Quinn[v=]

Se spune despre el că a fost şi a rămas un fenomen: Anthony Rodolfo Oxaca Quinn, pe scurt - Anthony Quinn. Născut pe 21 aprile 1915 în Chihuahua, Mexic, dar crescut în SUA. A visat să devina arhitect şi chiar negustor pe mare, dar soarta a făcut să joace în peste 100 de filme. Lucruri puţin ştiute despre familie Părinţii săi au luptat pentru libertate în revoluţia din Mexic. Tatăl său, Francesco Quinn, era fiul unui muncitor la calea ferata, de origine irlandez, dar crescut în Mexic. Mama lui Anthony, Manuela Oaxaca, a fost abandonată de familie imediat după ce s-a născut. Ea şi Francesco s-au întâlnit în Chihuahua , Mexic, şi s-au căsătorit la bordul unui tren plin de trupe rebele, care se îndrepta spre Durango .
Părinţii au lucrat împreună la căile ferate din Texas , până când tatăl a fost accidentat şi nu a mai putut lucra. S-a mutat cu familia în San Jose , California , pentru a lucra la fermele din zonă. Timp de câţiva ani, familia Quinn a trăit precum nomanzii, călătorind prin California în căutare de lucru la diverse ferme. În cele din urma s-au stabilit în partea de sud a Californiei, pentru a munci la o livadă de citrice.


Tot felul de slujbe Ulterior s-au mutat în Los Angeles , în partea de est, unde tatăl a găsit de muncă la Gradina Zoologică Lincoln, iar mai târziu s-a angajat ca muncitor la studiourile cinematografice. Pe 10 ianuarie 1926, când Anthony avea 10 ani, tatăl său a murit într-un accident de maşină. Atunci el s-a angajat ca ucenic pe un şantier de construcţii, acceptând tot felul de slujbe pentru a-şi ajuta familia. Când a început să cocheteze, modest, cu actoria, în paralel la sfârşit de săptămână , participa la meciuri de box, sau “presta” ca măcelar. La un moment dat, a obţinut o bursă pentru studiul arhitecturii cu Francis Lloyd Wright, unul dintre cei mai mari arhitecţi.
Mai târziu, tot în paralel cu profesia de actor, dar de data aceasta ajuns pe culmi, Anthony Quinn se va dedica sculptatului.
TOP 3 RECOMANDĂRILE EDITORILOR:

A avea talent Se mai spune despre el că a creat cel mai celebru caracter de film din secolul al XX-lea: Alexis Zorba. Filmul "Zorba grecul" (1964), pe care Quinn l-a şi regizat, i-a adus o nominalizare la Oscar. Ca un fapt inedit, doar 8 minute i-au fost de ajuns pentru a câştiga un Oscar, cu rolul lui Paul Gauguin din „Pasiune pentru viaţă“ de Vincente Minelli, în 1956. „A avea talent e ca şi cum ai avea ochi albaştri. Eu nu admir un om pentru culoarea ochilor, ci pentru ceea ce face cu talentul lui“, spunea Anthony Quinn. De asemenea, printre multe altele, o frază consacrată în ceea ce îl priveşte pe Quinn este aceea că este “cel mai celebru tată a 13 copii legitimi şi nelegitimi” (primul său născut avea să moară înecat în piscină, la vârsta de 3 ani). Actorul fiind cunoscut pentru viaţa pasională...activă, presărată atât cu iubite, cât şi cu soţii. Quinn a murit în urma unei insuficienţe respiratorii, la vârsta de 86 de ani. După moarte, toată averea lui, incluzând şi un numar considerabil de opere de artă, a rămas ultimei soţii, Kathy Benvin, fosta lui secretară, şi celor doi copii mici ai lor (Quinn a reuşit performanţa de a fi tată la vârsta de 81 de ani).

“Rezumatul” unui om deosebit S-a spus că începând din anii 70 a avut parte de roluri destul de slabe. Şi că în anii 90 a filmat pentru neimportanta serie de televiziune „Hercule“, in rolul lui Zeus. Oricum ar fi fost, amprenta lui a rămas inconfundabilă, chiar şi în roluri minore: „Iubesc viaţa, deci trăiesc. Iubesc actoria, deci joc“…
Puţini sunt cei care ştiu că Anthony Quinn este autorul unui volum extraordinar, cartea autobiografică “Lupta cu îngerul”. În acest volum, se află un fel de “testament al iubirii” al marelui actor, care rezumă într-un mod inedit, aspectele cunoscute şi necunoscute ale personalităţii lui: “Mă gândeam că da…Iubesc cele dintâi zile de primăvară, când apar frunzele fragede, iubesc soarele şi marea, iubesc râsul copiilor ca un clopoţel, iubesc foşnetul arborilor, iubesc mireasma reavănă a pământului după ploaie, iubesc albeaţa imaculată a primei zăpezi, iubesc muzica mexicană, iubesc muzica lui Puccini, iubesc învăţătura, iubesc somnul adânc de peste noapte, iubesc descoperirile, iubesc parfumul de tămâie din biserică, îl iubesc pe Thomas Wolfe, îl iubesc pe Rouault, îl iubesc pe Michelangelo, îmi iubesc copiii”…
Genial de simplu, totodată genial de complex.

De la: Boris Petroff