, apa potabila va deveni la fel de pretioasa ca petrolul - sustin cu toata responsabilitatea oamenii de stiinta. Cautarea acestei materii vitale fara a se face foraje se stie cu certitudine ca o practicau sumerienii in urma cu patru milenii. Explorarea nevazutului a facut insa ca fântânarii sa fie considerati un fel de vrajitori, pe de alta parte totul fiind privit cu scepticism. Vechile baghete aveau de obicei forma literei Y sau V si proveneau din ramuri de alun, de maslin, de smochin sau din trestie.
Astazi, se vorbeste mai degraba despre radiestezisti, care folosesc baghete in forma de L confectionate din cupru, uneori si din plastic sau din alama. In fine, o alta „unealta” agreata frecvent la tara este pendulul: o mica sfera (forma poate varia, insa nu ca piese cu muchii) de lemn, metal sau piatra, suspendata de un fir de ata. Ansa face si ea parte din arsenalul cautatorului de apa, care o tine intre degetul mare si cel aratator.
Oricine poate deveni fântânar?
Intrebarea nu e lipsita de temei. Unii considera ca fiecare om e inzestrat cu o anume sensibilitate necesara in cautarea pânzelor freatice si a izvoarelor subterane. Instrumentul de lucru cel mai simplu se realizeaza dintr-o tija de alama indoita in unghi drept, astfel incât partea verticala sa fie de doua ori mai lunga decât cea orizontala (30/15 cm, 24/12 cm etc.). Partea mai scurta va fi introdusa intr-un tub de cupru cu diametrul interior putin mai mare decât cel al tijei.
Se tine aceasta parte in mâna (de obicei se folosesc doua asemenea dispozitive), astfel ca tija mai lunga sa stea in pozitie orizontala si sa poata pivota in tubul de cupru. Cautatorul nu are mare lucru de facut, insa succesul depinde de sensibilitatea sa, de experienta, de concentrare. El inainteaza pe teren având cele doua baghete tinute in pozitia mentionata. Cei ce folosesc bagheta in Y sau V vor exercita o usoara presiune asupra celor doua ramuri, pentru a o mentine paralela cu solul. Ajunsi deasupra unei ape subterane, vor simti o vibratie in palme si bagheta se va tensiona usor.
A inceput o noua era
Un bun cautator (radiestezist) poate determina nu doar adâncimea la care se afla sursa de apa, ci si latimea albiei, sensul curentului, debitul etc. Speculând posibilele slabiciuni ale metodei, contestatarii arata ca in depistarea apei subterane se pot folosi indicii de suprafata, ca vegetatia, caracteristici ale solului, dar si elemente psihice ori care tin de reteaua geo-magnetica Hartman, perturbata de apa din scoarta terestra.
Totusi, cautatorii sunt solicitati astazi si pentru analiza geobiologica a terenurilor destinate unor constructii, detectia si armonizarea undelor nocive din locuinte, birouri, ateliere s.a.m.d. De curând, rezultate senzationale (si certe!) s-au obtinut cu ajutorul sistemului Numis, având la origine cercetari de prospectie prin rezonanta magnetica (asa-numitul RMN din medicina, care ajuta la vindecarea cancerului), realizate in 1978 in fosta URSS.
Pe teren de granit, in Burkina Faso s-au putut face detectii la 100-150 metri, debitul izvoarelor fiind de 5-10 ori mai mare decât in mod obisnuit. Asadar, o noua era deschisa in domeniul depistarii pretioasei ape potabile. Element care lipseste sau e insuficient astazi pentru mai mult de 2 miliarde de fiinte umane.
Căldură din pământ, pentru întreaga locuinţă, cu o investi
Căldură din pământ, pentru întreaga locuinţă, cu o investiţie de 15.000 euro
http://www.gandul.info/economic/caldura-pamant-intreaga-locuinta-investitie-15-000-euro.html?3936;908265
Lipsa gazului metan din multe dintre zonele ţării poate fi suplinită de energia geotermală, considerată de specialişti una dintre cele mai ieftine modalităţi de încălzire a locuinţei. Centrala geotermală „transportă” căldura pământului din adâncuri direct în casă. Potrivit importatorilor şi distribuitorilor de astfel de instalaţii, aceste sisteme permit economii de 90% în procesul de răcire al clădirilor, iar costurile de operare faţă de sistemele de climatizare electrice şi centralele pe bază de combustibili fosili sunt mai mici cu 70%. Potenţialul geotermal al solului poate fi fructificat atât termic, cât şi electric. O centrală electrică geotermală presupune în mod obligatoriu existenţa unor foraje de mare adâncime, ceea ce duce la o creştere semnificativă a investiţiei.
Sistemul de “extragere a căldurii din pământ” începe cu pompele termice geotermale formate din trei părţi: unitatea de schimb de căldură cu solul, pompa termică propriu-zisă şi sistemul de alimentare cu aer. Colectoarele sistemelor pentru extragerea energiei geotermale sunt formate din ţevi PE (polietilenă), aranjate în spirală, ce pot fi dispuse atât pe orizontală, în situaţia în care se optează pentru îngroparea lor la o adâncime de aproximativ 1,2-1,5 metri, cât şi pe verticală, dacă sunt introduse în puţuri de mare adâncime. Proprietăţile polietilenei permit acestor sisteme să reziste la temperaturi cuprinse între -55 şi + 600°C. Prin colectoare circulă, în sistem închis, un amestec de apă şi antigel ce preia căldura din sol şi o transferă pompei de căldură.
Aceasta din urmă concentrează căldura preluată din sol pe care apoi o introduce în circuitul caloriferelor din locuinţă. În funcţie de climat, suprafaţa disponibilă şi de puterea sistemului, circuitul geotermal poate fi configurat în mai multe feluri, iar odată instalat acest circuit nu necesită întreţinere. Temperatura înregistrată în primii patru metri ai scoarţei terestre este cuprinsă între 10°-16°C. Acest nivel e puţin mai ridicat decât temperatura aerului din timpul iernii şi mai scăzut decât cea a aerului vara. Iarna, pompa transmite căldura acumulată de fluid în cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar căldura eliminată din interiorul clădirii poate fi folosită la încălzirea apei, constituind o sursă gratuită de apă caldă.
Investiţia, în funcţie de suprafaţa care trebuie încălzită
Preţul de pornire al acestor instalaţii începe de la câteva mii de euro şi poate depăşi cu uşurinţă 40.000 de euro. Diferenţa este făcută de suprafaţa ce trebuie încălzită şi de adâncimea la care este îngropat sistemul de colectare. Dacă acesta din urmă se află la doi-trei metri adâncime, apa din ţevi nu se încălzeşte mai mult de 10˚C, situaţie în care sistemul va trebui să consume energie electrică sau gaz pentru a creşte temperatura apei înainte să fie pompată în calorifere. Apa scoasă la suprafaţă dintr-un puţ aflat la 2.500 metri adâncime are 70 de grade, temperatură apropiată de cea din calorifere pe timp de iarnă. În medie, investiţia ce trebuie făcută pentru acoperirea necesarului termic din timpul anotimpului rece, dar şi pentru asigurarea răcorii de peste vară se cifrează în jurul valorii de 15.000 de euro pentru o casă de 250 metri pătraţi, suprafaţă egală cu cea a trei apartamente cu trei camere.
Chiar dacă pare mare, amortizarea investiţiei se poate realiza şi în mai puţin de cinci ani. Potenţialul termic anual al României din surse geotermale a fost evaluat la 7 PJ (petajoules), de opt ori mai puţin decât se poate obţine cu ajutorul energiei solare. Cu toate acestea, echivalentul termic al celor 7 PJ (7 x1015 Joules) este de 1,67 milioane gigacalorii, de trei ori mai mult decât se livrează prin reţeaua municipiului Cluj-Napoca într-o iarnă nu prea geroasă. Altfel spus, oricât de aspre ar fi lunile de iarnă, energia geotermală ce s-ar putea obţine ar fi suficientă pentru încălzirea a cel puţin 300.000 de locuinţe.
Zonele cu cel mai mare potenţial geotermal sunt Câmpia de Sud şi cea de Vest. Paradoxal sau nu, judeţele din aceste două regiuni sunt cel mai slab dezvoltate în ceea priveşte acoperirea cu reţele de gaze naturale.
http://www.gandul.info/economic/caldura-pamant-intreaga-locuinta-investitie-15-000-euro.html?3936;908265
Lipsa gazului metan din multe dintre zonele ţării poate fi suplinită de energia geotermală, considerată de specialişti una dintre cele mai ieftine modalităţi de încălzire a locuinţei. Centrala geotermală „transportă” căldura pământului din adâncuri direct în casă. Potrivit importatorilor şi distribuitorilor de astfel de instalaţii, aceste sisteme permit economii de 90% în procesul de răcire al clădirilor, iar costurile de operare faţă de sistemele de climatizare electrice şi centralele pe bază de combustibili fosili sunt mai mici cu 70%. Potenţialul geotermal al solului poate fi fructificat atât termic, cât şi electric. O centrală electrică geotermală presupune în mod obligatoriu existenţa unor foraje de mare adâncime, ceea ce duce la o creştere semnificativă a investiţiei.
Sistemul de “extragere a căldurii din pământ” începe cu pompele termice geotermale formate din trei părţi: unitatea de schimb de căldură cu solul, pompa termică propriu-zisă şi sistemul de alimentare cu aer. Colectoarele sistemelor pentru extragerea energiei geotermale sunt formate din ţevi PE (polietilenă), aranjate în spirală, ce pot fi dispuse atât pe orizontală, în situaţia în care se optează pentru îngroparea lor la o adâncime de aproximativ 1,2-1,5 metri, cât şi pe verticală, dacă sunt introduse în puţuri de mare adâncime. Proprietăţile polietilenei permit acestor sisteme să reziste la temperaturi cuprinse între -55 şi + 600°C. Prin colectoare circulă, în sistem închis, un amestec de apă şi antigel ce preia căldura din sol şi o transferă pompei de căldură.
Aceasta din urmă concentrează căldura preluată din sol pe care apoi o introduce în circuitul caloriferelor din locuinţă. În funcţie de climat, suprafaţa disponibilă şi de puterea sistemului, circuitul geotermal poate fi configurat în mai multe feluri, iar odată instalat acest circuit nu necesită întreţinere. Temperatura înregistrată în primii patru metri ai scoarţei terestre este cuprinsă între 10°-16°C. Acest nivel e puţin mai ridicat decât temperatura aerului din timpul iernii şi mai scăzut decât cea a aerului vara. Iarna, pompa transmite căldura acumulată de fluid în cadrul sistemului de alimentare cu aer. Vara, procesul este inversat, iar căldura eliminată din interiorul clădirii poate fi folosită la încălzirea apei, constituind o sursă gratuită de apă caldă.
Investiţia, în funcţie de suprafaţa care trebuie încălzită
Preţul de pornire al acestor instalaţii începe de la câteva mii de euro şi poate depăşi cu uşurinţă 40.000 de euro. Diferenţa este făcută de suprafaţa ce trebuie încălzită şi de adâncimea la care este îngropat sistemul de colectare. Dacă acesta din urmă se află la doi-trei metri adâncime, apa din ţevi nu se încălzeşte mai mult de 10˚C, situaţie în care sistemul va trebui să consume energie electrică sau gaz pentru a creşte temperatura apei înainte să fie pompată în calorifere. Apa scoasă la suprafaţă dintr-un puţ aflat la 2.500 metri adâncime are 70 de grade, temperatură apropiată de cea din calorifere pe timp de iarnă. În medie, investiţia ce trebuie făcută pentru acoperirea necesarului termic din timpul anotimpului rece, dar şi pentru asigurarea răcorii de peste vară se cifrează în jurul valorii de 15.000 de euro pentru o casă de 250 metri pătraţi, suprafaţă egală cu cea a trei apartamente cu trei camere.
Chiar dacă pare mare, amortizarea investiţiei se poate realiza şi în mai puţin de cinci ani. Potenţialul termic anual al României din surse geotermale a fost evaluat la 7 PJ (petajoules), de opt ori mai puţin decât se poate obţine cu ajutorul energiei solare. Cu toate acestea, echivalentul termic al celor 7 PJ (7 x1015 Joules) este de 1,67 milioane gigacalorii, de trei ori mai mult decât se livrează prin reţeaua municipiului Cluj-Napoca într-o iarnă nu prea geroasă. Altfel spus, oricât de aspre ar fi lunile de iarnă, energia geotermală ce s-ar putea obţine ar fi suficientă pentru încălzirea a cel puţin 300.000 de locuinţe.
Zonele cu cel mai mare potenţial geotermal sunt Câmpia de Sud şi cea de Vest. Paradoxal sau nu, judeţele din aceste două regiuni sunt cel mai slab dezvoltate în ceea priveşte acoperirea cu reţele de gaze naturale.
Benzina viitorului creste din pamânt
Benzina viitorului creste din pamânt
Am scris in repetate rânduri, in paginile revistei noastre, despre spectrul tot mai amenintator al unei crize energetice, ce ar putea cuprinde planeta, atunci când resursele de combustibili fosili se vor epuiza (si se pare ca momentul acela nu este departe), dar si despre posibilele solutii pe care oamenii de stiinta cauta sa le dea acestei probleme presante. Se pare ca o veritabila campioana a biocombustibililor este planta numita Jatropha, privita deja de multi ca o veritabila „benzina a viitorului”.Adusa in Europa de primii conchistadori spanioli, jatropha a fost folosita pâna nu demult doar ca leac pentru malarie sau constipatie, dar medicii avertizeaza asupra toxicitatii sale deosebite: doar trei seminte de planta, netratate, pot provoca moartea. Se pare insa ca ceea ce este letal pentru noi poate fi vital pentru masinile noastre... Aproape peste noapte, dispretuita jatropha a devenit o celebritate economica, dupa ce s-a descoperit ca ar putea constitui combustibilul ideal, intr-o lume macinata de goana dupa petrol si alarmata de efectele incalzirii globale.
Magnatii petrolului si-au gasit o noua pasiune: agricultura
Rezistenta la seceta, neafectata de daunatori, planta produce seminte cu un continut de ulei de pâna la 40%. Acest ulei poate fi utilizat pe post de combustibil la o masina diesel standard, iar reziduurile pot fi de asemenea procesate, obtinându-se biomasa, pentru functionarea termocentralelor. Deja gigantul British Petroleum a anuntat derularea unei investitii de 32 milioane lire sterline, vizând producerea de combustibil din jatropha.
Lex Worrall, director executiv al Helius Energy, o alta companie britanica ce incurajeaza folosirea jatrophei drept combustibil alternativ precizeaza: „Fiecare hectar cultivat cu jatropha poate produce 2,7 tone de ulei si circa 4 tone biomasa. Deci 8000 hectare pot asigura functionarea unei termocentrale de aproape 2 megawati, suficiente pentru a oferi electricitate câtorva mii de locuinte.”
Jatropha creste in climate tropicale si subtropicale si, spre deosebire de alti „candidati” la titulatura de combustibil al viitorului, precum palmierul, rapita sau porumbul, se poate dezvolta pe orice fel de sol si in aproape orice fel de conditii meteo. Savantii spun ca planta poate creste chiar si in regiunile semidesertice, generând sol fertil si oprind astfel eroziunea si desertificarea. Un tufis de jatropha poate trai pâna la 50 de ani, producând ulei inca din al doilea an de viata. In plus, planta are uimitoarea capacitate de a rezista secetelor indelungate, reusind sa se dezvolte chiar si in cazul in care nu ploua luni in sir!
In India au fost deja identificate circa 11 milioane hectare de teren unde jatropha ar putea fi cultivata. Prima termocentrala pe baza de jatropha va fi deschisa in Elvetia, in 2010, urmând sa asigure nevoile de electricitate pentru mai multe orasele. Chinezii au intrat si ei in competitie, anuntând cultivarea unei plantatii de 80.000 de hectare de jatropha in provincia Sichuan.
Intre timp, marile companii petroliere din Europa, India si America de Nord cumpara vaste suprafete de pamânt din Africa (mai ales in zona semidesertificata a Sahelului), pentru a dezvolta acolo plantatii de jatropha. Logica nu-i greu de priceput: gigantii petrolieri ai planetei nu vor sa dea din mâna pâinea si cutitul resurselor energetice si par sa-si fi gasit in jatropha produsul ideal: un hectar cultivat cu planta-minune produce de patru ori mai mult combustibil decât unul cultivat cu soia si de zece ori mai mult decât unul pe care s-a plantat porumb.
JENNIFER GARNER, SPITALIZATA!
JENNIFER GARNER, SPITALIZATA!
Jennifer Garner a fost spitalizata de doua ori pe parcursul fimarilor la ultima sa pelicula - The Kingdom -, datorita caldurii excesive. Filmarile au loc in desertul Arizona, unde frumoasa actrita este insotita si de fiica sa Violet (8 luni), deoarece inca o alapteaza de la san. »»»
Jennifer Garner a fost spitalizata de doua ori pe parcursul fimarilor la ultima sa pelicula - The Kingdom -, datorita caldurii excesive. Filmarile au loc in desertul Arizona, unde frumoasa actrita este insotita si de fiica sa Violet (8 luni), deoarece inca o alapteaza de la san. »»»
Acidul boric, folosit pentru a reduce consumul de carburant
Acidul boric, folosit pentru a reduce consumul de carburant
http://www.gandul.info/stiinta/acidul-boric-folosit-reduce-consumul-carburant.html?4588;897613
Acidul boric este cunoscut mai degrabă ca bază pentru insecticidele obişnuite, pentru antiseptice, dar şi antiperspirante. Însă oamenii de ştiinţă de la Departamentul de Energie din SUA au găsit o modalitate prin care acidul boric poate fi utilizat pentru ...a reduce consumul de benzină al unui automobil!
H3BO3 reduce de fapt frecarea motorului şi reduce astfel şi consumul de carburant. Secretul pentru a transforma acest produs folosit ca insecticid într-un superlubrifiant (superior teflonului) este reducerea dimensiunilor sale până la unele nanometrice.
Reducând talia moleculelor de acid boric, cercetătorii americani au obţinut particule stabile de acid de dimensiuni sub 50 de nanometri, pe care le-au inserat în uleiul pentru motor. Energia pierdută sub formă de căldură prin forţa de frecare a scăzut cu două treimi! Acelaşi lucru se întâmplă dacă nanoparticulele sunt introduse direct în benzină sau motorină.
Un alt avantaj ar fi că acidul boric se găseşte din belşug în natură, el putând fi produs din minerale uşor de găsit şi de extras (borul). Mai rămân însă două probleme: producerea pe scară industrială a acestui ulei cu aditivul său, dar mai ales studierea unor eventuale efecte secundare ale uleiului asupra mediului înconjurător şi asupra omului.
Până la această oră însă, el pare mult mai prietenos cu mediul decât alţi aditivi adăugaţi în special motorinei pentru motoarele Diesel. Metoda ar putea înlocui chiar şi catalizatorii, care oricum au o durată limitată de viaţă. Dacă nu apar niciun fel de probleme, în cel mult doi ani, el va fi lansat pe piaţă, potrivit cercetătorilor americani
http://www.gandul.info/stiinta/acidul-boric-folosit-reduce-consumul-carburant.html?4588;897613
Acidul boric este cunoscut mai degrabă ca bază pentru insecticidele obişnuite, pentru antiseptice, dar şi antiperspirante. Însă oamenii de ştiinţă de la Departamentul de Energie din SUA au găsit o modalitate prin care acidul boric poate fi utilizat pentru ...a reduce consumul de benzină al unui automobil!
H3BO3 reduce de fapt frecarea motorului şi reduce astfel şi consumul de carburant. Secretul pentru a transforma acest produs folosit ca insecticid într-un superlubrifiant (superior teflonului) este reducerea dimensiunilor sale până la unele nanometrice.
Reducând talia moleculelor de acid boric, cercetătorii americani au obţinut particule stabile de acid de dimensiuni sub 50 de nanometri, pe care le-au inserat în uleiul pentru motor. Energia pierdută sub formă de căldură prin forţa de frecare a scăzut cu două treimi! Acelaşi lucru se întâmplă dacă nanoparticulele sunt introduse direct în benzină sau motorină.
Un alt avantaj ar fi că acidul boric se găseşte din belşug în natură, el putând fi produs din minerale uşor de găsit şi de extras (borul). Mai rămân însă două probleme: producerea pe scară industrială a acestui ulei cu aditivul său, dar mai ales studierea unor eventuale efecte secundare ale uleiului asupra mediului înconjurător şi asupra omului.
Până la această oră însă, el pare mult mai prietenos cu mediul decât alţi aditivi adăugaţi în special motorinei pentru motoarele Diesel. Metoda ar putea înlocui chiar şi catalizatorii, care oricum au o durată limitată de viaţă. Dacă nu apar niciun fel de probleme, în cel mult doi ani, el va fi lansat pe piaţă, potrivit cercetătorilor americani
Energie din soare
Energie din soare
Deşi România a suferit în ultima perioadă de pe urma caniculei, energia solară este foarte puţin folosită în ţara noastră. Potenţialul exploatabil al acestui tip de energie este de 1.200 GWh/an, adică de trei ori mai puţin decât potenţialul microhidroelectric. Pentru sprijinirea producătorilor vor fi propuse facilităţi fiscale.
Jumătate din teritoriul României are un potenţial de peste 1.200 kilowatt oră pe metrul pătrat pe an, conform lui Ioan Silviu Lefter, preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE). Astfel, potenţialul energetic solar este împărţit pe 5 zone, în care zona 0 are 1.250 KWh/mp/an, iar zona IV are o capacitate de 950 KWh/mp/an.
REDUCERE. Dar acest potenţial nu este folosit. Ioan Silviu Lefter, preşedintele ARCE, intenţionează să propună facilităţi fiscale pentru producătorii de energie regenerabilă asemeni celor practicate în Uniunea Europeană. Aceste facilităţi sunt fie scutirea de plata TVA, fie reducerea impozitului pe profit. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, la sfârşitul anului 2006 numărul producătorilor de energie regenerabilă era de 23.
MENAJER. Energia solară poate fi folosită în două moduri: termic şi electric. Sistemele solare termice sunt folosite pentru căldură şi apa caldă menajeră din locuinţe individuale sau instalaţii centralizate de mică anvergură. Acestea însă, pentru a fi utilizate cu o eficienţă ridicată, trebuie să funcţioneze în regim hibrid, împreună cu alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale. Sistemele solare termice pot produce energie termică de 1,434 milioane tep (tone echivalent petrol) în România.
Dar există şi sisteme care fac conversia energiei solare în energie electrică, bazate pe celule fotovoltaice. Acestea alimentează consumatori izolaţi, care au numai consumuri mici de energie. Astfel, soarele care arde România poate contribui la sistemul energetic cu 1.200 GWh/an.
La noi s-au montat sisteme fotovoltaice cu puteri variate şi în regim de funcţionare diferenţiat în cadrul unor programe de cercetare. Astfel, au fost realizate sisteme autonome pentru alimentarea unor consumatori izolaţi în gospodării individuale, centre din Munţii Apuseni, pe litoral sau în Deltă. Energia solară este deja folosită în Mangalia la reţeaua de termoficare, unde există câteva sute de panouri, alte proiecte fiind în discuţie la Giurgiu şi în judeţul Bistriţa. Agenţia Naţională a Locuinţelor are în proiect 84 de apartamente care să fie alimentate cu energie solară, 20 dintre acestea fiind programate în localitatea Cogealac din judeţul Constanţa.
Gheorghe Păuna, directorul pentru energii regenerabile din cadrul ICEMENERG, ne-a precizat că pentru o locuinţă medie cu un consum mediu sistemul fotovoltaic costă între 7.000 şi 10.000 de euro, la care se mai adaugă 1.000-1.500 de euro pentru termal şi încălzirea apei menajere. Preţurile sunt mai mici pentru locuinţele din câmpii sau de pe litoral.
Dacă s-ar exploata la maximum potenţialul energetic solar al României, s-ar putea substitui în acest fel 50% din volumul de apă caldă menajeră, sau 15% din cota de energie termică folosită pentru încălzirea curentă.
Panourile sunt, astfel, o soluţie pentru şcolile din mediul rural, pentru asigurarea apei calde în hoteluri, spitale sau în locuinţele sociale.
Progresul statelor europene
Europa şi-a dat seama foarte repede de potenţialul energetic solar şi progresează foarte repede la acest capitol. Astfel, la nivelul Uniunii Europene exista în 2006 o putere instalată de 3.420 Mwe (megawatt electric), cu 50% mai mult decât în 2005. Numai în 2006 au fost instalate capacităţi de 1.245 Mwe, din care aproape în totalitate au fost legate la reţea. Uniunea Europeană şi-a propus o ţintă de 100 de milioane de metri pătraţi de colectori de energie solară instalaţi până în 2010, în vreme ce potenţialul este de 1,4 miliarde de metri pătraţi, ceea ce ar putea genera 683 TWh de energie anual. În Barcelona, suprafaţa ocupată de panourile solare a crescut cu 750%, ajungând la 14.000 de metri pătraţi.
Speranţă pentru omenire
Un studiu al International Solar Energy Society, cunoscut sub numele de White Paper, arată că dacă se va pune accentul pe energia solară, aceasta va putea aduce lumină sau va răci alimentele şi medicamentele a 1,8 miliarde de oameni, aflaţi fără electricitate la nivel global. Documentul, adoptat atât de UE, cât şi de alte state, are ca ţintă dezvoltarea unei capacităţi de 100.000 de MW putere instalată până în 2025. De asemenea, vânzările de echipamente fotovoltaice se dublează la fiecare 2 ani, iar în 2012 urmează să atingă 27,5 miliarde de dolari. China are şi ea mari ambiţii: în anul 2000 erau deja instalate 26 de milioane de metri pătraţi de colectori de energie, iar White Paper apreciază că până la finele lui 2010 ar putea ajunge la 3 miliarde de metri pătraţi.
Deşi România a suferit în ultima perioadă de pe urma caniculei, energia solară este foarte puţin folosită în ţara noastră. Potenţialul exploatabil al acestui tip de energie este de 1.200 GWh/an, adică de trei ori mai puţin decât potenţialul microhidroelectric. Pentru sprijinirea producătorilor vor fi propuse facilităţi fiscale.
Jumătate din teritoriul României are un potenţial de peste 1.200 kilowatt oră pe metrul pătrat pe an, conform lui Ioan Silviu Lefter, preşedintele Agenţiei Române pentru Conservarea Energiei (ARCE). Astfel, potenţialul energetic solar este împărţit pe 5 zone, în care zona 0 are 1.250 KWh/mp/an, iar zona IV are o capacitate de 950 KWh/mp/an.
REDUCERE. Dar acest potenţial nu este folosit. Ioan Silviu Lefter, preşedintele ARCE, intenţionează să propună facilităţi fiscale pentru producătorii de energie regenerabilă asemeni celor practicate în Uniunea Europeană. Aceste facilităţi sunt fie scutirea de plata TVA, fie reducerea impozitului pe profit. Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei, la sfârşitul anului 2006 numărul producătorilor de energie regenerabilă era de 23.
MENAJER. Energia solară poate fi folosită în două moduri: termic şi electric. Sistemele solare termice sunt folosite pentru căldură şi apa caldă menajeră din locuinţe individuale sau instalaţii centralizate de mică anvergură. Acestea însă, pentru a fi utilizate cu o eficienţă ridicată, trebuie să funcţioneze în regim hibrid, împreună cu alte sisteme termice convenţionale sau neconvenţionale. Sistemele solare termice pot produce energie termică de 1,434 milioane tep (tone echivalent petrol) în România.
Dar există şi sisteme care fac conversia energiei solare în energie electrică, bazate pe celule fotovoltaice. Acestea alimentează consumatori izolaţi, care au numai consumuri mici de energie. Astfel, soarele care arde România poate contribui la sistemul energetic cu 1.200 GWh/an.
La noi s-au montat sisteme fotovoltaice cu puteri variate şi în regim de funcţionare diferenţiat în cadrul unor programe de cercetare. Astfel, au fost realizate sisteme autonome pentru alimentarea unor consumatori izolaţi în gospodării individuale, centre din Munţii Apuseni, pe litoral sau în Deltă. Energia solară este deja folosită în Mangalia la reţeaua de termoficare, unde există câteva sute de panouri, alte proiecte fiind în discuţie la Giurgiu şi în judeţul Bistriţa. Agenţia Naţională a Locuinţelor are în proiect 84 de apartamente care să fie alimentate cu energie solară, 20 dintre acestea fiind programate în localitatea Cogealac din judeţul Constanţa.
Gheorghe Păuna, directorul pentru energii regenerabile din cadrul ICEMENERG, ne-a precizat că pentru o locuinţă medie cu un consum mediu sistemul fotovoltaic costă între 7.000 şi 10.000 de euro, la care se mai adaugă 1.000-1.500 de euro pentru termal şi încălzirea apei menajere. Preţurile sunt mai mici pentru locuinţele din câmpii sau de pe litoral.
Dacă s-ar exploata la maximum potenţialul energetic solar al României, s-ar putea substitui în acest fel 50% din volumul de apă caldă menajeră, sau 15% din cota de energie termică folosită pentru încălzirea curentă.
Panourile sunt, astfel, o soluţie pentru şcolile din mediul rural, pentru asigurarea apei calde în hoteluri, spitale sau în locuinţele sociale.
Progresul statelor europene
Europa şi-a dat seama foarte repede de potenţialul energetic solar şi progresează foarte repede la acest capitol. Astfel, la nivelul Uniunii Europene exista în 2006 o putere instalată de 3.420 Mwe (megawatt electric), cu 50% mai mult decât în 2005. Numai în 2006 au fost instalate capacităţi de 1.245 Mwe, din care aproape în totalitate au fost legate la reţea. Uniunea Europeană şi-a propus o ţintă de 100 de milioane de metri pătraţi de colectori de energie solară instalaţi până în 2010, în vreme ce potenţialul este de 1,4 miliarde de metri pătraţi, ceea ce ar putea genera 683 TWh de energie anual. În Barcelona, suprafaţa ocupată de panourile solare a crescut cu 750%, ajungând la 14.000 de metri pătraţi.
Speranţă pentru omenire
Un studiu al International Solar Energy Society, cunoscut sub numele de White Paper, arată că dacă se va pune accentul pe energia solară, aceasta va putea aduce lumină sau va răci alimentele şi medicamentele a 1,8 miliarde de oameni, aflaţi fără electricitate la nivel global. Documentul, adoptat atât de UE, cât şi de alte state, are ca ţintă dezvoltarea unei capacităţi de 100.000 de MW putere instalată până în 2025. De asemenea, vânzările de echipamente fotovoltaice se dublează la fiecare 2 ani, iar în 2012 urmează să atingă 27,5 miliarde de dolari. China are şi ea mari ambiţii: în anul 2000 erau deja instalate 26 de milioane de metri pătraţi de colectori de energie, iar White Paper apreciază că până la finele lui 2010 ar putea ajunge la 3 miliarde de metri pătraţi.
Baterii pe baza de transpiratie umana sau singe
Baterii pe baza de transpiratie umana sau singe Cercetatorii americani au creat o noua baterie electrica, capabila sa functioneze pe baza de transpiratie umana sau singe, care seamana cu o simpla bucata de hirtie neagra si care poate avea o gama larga de aplicatii. Cercetatorii au produs o structura moleculara compozita formata in proportie de 90% din celuloza si in proportie de 10% din nano-tuburi din carbon care joaca rolul de electrozi si permit trecerea curentului electric. Noua baterie este foarte usoara, foarte fina si extrem de supla, au explicat inventatorii de la Institutul politehnic Rensselaer din Statele Unite. Bateria functioneaza la temperaturi de la 37,8 la 148,9 grade Celsius. Bateriile traditionale contin un mare numar de componente separate, in timp ce componentele bateriilor din hirtie sint integrate intr-o singura st ...
continuare
Consumul mondial de energie se dubleaza in urmatorii 20 de a
Consumul mondial de energie se dubleaza in urmatorii 20 de ani
Consumul mondial de energie va creste cu 60% pana in 2020, potrivit unui raport anual publicat marti de agentia de informatii in domeniul energetic, entitate independenta a Departamentului american al Energiei.
Cererea de energie va creste in special in tarile in curs de dezvoltare, mai ales pe continentul asiatic, dar si in America Centrala si de Sud. Dintre combustibilii traditionali, gazul natural este preferat, gradul sau de utilizare urmand sa creasca de la 23% din total, in 1999, la 28% in 2020.
Consumul de petrol, care a crescut cu 100.000 de barili pe zi in 2001, va progresa intr-un ritm de 600.000 de barili zilnic anul acesta. In urmatorii 20 de ani va creste cu un ritm anual de 2,2% pentru a ajunge la 19 milioane de barili zilnic, in 2020.
Tarile OPEC vor trage cele mai mari foloase de pe urma acestei evolutii, dar si alte state, cum ar fi cele din bazinul Marii Caspice, America Latina sau vestul Africii.
In schimb, cererea de energie nucleara se va diminua cu mai putin decat se estimase anul trecut, ajungand de la 279 gigawati in 1999 la 260 de gigawati in 2020, nu la 247.
In paralel, vor creste si emisiile de gaze cu efect de sera, responsabile de schimbarile climatice. Cresterea va fi de 62%, comparabil cu nivelul anului 1999, din cauza utilizarii combustibililor fosili de catre economiile in tranzitie din Europa de Est, fosta URSS, China si India, concluzioneaza agentia americana. Aceasta uita sa noteze, insa, ca Statele Unite sunt cel mai mare emitator de astfel de gaze nocive si ca refuza ratificarea Protocolului de la Kyoto, care ar trebui sa reglementeze tocmai aceste emisii.
Consumul mondial de energie va creste cu 60% pana in 2020, potrivit unui raport anual publicat marti de agentia de informatii in domeniul energetic, entitate independenta a Departamentului american al Energiei.
Cererea de energie va creste in special in tarile in curs de dezvoltare, mai ales pe continentul asiatic, dar si in America Centrala si de Sud. Dintre combustibilii traditionali, gazul natural este preferat, gradul sau de utilizare urmand sa creasca de la 23% din total, in 1999, la 28% in 2020.
Consumul de petrol, care a crescut cu 100.000 de barili pe zi in 2001, va progresa intr-un ritm de 600.000 de barili zilnic anul acesta. In urmatorii 20 de ani va creste cu un ritm anual de 2,2% pentru a ajunge la 19 milioane de barili zilnic, in 2020.
Tarile OPEC vor trage cele mai mari foloase de pe urma acestei evolutii, dar si alte state, cum ar fi cele din bazinul Marii Caspice, America Latina sau vestul Africii.
In schimb, cererea de energie nucleara se va diminua cu mai putin decat se estimase anul trecut, ajungand de la 279 gigawati in 1999 la 260 de gigawati in 2020, nu la 247.
In paralel, vor creste si emisiile de gaze cu efect de sera, responsabile de schimbarile climatice. Cresterea va fi de 62%, comparabil cu nivelul anului 1999, din cauza utilizarii combustibililor fosili de catre economiile in tranzitie din Europa de Est, fosta URSS, China si India, concluzioneaza agentia americana. Aceasta uita sa noteze, insa, ca Statele Unite sunt cel mai mare emitator de astfel de gaze nocive si ca refuza ratificarea Protocolului de la Kyoto, care ar trebui sa reglementeze tocmai aceste emisii.
Cea mai „verde“ energie provine din cent
Cea mai „verde“ energie provine din centralele nucleare
Mulţimile de oameni, sursă de electricitate gratuită
Mulţimile de oameni, sursă de electricitate gratuită
http://www.gandul.info/stiinta/multimile-oameni-sursa-electricitate-gratuita.html?4588;872051
Mişcarea oamenilor ar putea fi convertită în electricitate gratuită, arată un proiect al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) care vrea să transforme pardoseala din locurile aglomerate în minicentrale electrice.
În acest scop, podelele obişnuite din ciment sau alte materiale ar trebui alcătuite din plăcuţe dotate cu senzori de mişcare, care să se plieze uşor (imperceptibil pentru om, încât nimeni să nu se simtă de parcă ar merge pe o saltea de plajă) sub greutatea paşilor.
Când o plăcuţă pe care calcă omul se situează astfel mai jos decât una din apropierea ei, dar pe care nu se exercită nicio presiune, se creează un curent electric. Greutatea unui singur pas este nesemnificativă, căci nu poate asigura decât energia pentru ca două becuri de 60 waţi să lumineze vreme de o secundă.
Dar curentul electric produs de apăsarea a sute sau mii de paşi de pe suprafaţa aglomerată a unui mare magazin, gară sau staţie de metrou ar putea produce suficientă electricitate pentru o parte din întreţinerea clădirii respective.
De pildă, paşii umani ar putea „aprinde” panouri cu anumite informaţii şi indicatoare sau ar asigura energia necesară difuzoarelor prin care sunt transmise melodii sau anumite mesaje de interes public. Cercetătorii de la MIT apreciază că, doar călcând mai apăsat, oamenii ar putea să dea muzica mai tare.
În cazul unui concert rock, mulţimile care dau din cap şi ţin ritmul bătând din picioare ar putea contribui astfel ei înşişi la calitatea sunetului, oferind mai multă energie pentru sistemul de amplificare.
http://www.gandul.info/stiinta/multimile-oameni-sursa-electricitate-gratuita.html?4588;872051
Mişcarea oamenilor ar putea fi convertită în electricitate gratuită, arată un proiect al Institutului de Tehnologie din Massachusetts (MIT) care vrea să transforme pardoseala din locurile aglomerate în minicentrale electrice.
În acest scop, podelele obişnuite din ciment sau alte materiale ar trebui alcătuite din plăcuţe dotate cu senzori de mişcare, care să se plieze uşor (imperceptibil pentru om, încât nimeni să nu se simtă de parcă ar merge pe o saltea de plajă) sub greutatea paşilor.
Când o plăcuţă pe care calcă omul se situează astfel mai jos decât una din apropierea ei, dar pe care nu se exercită nicio presiune, se creează un curent electric. Greutatea unui singur pas este nesemnificativă, căci nu poate asigura decât energia pentru ca două becuri de 60 waţi să lumineze vreme de o secundă.
Dar curentul electric produs de apăsarea a sute sau mii de paşi de pe suprafaţa aglomerată a unui mare magazin, gară sau staţie de metrou ar putea produce suficientă electricitate pentru o parte din întreţinerea clădirii respective.
De pildă, paşii umani ar putea „aprinde” panouri cu anumite informaţii şi indicatoare sau ar asigura energia necesară difuzoarelor prin care sunt transmise melodii sau anumite mesaje de interes public. Cercetătorii de la MIT apreciază că, doar călcând mai apăsat, oamenii ar putea să dea muzica mai tare.
În cazul unui concert rock, mulţimile care dau din cap şi ţin ritmul bătând din picioare ar putea contribui astfel ei înşişi la calitatea sunetului, oferind mai multă energie pentru sistemul de amplificare.
Rumeguşul şi surcelele ar putea încălzi 89% din locuinţele d
Rumeguşul şi surcelele ar putea încălzi 89% din locuinţele de la ţară
Ministerul Mediului vrea ca 33 la sută din energia consumată pe teritoriul României în 2010 să provină din surse regenerabile - aşa-numita „energie verde"
Carpaţii de Vest, Platoul Transilvaniei, Câmpia de Sud şi Delta Dunării sunt zonele cu cel mai mare potenţial energetic ce poate fi obţinut din surse regenerabile. Regiunile cu cea mai mare intensitate a radiaţiilor solare sau cele în care viteza vântului depăşeşte 4 m/s, ideală pentru turbinele eoliene, alături de cele hidro, geotermale şi de biomasă, au fost identificate şi reunite de Ministerul Mediului într-o hartă cu distribuţia potenţialulul energetic regenerabil la nivel naţional.
Potrivit ministrului Attila Korodi, această hartă a fost făcută pentru a atrage atenţia agenţilor economici asupra zonelor geografice spre care ar trebui să se realizeze cele mai mari investiţii în „energia verde”.
Ministrul Mediului, are în vedere ca 29 la sută din energia din Sistemul Energetic Naţional să provină din hidrocentralele mari, acestea fiind considerate furnizoare de „energie verde”. Celelalte patru procente până la ţinta de 33 la sută, stabilită printr-un acord cu Uniunea Europeană, ar urma să provină din surse precum microhidrocentralele, instalaţiile eoliene, solare sau de la cele care folosesc drept combustibil biomasa.
Potrivit unor informaţii date publicităţii, se estimează că, în România anului 2010, cea mai mare pondere în cadrul energiilor regenerabile o va deţine biomasa (65%). Aceasta presupune utilizarea în totalitate a reziduurilor din exploatările forestiere, a rumeguşului şi a altor resturi din lemn, a deşeurilor agricole rezultate din cereale sau tulpini de porumb, resturi vegetale de viţă-de-vie, precum şi deşeuri şi reziduuri menajere urbane cu ajutorul cărora se poate obţine energie termică. Principala sursă regenerabilă în obţinerea de curent electric va fi energia eoliană, a cărei pondere va fi doar de 17% din total. Cu ajutorul energiei solare, la nivelul lui 2010, se va genera 13% din totalul energiei termice şi electrice obţinute din surse regenerabile. „România are un potenţial energetic ridicat de biomasă, ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Am putea acoperi 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi preparării hranei, în mediul rural, numai prin consumul de reziduuri şi deşeuri vegetale”.
„Cel mai bun vânt” se află în Delta Dunării şi pe litoralul Mării Negre, acolo unde densitatea mare a aerului influenţează pozitiv eficacitatea turbinelor eoliene. Intensitatea radiaţiilor solare, cât şi temperaturile ridicate din timpul anului ce se înregistrează în Bărăgan şi în Dobrogea facilitează obţinerea căldurii, dar şi a energiei electrice cu ajutorul panourilor solare. „Dacă am exploata la maximum întregul potenţial solar din ţara noastră, am putea substitui în această formă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă”, a completat Korodi. Cel mai mare potenţial de biomasă se găseşte în Carpaţii de Vest, în Subcarpaţii Moldovei şi în Câmpia de Sud. Cu toate că România are un potenţial hidrologic ridicat, din analiza Ministerului Mediului rezultă că peste trei ani doar 4% din „energia verde” va fi obţinută în microhidrocentrale. Zonele cele mai propice pentru instalarea acestora sunt Moldova şi Platoul Transilvaniei.
Pentru cei care se întreabă la ce este bună această energie alternativă, ministrul Mediului a ţinut să precizeze, încă de la începutul prezentării, că energia care nu poate fi regenerată uşor (petrolul, gazele naturale, cărbunele şi uraniul) se consumă într-un ritm foarte rapid. Potrivit unor statistici ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie, resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani, cele de gaze naturale în 60 de ani, iar cele de cărbune în 200 de ani. „Asta înseamnă că, în jurul anului 2030, Europa va fi nevoită să importe 70% din necesarul de energie. Este şi normal, câtă vreme combustibilii fosili reprezintă la ora actuală 80% din energia utilizată în întreaga lume”, a punctat Attila Korodi.
Zonele cu cel mai mare potenţial pentru obţinerea de „energie verde”:
- energie eoliană - Delta Dunării şi litoralul Mării Negre
- energie solară - Bărăgan şi Dobrogea
- biomasă - Carpaţii de Vest, Subcarpaţii Moldovei şi Câmpia de Sud
- energie biotermală - Moldova şi Platoul Transilvaniei
Citeste
Ministerul Mediului vrea ca 33 la sută din energia consumată pe teritoriul României în 2010 să provină din surse regenerabile - aşa-numita „energie verde"
Carpaţii de Vest, Platoul Transilvaniei, Câmpia de Sud şi Delta Dunării sunt zonele cu cel mai mare potenţial energetic ce poate fi obţinut din surse regenerabile. Regiunile cu cea mai mare intensitate a radiaţiilor solare sau cele în care viteza vântului depăşeşte 4 m/s, ideală pentru turbinele eoliene, alături de cele hidro, geotermale şi de biomasă, au fost identificate şi reunite de Ministerul Mediului într-o hartă cu distribuţia potenţialulul energetic regenerabil la nivel naţional.
Potrivit ministrului Attila Korodi, această hartă a fost făcută pentru a atrage atenţia agenţilor economici asupra zonelor geografice spre care ar trebui să se realizeze cele mai mari investiţii în „energia verde”.
Ministrul Mediului, are în vedere ca 29 la sută din energia din Sistemul Energetic Naţional să provină din hidrocentralele mari, acestea fiind considerate furnizoare de „energie verde”. Celelalte patru procente până la ţinta de 33 la sută, stabilită printr-un acord cu Uniunea Europeană, ar urma să provină din surse precum microhidrocentralele, instalaţiile eoliene, solare sau de la cele care folosesc drept combustibil biomasa.
Potrivit unor informaţii date publicităţii, se estimează că, în România anului 2010, cea mai mare pondere în cadrul energiilor regenerabile o va deţine biomasa (65%). Aceasta presupune utilizarea în totalitate a reziduurilor din exploatările forestiere, a rumeguşului şi a altor resturi din lemn, a deşeurilor agricole rezultate din cereale sau tulpini de porumb, resturi vegetale de viţă-de-vie, precum şi deşeuri şi reziduuri menajere urbane cu ajutorul cărora se poate obţine energie termică. Principala sursă regenerabilă în obţinerea de curent electric va fi energia eoliană, a cărei pondere va fi doar de 17% din total. Cu ajutorul energiei solare, la nivelul lui 2010, se va genera 13% din totalul energiei termice şi electrice obţinute din surse regenerabile. „România are un potenţial energetic ridicat de biomasă, ce reprezintă aproape 19% din consumul total de resurse primare la nivelul anului 2000. Am putea acoperi 89% din căldura necesară încălzirii locuinţelor şi preparării hranei, în mediul rural, numai prin consumul de reziduuri şi deşeuri vegetale”.
„Cel mai bun vânt” se află în Delta Dunării şi pe litoralul Mării Negre, acolo unde densitatea mare a aerului influenţează pozitiv eficacitatea turbinelor eoliene. Intensitatea radiaţiilor solare, cât şi temperaturile ridicate din timpul anului ce se înregistrează în Bărăgan şi în Dobrogea facilitează obţinerea căldurii, dar şi a energiei electrice cu ajutorul panourilor solare. „Dacă am exploata la maximum întregul potenţial solar din ţara noastră, am putea substitui în această formă aproximativ 50% din volumul de apă caldă menajeră sau 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă”, a completat Korodi. Cel mai mare potenţial de biomasă se găseşte în Carpaţii de Vest, în Subcarpaţii Moldovei şi în Câmpia de Sud. Cu toate că România are un potenţial hidrologic ridicat, din analiza Ministerului Mediului rezultă că peste trei ani doar 4% din „energia verde” va fi obţinută în microhidrocentrale. Zonele cele mai propice pentru instalarea acestora sunt Moldova şi Platoul Transilvaniei.
Pentru cei care se întreabă la ce este bună această energie alternativă, ministrul Mediului a ţinut să precizeze, încă de la începutul prezentării, că energia care nu poate fi regenerată uşor (petrolul, gazele naturale, cărbunele şi uraniul) se consumă într-un ritm foarte rapid. Potrivit unor statistici ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie, resursele de petrol se vor epuiza în 40 de ani, cele de gaze naturale în 60 de ani, iar cele de cărbune în 200 de ani. „Asta înseamnă că, în jurul anului 2030, Europa va fi nevoită să importe 70% din necesarul de energie. Este şi normal, câtă vreme combustibilii fosili reprezintă la ora actuală 80% din energia utilizată în întreaga lume”, a punctat Attila Korodi.
Zonele cu cel mai mare potenţial pentru obţinerea de „energie verde”:
- energie eoliană - Delta Dunării şi litoralul Mării Negre
- energie solară - Bărăgan şi Dobrogea
- biomasă - Carpaţii de Vest, Subcarpaţii Moldovei şi Câmpia de Sud
- energie biotermală - Moldova şi Platoul Transilvaniei
Citeste
Audi pregăteşte cel mai ecologic motor diesel din lume
Audi pregăteşte cel mai ecologic motor diesel din lume
UE avertizeaza: Apa devine o marfa la fel de valoroasa ca si
UE avertizeaza: Apa devine o marfa la fel de valoroasa ca si petrolul
Apa, care devine o marfa rara, ar trebui sa aiba un statut similar celui al resurselor energetice, cum ar fi petrolul, gazele naturale si en..
Apa, care devine o marfa rara, ar trebui sa aiba un statut similar celui al resurselor energetice, cum ar fi petrolul, gazele naturale si en..
Pagina 6 din 15 • 1 ... 5, 6, 7 ... 10 ... 15
Pagina 6 din 15
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum