Tolstoi[V=]

Rezumarea primului mesaj :

LEV  NICOLAEVICI  TOLSTOI-
33]Dacă vrei să fii fericit, fii fericit.
32]Daca viata n-are nici un tel, daca ne e data numai pentru a fi traita, ca scop in sine, n-avem pentru ce trai.
31]Culege clipele de fericire! Lasă-te iubit, iubeşte! Este singura realitate, restul e nerozie.
30]Oamenii supravieţuiesc nu prin grija de ei inşişi, ci prin iubirea celorlalţi faţă de ei.
29]Oamenii fericiți nu au istorie.
28]Înţelepciunea înseamnă să ştii unde să te opreşti, să ştii ce e permis şi ce e interzis.
27]Viaţa e lupta sufletului cu trupul. Dacă înţelegi astfel viaţa, sinuciderea e imposibilă, inutilă, lipsită de sens.
26]Precum focul nu stinge focul, tot aşa răul nu stinge răul.
25]Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o primire buna, dar nimeni nu este ca o dulce mama. 
24]Mama, ideal de femeie, fermecător şi venerat.
23]Arta nu este un meşteşug, este transmiterea sentimentului pe care artistul l-a simţit.
22]Fericirea este placere fara regret.
21]Sa iubesti un barbat sau o femeie toata viata inseamna sa pretinzi ca flacara aceleiasi lumanari poate sa arda toata viata.
20]Tot ce pot sa inteleg,Inteleg doar din cauza ca te iubesc.
19]Mi se pare că supunerea faţă de guvern seamănă cu supunerea faţă de o bandă de tîlhari. Guvernul e o adunătură imorală.
18]Toti se gandesc sa schimbe lumea, dar nimeni se nu gaseste sa se schimbe pe sine.
17]Bunatatea infrumuseteaza viata, impacand toate neintelegerile; ea limpezeste ceea ce e incurcat, usureaza ceea ce e greu, inveseleste ceea ce e trist.
16]Lui Dumnezeu nu-I plac persoanele în plus. Cu El se poate vorbi între patru ochi.
15]Principala noastră nenorocire este că noi consumăm mai mult decît muncim şi de aceea ne încurcăm în viaţă.
14]Tristetea pura este la fel de imposibila ca bucuria pura.
13]Cu toţii ne dezvăluim... propriile manifestări... Această manifestare s-a terminat... Aste e tot.
12]Sînt tot slăbit. Şi e o vreme urîtă. Slavă Domnului, simt - fără să o doresc - o bună pregătire de moarte.
11]Nu există fraze sau autori care să corespundă întru totul aşteptărilor tale.
10]Fericirea este placerea care nu se repeta.
9]Nimic nu uneste mai mult oamenii dacat rasul.
8]Credinta este indefinitul in infinit.
7]Tot ce am scris despre femei sînt fleacuri. Dacă aş fi spus eu tot ce ştiu despre femei...
6]Plăcerea stă nu în descoperirea adevărului, ci în căutarea lui.
5]Daca ne cercetam bine, aproape intotdeauna vom gasi in noi un pacat pe care il osindim la altii.
4]Nimeni nu se multumeste cu bunurile pe care le are, dar toti sint multumiti de inteligenta pe care o au.
3]Nu ti-e drag cine-i frumos, ci-i frumos cine ti-e drag.
2]O minune, oricit ai vedea-o, iti apare in fiecare zi altfel.
1]Toate familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericita este nefericita in propriul fel.
=====
Sonia

Tolstoi si destinul literar

Scriitori celebri cu probleme mintale

http://www.gandul.info/magazin/nepoata-din-romania-a-scriitorului-lev-tolstoi-a-murit-la-sibiu-11993849

http://adevarul.ro/cultura/arte/interviu-video-viktoria-tolstoy-solista-jazz-sangele-rusesc-reflecta-muzica-cant-1_52d0447ac7b855ff565f7044/index.html

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/sonata-kreutzer-moartea-lui-ivan-ilici-de-lev-tolstoi--31481.html

http://cultural.bzi.ro/scriitori-celebri-cu-probleme-mintale-2400

Leo Tolstoy

• Fiction
  
  
  
  • Albert
    
  • Anna Karenina
    
  • Boyhood
    
  • Childhood
    
  • Father Sergius
    
  • Hadji Murad
    
  • Master and Man
    
  • Resurrection
    
  • The Cossacks
    
  • The Death of Ivan Ilych
    
  • The Forged Coupon
    
  • The Kreutzer Sonata
    
  • War and Peace
    
  • Youth
    
  
  


• Non-Fiction
  
  
  
  • A Confession
    
  • Bethink Yourselves
    
  • The Kingdom of God is Within You
    
  • Tolstoy on Shakespeare
    
  
  


• Plays
  
  
  
  • Fruits of Culture
    
  • Redemption
    
  • The Cause Of It All
    
  • The First Distiller
    
  • The Light Shines in Darkness
    
  • The Live Corpse
    
  • The Power of Darkness
    
  
  


• Short Stories
  
  
  
  • A Grain As Big As A Hen's Egg
    
  • A Lost Opportunity
    
  • A Prisoner in the Caucasus
    
  • A Spark Neglected Burns the House
    
  • After the Dance
    
  • Alyosha the Pot
    
  • An Old Acquaintance
    
  • Esarhaddon, King of Assyria
    
  • Evil Allures, But God Endures
    
  • God Sees the Truth, But Waits
    
  • How Much Land Does a Man Need?
    
  • Ilyás
    
  • Ivan the Fool
    
  • Little Girls Wiser Than Men
    
  • My Dream
    
  • Polikushka
    
  • The Bear Hunt
    
  • The Candle
    
  • The Coffee-House of Surat
    
  • The Empty Drum
    
  • The Godson
    
  • The Imp and the Crust
    
  • The Repentant Sinner
    
  • The Young Tsar
    
  • There Are No Guilty People
    
  • Three Hermits
    
  • Three Questions
    
  • Too Dear!
    
  • Two Old Men
    
  • What Men Live By
    
  • Where Love Is, God Is
    
  • Work, Death, and Sickness
    
  
  


• Essays
  
  
  
  • A Letter to A Hindu
    
  • On the Significance of Science and Art
    
  • On Labour and Luxury
    
  • To Women
    
  • The Census in Moscow
    
  • Concerning the Legal Status of the Jews
    
  
  

http://cultural.bzi.ro/20-noiembrie-1910-s-a-stins-din-viata-lev-tolstoi-6996

http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/tolstoi-si-sotia-sa-iubire-chin-si-gelozie--21900.html

Anna Karenina, de Lev Tolstoi

http://www.revistamagazin.ro/index2.php?option=com_content&task=view&id=9863&pop=1&page=0&Itemid=18

Asa cum se intampla cu oricare mare opera a literaturii, romanul "Anna Karenina" de Lev Tolstoi, a fost ecranizat, de-a lungul anilor, de nenumarate ori, eroina fiind readusa la viata de mari actrite ale cinematografiei mondiale: Greta Garbo in 1935, Vivien Leigh in 1948, Tatyana Samojlova in 1967, Sophie Marceau in 1997 si de Helen McCrory in mini-seria TV din anul 2000. Acum a venit randul tinerei actrite, iubitoare a filmelor de epoca, Keira Knightley, sa patrunda in universul acelei epoci.

http://www.revistamagazin.ro/content/view/9384/7/

In 1828, in satul Iasnaia Poliana, aflat la 200 km sud de Moscova, s-a nascut cel ce avea sa devina unul dintre cei mai proeminenti scriitori ai Rusiei si ai lumii intregi, marele Lev Tolstoi. Aici a trait titanul cei mai multi ani din viata scriind atat de apreciatele romane "Razboi si Pace" si "Ana Karenina". In lunga perioada petrecuta la Iasnaia Poliana s-a ingrijit atent de numeroasa lui familie si a incercat sa puna in practica teoriile sale privitoare la egalitatea sociala si milostenia crestina.

Ce citesti?


Lev Tolstoi: Anna Karenina

Razboi si pace

Editura LEDA anunță apariţia în colecţia LEDA CLASIC a unei noi traduceri a capodoperei lui Lev Tolstoi în tălmăcirea unuia dintre cei mai valoroşi traducatori români din limba rusă – Nicolae Iliescu. Acestă apariţie reprezintă un mare eveniment editorial...

LEV NICOLAEVICI TOLSTOI s-a născut la 28 august (9 septembrie) 1828, la Iasnaia Poliana. Personalitate monumentală a vârstei de aur a literaturii ruse, temperament pătimas, căutând răspunsuri la întrebările care l-au urmărit o viaţă întreagă, a creat o operă bogată care i-a reflectat trăirile şi destinul: romane (Război şi pace, Anna Karenina, Învierea), o trilogie autobiografică (Copilăria, Adolescenţa, Tinereţea), drame psihologice (Puterea întunericului, Cadavrul viu), scrieri filosofice (O confesiune, Religia mea, Ce este arta?, Împărăţia lui Dumnezeu este cu tine), nuvele şi povestiri (Sonata Kreutzer, Moartea lui Ivan Ilici, Hagi Murad, Povestiri din Sevastopol, Stăpân şi slugă, Cuponul falsificat, Albert). A cunoscut gloria universală, iar opera sa şi-a pus amprenta, mai mult decât oricare alta, atât pe literatura rusă, cât şi pe cea universala. A murit la 7 noiembrie (20 noiembrie) 1910, la vârsta de 82 de ani.


Detalii...

Cum au ajuns rudele marelui Lev Tolstoi până la SibiuReportaj, Din ţară

PILDĂ CREŞTINĂ LEV TOLSTOI DESPRE MOARTE


Aşa, în timpul traiului meu la Paris, priveliştea pedepsei cu moartea* mi-a dat în vileag şubrezenia superstiţiei mele privitoare la progres. Cînd am văzut acel cap despărţit de trup, şi cum, separat, a fost trîntit într-o ladă, am înţeles - nu cu mintea, ci cu întreaga mea fiinţă - că nici un soi de teorii privind raţionalitatea existenţei şi a progresului nu poate justifica o asemenea faptă şi că, chiar dacă toţi oamenii din lume, încă de la facerea lumii, considerau, potrivit mai ştiu eu căror teorii, că acest lucru e necesar - eu ştiu că aşa ceva nu trebuie făcut, că, judecînd pe baza celor petrecute, bun şi necesar nu e ceea ce spun şi fac oamenii, şi nici progresul, ci sînt eu cu inima mea. Un alt moment al conştientizării insuficienţei, pentru viaţă, a superstiţiei progresului, a fost moartea fratelui meu**. Inteligent, bun, serios, s-a îmbolnăvit tînăr fiind, a suferit mai bine de un an şi a murit în chinuri, fără să înţeleagă de ce a trăit şi, cu atît mai puţin, de ce moare. Nici un fel de teorii n-a putut da un răspuns acestor întrebări, nici mie, nici lui, de-a lungul îndelungatei şi chinuitoarei lui stingeri.
* La Paris fiind, Tolstoi a asistat la o execuţie prin ghilotinare, ce a avut lor pe 25 martie/6 aprilie 1857. Evenimentul l-a marcat profund.
** Nikolai Nikolaievici, fratele mai vîrstnic al lui Tolstoi, a murit de tuberculoză la 20 septembrie 1860, la Hyeres, în Franţa. Lev Nikolaievici a asistat la moartea lui.
LEV TOLSTOI

Tolstoi, mai apreciat in Occident decat ...


La o suta de ani de la moartea celebrului scriitor rus Lev Tolstoi, care si-a ... detalii »

Ultimele clipe din viaţa lui Lev Tolstoi

"Anna Karenina" în 2010 - versiunea cu androizi


O versiune nouă a romanului "Anna Karenina" de Lev Tolstoi, în care apar roboţi şi androizi, va fi lansată de Quirk Books din SUA. Editura americană a înregistrat deja un mare succes cu volumul "Mândrie, prejudecată şi zombie".

Evenimente literare speciale, la 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a lui Lev Tolstoi


Împlinirea a 100 de ani de la trecerea în nefiinţă a celebrului scriitor rus Lev Tolstoi, autor al romanului "Anna Karenina", va fi marcată în toată lumea anul acesta, prin noi traduceri ale operelor sale, dar şi prin lansarea în Europa a unui film despre viaţa sa, informează The Guardian.

Dumnezeul lui Tolstoi (II)
http://www.ziaruldeiasi.ro/opinii/dumnezeul-lui-tolstoi-ii~ni5uh7

Ma uit in luciul baltoacelor formate si imi zic: iata ce-i omul... Omul e suma tuturor animalelor din el!
Vazind
ca Tolstoi ramine neclintit in suspiciunea sa, presedintele spuse:
«Prea vrei sa le stii pe toate. Prea iti bagi nasul in toate celea.
Cercetezi tot ce se afla si aici si dincolo. La ce iti foloseste toata
stiinta asta, daca nu crezi in Dumnezeu cu adevarat? Gindesti prea
mult. Vrei sa intelegi totul. La ce bun? Cercetezi orice ti se arata in
fata ochilor. Intorci lucrurile pe o parte si pe alta, incercind sa
descifrezi continutul lor. Daca pui mina pe o piatra, si pe asta ai
vrea s-o storci de ultimul inteles. Nu mai cerceta atita. Lasa-te in
voia valurilor. Traiese-ti clipa de acum... Esti plin de orgolii si
avid de putere, conte... Ramii cu bine, noi am plecat...». Si
rasucindu-se pe calciie, presedintele ii intoarse spatele, murmurind in
sinea sa: «Te crezi sfint si propovaduisti mila crestina, dar uita-te
mai bine in jurul tau. Ai fost un hulpav. Un vesnic nesatul. E putred
adevarul pe care l-ai propavaduit... ». Apoi, intorcindu-se din nou
spre mine: «Auzi ce zice Lev: Acel ce n-a cunoscut-o decit pe sotia sa
si a iubit-o stie mai mult despre femei decit cel ce-a cunoscut o
mie... Ce parere ai despre postulatul asta? Citindu-l, ce-ti zici:
trebuie sa ma multumesc cu ce am si sa nu rivnesc la bunul altuia...
Adica de ce sa nu rivnesc? Pai, daca n-as rivni, nici n-as stii sa
pretuiesc propriul meu bun. N-as avea nici un reper. As orbecai in
bezna. Si, iubind-o doar pe sotia mea, as semana in mine multa
indoiala. Pina si un soarece se plictiseste de-o singura gaura si sapa
altele, d-apoi noi! Omul e facut pentru

cunoastere. Contele a inselat-o de cite ori a avut ocazia... Batrinul e
un ipocrit de nu gasesti pereche... Iata ce gogosi ne vinde contele
despre conditia umana: Oamenii, spune el, sint asemenea riurilor; apa
in toate riurile este la fel, una si aceeasi, dar fiecare riu este aici
ingust, colo repede, dincolo lat, acum linistit, apoi curat
,
cind rece, cind tulbure, cind cald. La fel si oamenii... In primul
rind, apa nu e nicaieri la fel. Chiar si picaturile de ploaie care cad
pe pamint nu au aceeasi compozitie... Ca sa nu mai vorbim de greutate
si de forma. In privinta raurilor, contele, cum sa-ti zic, bate apa in
piua... Fiecare om e ca un riu... Dar poate omul nu e riu, ci o balta
statuta, in care oracaie fel de fel de broaste... si pe masura ce trece
timpul apa nu se primeneste, ci se impute, intelegi?! Uita-te, de
pilda, chiar la tine. Te crezi un riu tumultos, ce curge la vale? Tu
stai pe loc si baltesti aicea la presedentie. In fiecare zi ce trece,
devii tot mai imbicsit. Zadarnic incerc sa-ti primenesc gindurile. Tu
insa esti orb si surd la sfaturile mele. Prin urmare, unde e de riul
care esti tu? Nicaieri. N-ai fost riu si nici n-o sa fii. Nici eu n-as
putea spune ca sint mult mai breaz decit tine. Si in mine exista multa
inertie. Poate ca sint momente cind ma simt asemenea unui rau sau a
unui fluviu. Ma bintuie ginduri si patimi ce-mi anima spiritul. Si
atunci simt in mine totul viu. Fiecare celula curge inconjurata de alte
celule, in virtejuri mai mari si mai micute, dar pline de tumult. Dar
nu trec decit citeva clipe si curgerea aceasta tumultoasa se transforma
in ceva statut. Ma simt asemenea unui suvoi plin de chistoace ce se
scurge pe linga un gard putred, adunindu-se intr-o baltoaca. Ma uit
atunci in luciul baltoacelor formate si imi zic: iata ce-i omul... Omul
e suma tuturor animalelor din el!

Dumnezeul lui Tolstoi (I)
http://ziaruldeiasi.ro/opinii/dumnezeul-lui-tolstoi-i~ni5tus

Totul se naste din gol si piere in gol. Numai imaginile ramin. Ca, de altfel, si ideile si senzatiile care le anima...
Lunecind
pe dalele de marmura invaluite-n fum, presedintele se intilni, in
mijlocul pavilionul destinat curiozitatilor, si cu barba de patriarh a
lui Lev Tolstoi: «Ma, il lua in primire el, tu ce cauti aici, de nu mai
incape omul de tine?! Si daca esti conte, de ce umbli descult? Ia, ma,
si te inalta, daca tot te lauzi ca iti cosi singur ghetele!». Si, dupa
o clipa de tacere: «Si ce-i cu sacul asta pe care-l porti in loc de
pardesiu? Doar nu esti jidovul ratacitor?». Presedintele apuca bastonul
din mina osoasa a contelui, strabatuta de o retea de vene albastrii,
si, dupa ce-l cerceta cu atentie, spuse: «Te mai intreb inca o data: ce
vrei? De ce umbli pe cimp, pardon, adica prin pavilion de unul singur?
Poftim? Ce-ai zis? Aha, am inteles: vrei sa-l gasesti pe Dumnezeu?».
Apoi spre mine: «I-auzi, contele il cauta pe Dumnezeu...». Si iarasi,
intorcindu-se spre Tolstoi: «Dar unde ti-e luminarea? Nu crezi cumva ca
Dumnezeu a fugit din bisercia si s-a ascuns aici, in pavilionul de
bizarerii? In fond
,
adauga el, ce sa caute Dumnezeu intr-o biserica? El e pretutindeni.
Peste tot locul. Cu mici exceptii. In fond, lacasurile de cult sint pentru

om, nu pentru Dumnezeu. Pun ramasag ca Dumnezeu n-a trecut in veci pe
la biserica si s-a pitit pe undeva intr-o scorbura de copac, de unde
apare cind nu te astepti. Ia hai sa vedem daca-i acolo», spuse
excelenta sa clatinind-se usor in dreapta si in stinga sosiei contelui
Tolstoi. Apoi, ridicindu-si barbia spre cabina nevazuta a operatorului,
racni: «Hei, amice, ia pune pe tapet, mata, imaginile cu Frumoasa din
padurea adormita...». Din cabina razbatura iarasi citeva zgomote
infundate, apoi se auzi un vals de Strauss si imediat dupa acestea
drumul prin pavilion ne fu barat de citeva trunchiuri cazute... «Nu te
teme, mi se adresa presedintele, sint doar niste imagini. Dar poate ca
si imaginile sint bune la ceva?!». Apoi, isi intoarse din nou capul
spre Tolstoi: «Ce-ar fi, zise el, sa cadem in genunchi in fata acestor
copaci si sa-l rugam pe Dumnezeul tau sa iasa de acolo... Sau poate ca
tu zici ca sint doar niste imagini, niste spectre si nu copaci
adevarati? Ei si?.... Si ce daca nu sint copaci adevarati? Dumnezeu
poate insufleti si-un spectru!». Ultima propozitie suna destul de
ciudat, astfel ca batrinul conte tresari, incruntindu-si sprincenele
stufoase. «In fine, treaba ta, il contracara presedintele. Fa ce crezi
de cuviinta. De ce esti reticent? Daca Atotputernicul a insufletit
lutul cu duhul sau, de ce n-ar putea insufleti si imaginile?! Pentru
El, o astfel de fapta ar fi mult mai usor de facut... Nevazutul
insufleteste vazutul... Aduce simpla imagine in stadiul de obiect sau
de fiinta lipsita de substanta... Ce vrei mai mult? Cum, crezi ca asta
nu e posibil? De ce? Pe lumea asta orice e posibil, zau asa!», exclama
presedintele.... Intre timp, din scorburi incepu sa iasa fum,
intinzindu-se printre coloane. «Ei, vad ca Dumnezeu ne asculta,
facindu-si simtita prezenta prin acest fum... Ei, conte, conte, de ce
nu vrei sa crezi ca lumea asta-i doar o iluzie? De ce vrei sa te
convingi ca materialitatea lumii e vorba goala aruncata in vint?
Materia e-un fum si poate nici atit. Ea se incheaga si se destrama
asemenea norilor pe care vintul ii mina peste ses. O privesti si e.
Inchizi ochii si nu mai e. Totul se naste din gol si piere in gol.
Numai imaginile ramin. Ca, de altfel, si ideile si senzatiile care le
anima...».

"Război şi pace", cea mai bună carte a tuturor timpurilor
Romanul "Război şi pace" scris de Lev Tolstoi este 'cea mai bună carte a tuturor timpurilor şi popoarelor', consideră săptămânalul american Newsweek, care îl plasează pe primul loc în topul celor 100 de opere literare ale lumii. Pe primele zece locuri ale topului mai [...]