Delta Dunării[Dunarea]

Rezumarea primului mesaj :


www.naverapide.ro
Pentru cei interesati sa calatoreasca in Delta Dunarii, un site de actualitate cu preturile si orarul navelor rapide pe aripi portante care circula pe Dunare. www.naverapide.ro
Va multumesc
POSTAT  DE  UTILIZATORUL  "DEBEU"

Delta Dunarii





http://www.natgeo.ro/natura/habitat-conservare/delta-dunarii



Aportul cel mai bogat si pretios al Romaniei la biodiversitatea lumii si la patrimoniul ei natural.

Parte emblematica a patrimoniului national si universal, sit UNESCO, RAMSAR, NATURA 2000, Peisajul European al Anului 2009, Delta Dunarii este pentru mine pur si simplu locul de la marginea Marii Negre unde te simti un rasfatat al naturii. Acolo, intre cele peste 5.400 de specii de plante si animale cunoscute pana in prezent si, se presupune, multe altele nedescoperite, esti in cea de-a treia zona din lume ca biodiversitate, dupa Marea Bariera de Corali si Insulele Galápagos.

Eu n-am cunoscut-o asa. Am razbit acolo datorita unui prieten de bloc, al carui tata fusese prim-secretar la Tulcea prin anii ’60, adica exact atunci cand se hotarase exploatarea resurselor naturale ale Deltei dupa un plan cincinal. Mult mai tarziu, cand am acceptat postul de guvernator al rezervatiei, mi s-a parut ca plec intr-un exil de misionar.

Cu o suprafata de 580.000 ha, din care 84% pe teritoriul Romaniei, a douazecea din lume ca marime si a doua din Europa, dupa cea a Volgai, delta celui mai poluat fluviu european reprezinta cea mai intinsa zona umeda de stufaris, migratie si habitat al pasarilor de apa din Europa.

Intersectie a trei regiuni: continentala, stepica si marina; gazda a 30 de tipuri de ecosistem; simfonie finala in trei brate a celui de-al doilea mare fluviu al batranului continent, Dunarea, izvorata din Muntii Padurea Neagra, Germania, parcurge noua tari si aproape 3.000 de km, dupa care se varsa fastuos in Marea Neagra.

Nimic nu se compara cu aceasta intalnire dintre ape ce se innobileaza una pe cealalta, unde ia nastere cel mai tanar pamant romanesc, aparut in ultimii 20.000 de ani si cu o dinamica vizibila de la an la an. Avand cea mai mare colonie de pelican-comun din Europa, Delta gazduieste si peste 15 situri de patrimoniu (castre romane, cetati grecesti, bizantine, getice), unde sunt ingropate, in asteptarea marketingului potrivit, o printesa si o mare poveste de dragoste locala in registru shakespearian.

Dar este si un loc cu proprietati benefice pentru metabolismul uman: se spune ca in Delta Dunarii te odihnesti de doua ori mai repede decat in alte locuri. Ca si in cazul Alaskai, norocul acestui loc a fost ca nu se ajunge usor la el, iar genul de drumetie practicata aici – un soi de vagabondaj, cu conservele si ceaunul in rucsac sau aciuat prin casele albalbastre ale lipovenilor – a tinut turismul de masa departe. Nu insa si industrializarea...
Caci Delta Dunarii este unul dintre marile exemple de interventie umana nefasta, despre care Comandantul Jacques-Yves Cousteau spunea in 1991, in urma vizitei stiintifi ce facute de-a lungul Dunarii si in Delta, ca este un „amestec de superb si oribil“ si ca este „incredibil cum aceasta zona este inca vie dupa cate i-ati facut pana acum...“

Pasarile salbatice din Delta, in pericol din cauza gerului si a vanatorilor

Ce puteti vedea in Delta Dunarii iarna

Delta Dunarii, un Paradis pe Pamant


http://www.askmen.ro/Delta_Dunarii_un_Paradis_pe_Pamant-a7807.html

Si daca ati cutreierat globul pamantesc in lung si in lat, si daca ati vazut cadanele desertului, ruinele Greciei, vi s-a spus ora exacta de catre Big Benul Londrei, ati simtit inghetul Antarcticii, ori zapuseala Australiei si ati inotat cot la cot cu delfinii din Coasta de Azur, tot nu ati vazut nimic daca nu ati fost in Delta Dunarii.

Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica, Delta Dunarii( 2540 km2), se afla partial in Dobrogea si partial in Ucraina.

Delta Dunarii este plasata, din punct vedere geologic, intr-o regiune mobila a scoartei terestre numita Platforma Deltei Dunarii (regiunea predobrogeana). Platforma Deltei Dunarii vine in contact in partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean, prin falia Oancea-Sf. Gheorghe, care este aproximativ paralela cu Bratul Sfantu Gheorghe.

In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78% din suprafata totala. Principalele specii stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii.

Cercetarile recente au dus la identificarea a 955 specii de cormofite spontane, reprezentand:
-elemente eurasiatice (28%)
-estice (24%)
-europene (14%)
-cosmopolite si adventive.





Delta Dunarii este un adevarat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatica europeana, intreaga fauna de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici isi gasesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.

Contine mai mult de 320 de specii de pasari ca si 45 de specii de peste de apa dulce in numeroasele sale lacuri si japse. Acesta este locul unde milioane de pasari din diferite colturi ale Pamantului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediterana) vin sa cuibareasca.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca un paradis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta 81% din avifauna Romaniei.

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavara din Marea Neagra.

Este intr-adevar o experienta unica sa petreci cateva zile de vara in delta, la pescuit, sa vezi natura dezbracata, necenzurata de ecoul manelelor, al fumului de gratar sau al mitocaniei urbane(cu specimenele ei). Sa pornim asadar spre ceea ce inca a ramas un Paradis terestru, nu ca sa distrugem, ci ca sa ne bucuram, sa admiram, sa ne relaxam in putinul colt de natura adevarata care a mai ramas.

Frumoasa Dunare albastra

Pastrand inca in suflet ultimele acorduri ale Concertului de Anul Nou de la Viena, putem poposi cateva clipe, macar cu gandul, pe malurile Dunarii. Vienezii iubesc si respecta batranul fluviu. Face parte din fiinta lor asemenea valsurilor lui Strauss. Curgand nu departe de vestitul Prater, te invita sa poposesti alaturi de el sau sa-i admiri limpezimea undelor. Chiar calatorii cu metroul pot sa priveasca Dunarea asa cum se cuvine, pentru ca aici trenul iese la suprafata, peretii statiei au hublouri uriase prin care vezi fluviul si exista scari pe care cobori pana pe malul apei si apoi poti urca inapoi in gara fara probleme.

Intalnire cu ... Anonimul

Turism si ospetie pe Clisura Dunarii
Dunarea la Cazane... Candva spaima navigatorilor, salbaticul fluviu de odinioara aluneca astazi lenes si lent, ca un sarpe de aur. Oglindit in apele lui, soarele primaverii explodeaza in jerbe scanteietoare care curg, ca o lava, printre malurile abrupte. Adanc cum n-a mai fost si lat cum nu s-a mai vazut niciodata, Danubius ascunde in strafunduri taine de mult uitate.

Citeste tot articolul

Dunărea rămâne fără peşte

Poluarea afluenţilor modifică fauna Dunării

Delta Dunării - paradisul secular creat de natură


Delta Dunării este rezervaţie a biosferei, ceea ce implică conservarea zonei aşa cum este, cu o minimă intervenţie din partea omului.

Aşadar, dacă vrei să vizitezi Delta Dunării, trebuie să ştii că intri într-un loc sălbatic de o rară frumuseţe. De aceea trebuie să fii însoţit de o persoană care cunoaşte foarte bine locurile. Ai de ales între zeci de trasee, care mai de care mai minunate. Bineînţeles, Delta Dunării este considerată raiul pescarilor. Pentru început, îţi pot recomanda două locuri - Canalul Crişan şi Mila 23.
În primul poţi prinde plătică, biban sau roşioară. Dacă însă te trezeşti de dimineaţă, sigur ai să simţi cum trage la râmă somnul sau ştiuca. La Mila 23 îţi poate cădea în plasă peşte mic, numai bun pentru a încropi o masă pescărească ad-hoc.
Un punct turistic deosebit de atrăgător este Periteasca - Bisericuţa - Gura Portiţei. Minunăţiile zonei ţin de legătura ce se face între apele mării şi cele ale complexului de lacuri Razim - Sinoe.

Una dintre cele mai importante rezervaţii ornitologice

Cei peste 200 de metri de deschidere naturală ai Portiţei au fost astupaţi cu zeci de tone de calcar adus de la Capul Dolosman. Aici există o cherhană şi un popas turistic ce s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Este şi locul unde se serveşte un nemaipomenit borş lipovenesc - specialitatea casei la Gura Portiţei.
Trebuie să mai ştii că Periteasca - Bisericuţa - Gura Portiţei este şi o importantă rezervaţie ornitologică, întinsă pe nu mai puţin de 4.000 de hectare. Vei vedea aici un punct de întâlnire a păsărilor călătoare, obişnuite cu o salinitate mare a mediului.
Aceasta este numai o infimă parte din Delta Dunării, însă cred că te-am convins în ceea ce priveşte oportunităţile turistice.





Preţul sejurului într-un colţ de rai

Te poţi caza la pensiuni sau hoteluri. La pensiuni, tarifele sunt cuprinse între 50 şi 70 de lei/zi/persoană, în funcţie de perioada sau durata şederii. În ceea ce priveşte hotelurile, există pachete de servicii - de exemplu, pentru două persoane, şapte zile, trebuie să plăteşti aproximativ 1.800 de lei. În preţ sunt incluse şi trei mese pe zi. Plimbările de agrement, partidele de pescuit costă, în medie, 30 de lei/oră. Dacă grupul este mai mare de două persoane, se poate ajunge la 10 lei/oră.





În pădurea Caraorman, lianele ajung şi la 25 de metri lungime

Caraorman poate fi o posibilă destinaţie foarte plăcută. Aici găseşti una dintre cele mai interesante zone împădurite din lume, Pădurea Caraorman. În limba turcă s-ar traduce Pădurea Neagră. Numele provine de la vegetaţia bogată şi de la stejarii cu ramuri dese ce o alcătuiesc.
Lianele ce se găsesc în Pădurea Caraorman sunt lungi de 25 de metri şi au origine mediteraneană. Tot aici poţi găsi arbori de diferite specii, unii dintre ei fiind rarităţi în Europa şi chiar în lume: ulmi, sălcii, plopi albi şi negri, arini sau frasini pufoşi. În Pădurea Caraorman mai poţi vizita locuri deosebite, cum ar fi Fântâna Vânătorilor, unde ai ocazia să te sprijini de trunchiul unui stejar de 400 de ani. I se mai spune stejarul îngenuncheat, din cauza ramurilor care s-au întins pe pământ.





Un ţinut exotic cu păsări şi plante rare

Indiferent dacă eşti iubitor de natură, călător în căutarea ineditului sau om de ştiinţă, Delta Dunării oferă fiecăruia un strop din frumuseţea şi bogăţia ei. Coincidenţă sau nu, Dunărea a luat naştere prin unirea a trei izvoare din Munţii Pădurea Neagră şi se varsă în Marea Neagră prin trei braţe principale: Chilia, Sulina şi Sfântul Gheorghe. Ele formează una dintre cele mai spectaculoase şi interesante zone umede din lume: Delta Dunării. Cunoscută şi sub numele de paradisul păsărilor, aceasta este un ţinut exotic, cu peste 1.200 de specii de plante, arbori şi arbuşti, ce adună laolaltă peste 300 de specii de păsări, peste 3.400 de specii de animale şi 90 de specii de peşti.

Cotele Dunarii se apropie de minima istorica de 43 de centimetri

Afaceri contra naturii: se privatizeaza si ultimele plaje salbatice din Delta

Plajele Sulina si Sfantul Gheorghe, ultimele plaje salbatice din Europa, vor fi inchiriate unor firme private, potrivit unui proiect al Admi..

Vacanţă în paradisul pescarilor

Delta Dunării se întinde pe o suprafaţă de 5050 km pătraţi, împreună cu complexul lagunar Rasim - Sinoe. Delta propriu-zisă are o suprafaţă de 2540 km pătraţi, care creşte anual cu 40 m pătraţi, datorită celor 67 milioane tone de aluviuni. Prima atestare istorică a Deltei Dunării aparţine grecului Herodot, care descrie intrarea flotei persane a lui Darius prin Deltă, după ce poposise la Histria. Aici sunt prezente mai mult de 320 de specii de păsări şi 45 de specii de peşte de apă proaspătă, Delta Dunării intrand în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991 ca rezervaţie a biosferei. Un peisaj mirific se oferă turistului avid de natură. 18 rezervaţii protejate şi zone-tampon sunt răspandite în Deltă. Amatorii pescuitului sportiv pot găsi în apele Deltei ştiucă, somn, crap, şalău, caras, caracudă, avat, biban, roşioară, plătică, lin. Vegetaţia este una specifică mlaştinilor şi ocupă 78% din totalul suprafeţei. Dunărea, ajunsă la Pătlăgeanca, se bifurcă în două braţe, Braţul Chilia la nord şi Braţul Tulcea la sud, braţ care mai apoi se desparte în Braţul Sulina şi Braţul Sfantul Gheorghe. Braţul Chilia formează graniţa cu Ucraina şi transportă pe cursul său de o lungime de 104 km 60% din apele şi aluviunile Dunării. Braţul Sulina este situat în mijlocul Deltei, şi, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind permanent dragat şi întreţinut pentru navigaţia vaselor maritime. Cursul braţului Sfantul Gheorghe este orientat spre sud-est şi se desfăşoară pe 112 km, transportand 22% din debitul Dunării. La vărsare formează insulele Sacalin, considerate un început de deltă secundară. Delta Dunării este cea mai nouă formă de relief din Romania.

Viitorul Deltei Dunării

CADRAN POLITIC 48

Aşa vede Delta călătorul atent: loc gemoetric al schimbării rapide, organism viu cu mare putere de regenerare care face faţă unor provocări intense şi agresive. Aşa a văzut-o şi savantul Costeau. Pe muchie de cuţit se simte, de bună seamă, păsăretul agresat de asaltul şalupelor, dar şi peştimea înjunghiată la icre de curentul electric pe care i-l dăruiesc braconierii. Pescarii resimt şi ei şocul civilizaţiei, dar apucă a se dedulci şi la binefacerile ei. În ce măsură civilizaţia e un beneficiu pentru Deltă ca organism viu şi intergrat, în ce măsură e o otravă lentă dar eficace, asta se străduiesc să anticipeze savanţii.



Pentru observatorul cu bun simţ, ecuaţia e un pic mai simplă şi conţine, ca orice ecuaţie care se respectă, trei termeni daţi şi o necunoscută, după cum urmează: de un secol, când argumentele economice au împins omul să scormonească în carnea Deltei, flora, fauna şi civilizaţia au cunoscut valuri de agresiuni şi au supravieţuit; fără progres, turism şi exploatare, localnicii, cea mai armonioasă împletire etnică şi culturală din ţară, sunt sortiţi extincţiei, asemeni indienilor americani; istoria lumii musteşte de experienţele paradisurilor pierdute şi a culturilor pârjolite de nepăsare. Necunoscuta e echilibrul pe care noi, cei dinafară, guvernanţii, turiştii, afaceriştii, ecologiştii, înţelegem să-l stabilim, acţionând, sau, dimpotrivă, limitându-ne poftele, ca să păstrăm viu un univers prea complex să-l putem înţelege. Şi dacă nu ? O lume construită după chipul şi asemănarea Raiului se va stinge în tăcere, cu demnitate. Un paradis în minus. Iată ce încearcă redacţia noastră să stopeze şi-de ce nu ?-să elimine. Care este viitorul Deltei Dunării, aproape nimeni nu poate ştii, ci doar intui.


Regatul Deltei, loc de refugiu


Este cel mai nou pământ al continentului, locul unde şi-au găsit refugiu din faţa poluării şi civilizaţiei distrugătoare mii şi mii de specii de peşti, păsări şi plante. Poţi zări şi câţiva pescari aproape sălbăticiţi, ascunşi în colibe de stuf, printre dune şi sălcii cu pletele plecate până la apa canalelor molcome. Repară încontinuu plase de pescuit şi bărci greoaie de lemn, pe care le dau cu smoală, să fie mai trainice. Regatul Deltei, locuit de personaje de basm, te primeşte cu braţele larg deschise din Portul Tulcea până la Sulina, locul unde bătrânul fluviu se odihneşte în Marea Neagră. Delta s-a format de-a lungul a 16.000 de ani, din mâlul adunat de Dunăre de prin tot continentul. Delta dispune atât de păduri vechi, cu copaci de peste o mie de ani, cât şi de păduri noi, cele mai cunoscute fiind Caraorman şi Letea. Cercetătorii au ajuns la concluzia că aici există circa 1600 specii de plante, 330 specii de păsări de tip mongolic, chinez, siberian, mediteraneean şi european, cele mai întâlnite fiind pescăruşii şi cormoranii. În Deltă trăieşte cea mai mare parte a populaţiei europene de pelican comun şi pelican creţ, alături de circa 60 la sută din populaţia mondială de cormoran mic şi 50 la sută din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu. O astfel de varietate este unică pe glob. Aici trăiesc aproape 3000 de specii de vieţuitoare, iar în acest număr nu includem păsările. Sunt animale şi insecte care nu se întâlnesc nicăieri în lume, printre care o specie de fluturi cu anvergura aripilor de până la 18 cm. Dintre acest specii majoritatea se găsesc pe o aşa-zisă ’’listă roşie’’ a ONG-urilor internaţionale specializate în protecţia mediului, fiind specii pe cale de dispariţie la nivel mondial. Delta Dunării reprezintă şi o importantă zonă tampon, ferind ecosistemul Mării Negre de o mare parte a efectelor negative ale intervenţiei antropologice. Delta Dunării are forma unui triunghi. Un triunghi cu laturile de apă. Practic, singurul mod în care poţi să te deplasezi este barca.


Dunărea, în pericol


Fluviul Dunărea este extrem de afectat de încălzirea globală, poluare, pescuit excesiv şi îndiguiri masive. Informaţia apare într-un top al celor mai ameninţate zece fluvii din lume, publicat de WWF. Potrivit raportului dat publicităţii zilele trecute, 80 la sută din zonele inundabile ale Dunării au dispărut în ultimele două secole din cauza intervenţiilor umane. Desecările şi îndiguirile de pe cursul fluviului au determinat modificări grave şi ireversibile pe 78 la sută din lungimea fluviului. Din această cauză există un risc major ca mai bine de trei sferturi din Dunăre să nu îndeplinească obiectivele Directivei Cadru Ape a UE, care prevede ’’atingerea calităţii ecologice bune pentru toate apele de pe continent până în 2015’’. Cursul fluviului va fi puternic afectat şi de proiectul Coridorului VII European, care urmează să lege portul Rotterdam de Constanţa. Întrucât Dunărea este singurul fluviu european care nu are adâncime minimă garantată, albia acestuia urmează să fie dragată şi îndiguită, iar pragurile eliminate pentru a permite dezvoltarea traficului naval. Pentru realizarea Coridorului VII, în România urmează să se execute lucrări care ameninţă două zone principale, unde este planificată adâncirea albiei fluviului. Raportul WWF arată că aceste zone includ sute de insule naturale pe o distanţă de 500 kilometri, de-a lungul graniţei româno-bulgare şi o zonă între Călăraşi şi Brăila, unul dintre ultimile locuri de depunere a icrelor sturionilor. Cei 1000 kilometri ai Dunării, de la Porţile de Fier la Marea Neagră, reprezintă ultima porţiune în care fluviul mai curge liber şi una dintre cele mai improtante 200 de zone naturale din lume. Operaţiunile pun în pericol zonele umede şi biodiversitatea, inclusiv resursele piscicole, dar şi coborârea nivelului pânzei freatice, periclitând accesul la apa potabilă pentru 20 milioana de oameni din bazinul fluviului. Realizarea în comun, de către toate ţările riverane, a unei hărţi de risc la inundaţii pentru întreg cursul Dunării, precum şi evaluarea calităţii apelor Dunării sunt doar două dintre priorităţile preşedinţiei române a Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea-ICPDR, cu sediul la Viena, organism înfiinţat de 11 state situate în Bazinul Dunării pe 29 iunie 1994, ţara noastră alăturându-li-se în 1995. România este în prezent depozitarul Convenţiei şi a preluat preşedinţia Comisiei începând cu 22 ianuarie 2007 de la Republica Moldova, secretarul de stat Lucia Ana Varga devenind preşedintele acestui organism. Celelalte priorităţi ale preşedinţiei române a ICPDR în acest an sunt întărirea cooperării dintre ICPDR şi Comisia pentru protecţia Mării Negre împotriva poluării, continuarea implementării Directivei Cadru pentru Apă în bazinul fluviului Dunărea, realizarea unei întâlniri a ţărilor din bazinul Dunării şi din regiunea Mării Negre, care deja a avut loc în 23 februarie 2007 la Bucureşti, întărirea cooperării dintre ICPDR şi sectorul privat, prin organizarea în luna octombrie a acestui an la Bucureşti a unei întâlniri între ICPDR şi un număr de companii transnaţionale care activează în bazinul Dunării (Coca Cola, OMV, ALCOA etc.). Atingerea acestor obiective va contribui la consolidarea poziţiei României, ca promotor al politicii de mediu a Uniunii Europene în regiunea Mării Negre şi va urgenta implementarea Convenţiei pentru protecţia fluviului Dunărea, prin implicarea sectorului privat în acţiuni de protecţie a mediului. Lansarea acestor iniţiative, relevante atât din punct de vedere naţional, cât şi regional (problematica inundaţiilor cauzate de Dunăre), sunt acţiuni de interes şi pentru Comunitatea Europeană, care susţine implementarea noii directive privind managementul inundaţiilor.


Pescarii au luat cunoştiinţă de cerinţele Uniunii Europene


Se ştie foarte bine că începând din acest an, Uniunea Europeană va acorda fonduri importante sectorului pescăriei româneşti. Sunt însă şi la această oră mari nereguli în acest perimetru ca braconajul piscicol, precum şi în sectorul desfacerii peştelui. În plus, pe perioada verii pescarii sunt obligaţi să întrerupă pescuitul pe anumite perioade din cauza lipsei desfacerii. Este nevoie în Deltă de cherhanale care să corespundă cerinţelor Uniunii Europene şi se trage speranţa ca asociaţiile de pescari vor ştii să depună proiecte eligibile astfel încât să-şi modernizeze actualele cherhanale şi unde nu există asemenea unităţi să fie construite altele noi.


Tăriceanu dezaprobă construcţiile din Deltă


Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de multiplicarea construcţiilor de dimensiuni mari din Delta Dunării, care nu respectă norme elementare de urbanism sau de bun gust şi sunt complet în afara specificului local şi regulilor unei zone protejate. În opinia sa, dacă ne gândim la turismul de masă în Deltă, putem fi siguri că vom distruge Delta Dunării. Asta deşi organizaţiile nonguvernamentale depun eforturi serioase pentru a demonstra şi a face cunoscute la nivel european riscurile asupra rezervaţiei naturale Delta Dunării, care decurg din funcţionarea Canalului Bâstroe. Activităţile care afectează cel mai mult ecosistemul Deltei sunt pescuitul industrial al speciilor protejate de lege, infrastructura neadecvată zonei şi centralele eoliene care pun în pericol multe specii de păsări. Din acest motiv, anumite specii de păsări şi-au schimbat traseul, migrând prin teritoriul bulgar. De asemenea, cum majoritatea păsărilor nu văd bine noaptea, există riscul să fie omorâte prin impact cu aceste centrale eoliene. Se are în vedere aplicarea unui masterplan de reabilitare a Deltei. Programul va costa statul român 140 milioane de euro şi va fi finalizat în anul 2015. Conform acestuia, 85 milioane de euro vor fi utilizate pentru proiectele de infrastructură şi utilităţi publice (transport, comunicaţii în vederea reducerii efectelor poluării), alte 45 de milioane de euro se vor cheltui pentru dezvoltarea activităţilor specifice economiei tradţionale, iar restul de cinci milioane de euro vor fi utilizaţi pentru crearea unui sistem de monitoring. Mai există preocupări evidente pentru repopularea Deltei cu sturioni, care în prezent sunt o specie ameninţată cu dispariţia, din cauza pescuitului excesiv. Asta, în ciuda faptului că din 2006 există un ordin care interzice, pe o perioadă de un deceniu, pescuitul la această specie. Alte specii care vor beneficia de programe de protecţie şi repopulare vor fi pelicanii şi nurca europeană. Per total, judeţul Tulcea va beneficia de investiţii în valoare de 93 milioane de euro. Din acestea, 64 de milioane vor fi alocate municipiului Tulcea, 11 milioane pentru Sulina şi Isaccea, iar restul de 11 milioane vor merge la Măcin, fondurile urmând a fi utilizate pentru dezvoltarea zonei şi conservării tradiţiilor locale. În final, câteva informaţii de ultimă oră: Consiliul Judeţean Tulcea a aprobat cofinanţarea proiectului ’’Delta Dunării, în Europa’’, sprijinit financiar de Uniunea Europeană. Proiectul are drept obiective creşterea numărului de turişti în Rezervaţia Transfrontalieră Delta Dunării, precum şi dezvoltarea relaţiilor de cooperare între operatorii turistici din România şi Ucraina. ’’Asociaţia ’’Prietenii Naturii’’ a declarat Delta Dunării drept Peisajul Anului 2007-2008 şi este important să profităm de această acţiune care ne oferă premisele de bază ale unei promovări eficiente a acestei zone a Europei’’, ne-a declarat vicepreşedintele CJ Tulcea, Ion Bara. El a mai spus că, în cadrul acestui proiect, vor fi realizate spoturi TV care vor fi difuzate pe posturile de televiziune din România şi din străinătate, vor fi instalate panouri publicitare în principalele zone de tranzit internaţional, iar prezenţa delegaţilor operatorilor turistici din Delta Dunării la târgurile de turism internaţional vor fi asigurate prin acest proiect. Partenerii CJ Tulcea în derularea acestui proiect sunt Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, organizaţia ’’Prietenii Naturii’’ şi Asociaţia pentru promovarea turismului ecologic din Odessa, Ucraina. Valoarea totală a proiectului este de 556.000 de euro, din care 500.000 reprezintă finanţarea obţinută de CJ Tulcea din partea Uniunii Europene, prin Programul de Bună Vecinătate. Conform proiectului de hotărâre, din bugetul pe 2008, Consiliul Judeţean Tulcea va aloca diferenţa de până la 56.000 de euro.

Cetatea Enisala
Daca ai drum spre Jurilovca/Gura Portitei sau daca te indrepti spre Delta, fa un ocol de cativa kilometri pentru a admira o fortificatie impresionanta.

Undeva, pe un deal stancos aflat pe inaltimile ce domina orasul Babadag, se gasesc ruinele unei cetati genoveze ce strajuia odata tarmurile Marii Negre. Enisala este situata la o aruncatura de bat de localitatea cu acelasi nume, pe marginea Lacului Razim.

Izvoarele istorice arata ca forti [...]

Delta „domesticită“

Îmi amintesc de vacanţele de vară petrecute alături de rudele din Sfântu Gheorghe. Acea sălbăticie neprihănită în care o mână de oameni îşi ducea viaţa trăind din ceea ce pescuia şi vâna, s-a transformat astăzi într-un loc al festivalelor de film şi al turiştilor care lasă în urma lor adevărate dezastre ecologice. Nimic din ceea ce ştiam nu mai este la fel. Singurul lucru care a rămas neschimbat este înţelepciunea bătrânilor pescari care, uitaţi în bărcile lor de lemn, privesc cum totul se schimbă şi văd cum tot ceea ce iubeau se pierde în vĺltoarea nebună a prezentului. Copiii şi nepoţii lor visează să plece din sat, să se ducă la oraş şi să fie la fel ca turiştii care îi asaltează an de an. Toată tradiţia lor se pierde odată cu civilizaţia. Astăzi, mii de oameni vin să profite de universul lor izolat, în timp ce, odată cu venirea lor, cultura urbană este preluată şi băştinaşii se transformă, din nişte supravieţuitori ai naturii, în nişte oameni de oraş. Antene parabolice, localuri de fiţe, hoteluri de cinci stele, titicaruri care transportă turişti şi zeci de şalupe cu motoare puternice care perturbă viaţa acvatică. Aşa arată noua Deltă. Puţini dintre nepoţii băştinaşilor vor să mai înveţe meşteşugul pescuitului, al orelor pierdute în aşteptarea darului divin şi al împletirii plaselor care oferă mâncare unei întregi familii.

Parcă ieri-alaltăieri mă plimbam pe canalul plin de stuf cu barca de lemn a naşului meu de botez şi mă chinuiam să vâslesc alături de cei mari. Nimic nu mă putea opri pentru că voiam să fac parte din breasla pescarilor, a celor care vin glorioşi în faţa familiei şi arată plini de mândrie plasa plină de caraşi, bibani şi ştiuci. Numai când poposeam în locul ştiut numai de rudele mele băştinaşe (căci numai ele ştiu unde se prinde cel mai bine peşte) mă odihneam. Îmi luam pălăria de pânză de pe cap, o băgam în apă şi, cu o dorinţă nemărginită de a fi ca ceilalţi, mă stropeam cu apa rece de Dunăre. Apoi, ca senzaţia de răcoare să continue, aşezam tacticos pălăria pe cap şi o trăgeam de colţuri ca să se fixeze bine. Fără să ezit, luam cea mai mare undiţă pe care o găseam, desfăceam guta şi, printr-o mişcare amplă, aruncam firul în apă. Timp de câteva ceasuri, aşteptam o mişcare, un semn. La un moment dat, venea. Câteva scufundări graţioase ale plutei, urmate de o pauză care uneori dura o veşnicie. Pluta dispărea şi atunci venea momentul. Lupta dintre om şi natura. O bătălie în adevăratul sens al cuvântului, căci un necunoscător ar spune că trebuie să tragi doar de băţ şi vine peştele. Nimic mai neadevărat. Odată prins, peştele simte acul şi atunci, într-un gest de maximă onoare, îşi testează călăul pentru a vedea dacă merită sacrificiul său. Se luptă cu el, se zbate şi s-ascunde. Acele câteva secunde când simţi că ai peştele în ac şi te lupţi cu el este adevărata plăcere a unui pescar. Duci o luptă grea în care strategia este totul. Tragi undiţa, îi dai drumul, tragi din stânga, din dreapta, totul devine un cumplit război în care trebuie să-ţi gândeşti fiecare mutare. Punctul culminant vine atunci când simţi că peştele a obosit. Atunci, cu un gest fulgerător, smuceşti de undiţă şi ridici peştele deasupra apei. Acela este momentul când, obosit fiind, bestia marină ia gura fatală de aer. Din acel punct, ştii că victoria îţi aparţine pentru că peştele a cedat. Dar, bineînţeles, după război există întotdeauna ostatici. Surpriza vine exact când peştele este ridicat din apă. Atunci vezi cu adevărat dacă bătălia cruntă care tocmai a trecut a avut vreun rezultat. Uneori, inamicul merită tot efortul, alteori te simţi jignit de mărimea sa şi spui „îţi dau drumul. Cheamă-l pe tac-tu’“. După o zi întreagă de oboseală fizică şi psihică, te întorci acasă. Urmele muşcăturilor de ţânţari, ţărâna căpătată după căutarea râmelor, hainele mirosind a sânge de peşte şi solzii rămaşi pe haine, dovedesc cruzimea războiului, legea cruntă a naturii în care, pentru a te hrăni, trebuie să omori, să devii un animal. Toate aceste păcate sunt necesare, sunt pline de onoare căci ştii că lupta a fost dată pe teritoriu inamic şi avantajul l-a avut duşmanul. Dar aşa e natura, omori ca să trăieşti. Întors în sat, te simţi mulţumit de ziua petrecută în soarele arzător pentru că ştii că familia te va întâmpina cu admiraţia cuvenită unui erou de război. Bătrâna casei îţi iese în întâmpinare şi preia plasa plină ochi cu peşte pentru a face din ea cele mai gustoase mâncăruri. Ca după orice act de eroism, urmează şi răsplata. Nimic nu se compară cu bunătăţile pregătite de femeile băştinaşe din Deltă. Toată lumea cunoaşte ciorba de peşte, dar puţini sunt cei care cunosc adevăratele bunătăţi servite în Sfântu Gheorghe. Peştele pus la soare înfipt în gardurile de trestie, ştiuca băgată la doi metri adâncime în sare şi gheaţă, chifteluţele cu nufăr şi multe alte specialităţi pregătite de băştinaşi sunt numai câteva dintre bunătăţile de care puţini oameni ştiu.

Miile de oameni care invadează Delta Dunării distrug încetul cu încetul habitatul natural
Astăzi, totul s-a pierdut. Satul izolat s-a transformat într-o redutabilă staţiune turistică în care fiecare dintre locuitori a devenit un comerciant care îşi vinde marfa la tarabă. În loc de specialităţi, oamenii mănâncă mici, cârnăciori la grătar şi fripturi de porc, toate scăldate în bere. Centrul cultural în care sătenii mai vedeau un film albnegru, din an în Paşte, a devenit un cinematograf în care vezi ultimele filme apărute în SUA.

Celebrul local „Bâtlanul“, care era recunoscut pentru băutura proastă pe care o oferea clienţilor, vinde acum whisky, gin şi tequila. Plaja nesfârşită pe care te simţeai ca în filmul „Laguna albastră“ a devenit azi un fel de Mamaia.

Umbreluţe peste tot, şezlonguri întinse din loc în loc şi, cum nu putea lipsi, barul în care se serveşte o băutură cu umbreluţa.

Locul sacru în care Marea Neagră îşi unea forţele cu Dunărea a devenit un loc turistic în care trocariciul (n.r.- o căruţă cu doi cai care plimbă turiştii prin staţiune) are chiar şi oprire. Mai vezi câte un japonez din când în când care se plimbă cu un aparat digital de ultimă generaţie şi face zeci de poze cu acel loc.

Iar este când auzi tonul surprinză tor pe care vorbesc când văd vacile lăsate libere pe câmp cum intră în apă şi, plini de o scârbă occidentală, îşi întreabă ghidul cum de oamenii fac baie alături de animale.

Cele mai deranjante imagini sunt însă tonele de hârtii şi materiale menajere aruncate în habitatul natural al animalelor salbatice care, sufocate de maldărele de gunoi, încearcă să trăiască. Lucrul cel mai sfâşietor este însă momentul în care vezi leşul unei păsări căzute în nisip. Nimic nu este mai crud decât imaginea unei păsări care, odată, vieţuia fără niciun fel de grijă în habitatul său natural şi care acum stă fără suflare pe nisipul fierbinte, în timp ce un grup de tăuni se serveşte din corpul ei fără suflare. Îmi aduc aminte de Sfântu Gheorghe aşa cum îl ştiam.

Totul s-a transformat în scrum. Dintr-o lume uitată în care totul era deun vechi părintesc a devenit un prezent macabru, ţintuit la pământ de clădiri grele şi oameni orbiţi de profit. Mi-e sete de Deltă. Mi-e sete de sălbăticia ei.

Turul Deltei in canoe
Sapte nopti, 359 euro pentru o persoana
Un tinut exotic cu peste 1.200 de specii de copaci si plante, paradisul pescarilor,

De Sfantu Gheorghe, printre haholi
http://www.formula-as.ro/reviste_770__322__de-sfantu-gheorghe,-printre-haholi.html

Locul unde fluviul "fierbe" între stânci

Într-un top al celor mai frumoase regiuni din ţară, Cazanele Dunării ar câştiga probabil primul loc. O zonă interzisă românului de rând în perioada dictaturii, poate fi din nou explorată de turiştii uimiţi de frumuseţea şi sălbăticia zonei ce formează în prezent Parcul Naţional Porţile de Fier. Acesta cuprinde, de asemenea, şi prelungirile sudice ale Munţilor Banatului (Locvei şi Almăjului), ale Munţilor Mehedinţi şi o parte din Podişul Mehedinţi, precum şi fâşia de lac ce aparţine teritoriului naţional al României.
Însă regiunea cea mai spectaculoasă o constituie „Cazanele Dunării" – denumite aşa deoarece bulboanele formate de apa adâncă dau impresia că fluviul „fierbe" între stânci - situate între localităţile Eşelniţa şi Dubova. „Cazanele" sunt împărţite – venind dinspre Orşova – în Cazanele Mici (în zona Eşelniţei) şi Cazanele Mari, situate dincolo de Golful Dubovei, dominate de Înălţimile Ciucarului Mare. În mijlocul Cazanelor Mici se deschide Valea Mraconiei, străjuită de figura săpată în stâncă a regelui dac Decebal. Arheologii au descoperit în aceste locuri una dintre cele mai vechi forme de artă de pe teritoriul românesc, „Idolul de la Cuina Turcului".
În aval de confluenţa Mraconiei cu Dunărea, apele fluviului pătrund într-o zonă largă, cu relief domol, pe malul sârbesc fiind tăiată în piatră „Tabula Traiana" şi o porţiune din vechiul drum roman, început de Tiberiu, în anul 33 d.Hr., şi terminat de Traian, în anul 105 d.Hr., pentru cucerirea Daciei. Frumuseţea sălbatică a zonei este dată şi de relieful carstic, ce a format nu mai puţin de şapte peşteri în regiune. Printre acestea merită amintite peştera Ponicova (peştera Liliecilor) - cu o lungime de 1.660 m şi peştera Veterani – consacrată de daci drept sanctuar al zeului Zamolxis. Mergând spre Moldova Nouă, dincolo de Şviniţa se văd ieşind din Dunăre turnurile cetăţii Tri Cule (Tri Kule sau Triculi), ridicată în secolul al XVII-lea pentru a opri expansiunea otomană.

Tunel pe sub Dunare?

Delta, peisajul anului
Delta Dunării a fost declarată "Peisajul anului 2007 – 2009", distincţie oferită de fundaţia Prietenii Naturii (NFI). Lansarea a avut loc în week-end la Tulcea, prin festivalul intitulat "Peşte şi Cultură".

Începând cu 1989 NFI, organizaţia mişcării prietenilor naturii desemnează ca şi "Peisaj al anului", o dată la doi ani, o zonă transfrontalieră valoroasă din punct de vedere ecologic. Scopul este de a aduce acestă zonă în atenţia publicului şi de a sprijini dezvoltarea durabilă a acesteia, centrul de greutate fiind realizarea strategiilor durabile din turism.

MOMENT GREU. Nominalizarea din partea Prietenilor Naturii, care au refuzat ca la acest proiect să participe organizaţii de lobby politic, vine într-un moment delicat pentru Rezervaţia Biosferei, care se confruntă cu mai multe probleme ca niciodată.
Din cauza inundaţiilor de anul trecut, Delta este practic colmatată, până şi accesul cu ambarcaţiuni mici fiind greoi pe lacuri şi canale. Situaţia este dezastruoasă, mai ales în contextul verii secetoase care se anunţă.
Ameninţarea canalului Bîstroe, construit de ucraineni, este foarte puternică. Sub mandatul actualului guvernator, liberalul Paul Cononov, România a pierdut toate punctele acumulate în această "bătălie" cu Ucraina. Ameninţarea Coridorului VII paneuropean, al cărui capăt ar putea fi prin Deltă, constituie o altă problemă serioasă pe care autorităţile nu o iau în seamă. Rezervaţia nu beneficiază nici acum de un plan de management al gunoaielor, Delta fiind practic sufocată de deşeuri, în speciale de PET-uri.

PROBLEME. Braconajul a atins şi el cote alarmante, cele mai ridicate din 1990 încoace, iar autorităţile nu fac nimic pentru eradicarea acestui fenomen. Terenurile Deltei, mai ales cele din partea de sud a Rezervaţiei, au fost intabulate ilegal, iar autorităţile nu au reacţionat corespunzător.
Nu în ultimul rând, eolienele au atras atenţia mai multor afacerişti care şi-au pus în gând să transforme plaja de la Sulina şi alte zone din Deltă în păduri de "morişti". Guvernatorul, fost administrator al unei firme de gunoaie cu datorii la stat, stă foarte mult în străinătate, fără să aducă rezultate concrete vizibile pentru Deltă din aceste deplasări.


Prietenii Naturii

Dorinţa Prietenilor Naturii este de a menţine această biodiversitate, de a o face accesibilă vizitatorilor şi de a realiza o sursă suplimentară de venit pentru localnici. Lansarea "Peisajului anului" reprezintă punctul de plecare a numeroaselor activităţi ce se vor desfăşura în jurul "Zilei Dunării", care anul acesta se desfăşoară sub Motto-ul "Dunăre: Cultură: Lumi". Peisajele anului de până acum: 1989 Lacul Bodensee, 1990 Lacul Neusiedel, 1991/1992 Regiunea Eifel-Ardennen, 1993/1994 Gura de vărsare Oder, 1995/1996 Alpii, 1997/1998 Maas, 1999/2000 Pădurea Boemiei, 2001/2002 Flandria veche, 2003/2004 Lebuser Land, 2005/2006 Munţii Jura.

Rege după 2.000 de ani

Pe malul românesc al Dunării, la doar câţiva paşi de Mănăstirea Mraconia şi Cazanele Mici, tronează chipul lui Decebal, născut din ambiţia şi măestria unor români mândri că au venit pe lume în patria lui Zamolxes.
Acum, la început de sezon estival, pe Clisura Dunării şi-au făcut apariţia şi excursioniştii. Obiectivele turistice din zonă îi atrag pe aceştia ca un magnet.

Concurent

Lucrarea este înaltă de 40 de metri şi lată de 25. Statuia eroicului rege dac este sculptată după modelul celei din stânca Muntelui Rushmore şi este cea mai mare din Europa.

Aproape cât Statuia Libertăţii

Demn de reţinut este faptul că măsoară cu doar şase metri mai puţin decât Statuia Libertăţii, însă cu opt metri mai mult decât monumentul lui Hristos, din Rio de Janeiro.
În acelaşi timp, chipul lui Decebal de la Mraconia este şi cu aproape 10 metri peste înălţimea legendarului Colos din Rhodos.





Tabula Traiana, o lucrare de un milion de dolari

Vizavi de chipul lui Decebal, pe malul sârbesc al Dunării, tronează, de 2.000 de ani, vestita Tabula Traiana, monument ridicat de împăratul Traian, pentru a marca drumul legiunilor romane spre Dacia. Aici, în apropierea cataractelor din Cazanele Mici, Dunărea are o adâncime de 120 de metri. Lucrarea aparţine omului de afaceri român Iosif Constantin Drăgan şi a costat un milion de dolari. A fost executată cu doar 12 oameni, în 10 ani, în timp ce americanii au lucrat la proiectul Rushmore, timp de 14 ani, cu peste 300 de sculptori-alpinişti.

Românii revigorează turismul din Delta Dunării