Delta Dunării[Dunarea]

Rezumarea primului mesaj :


www.naverapide.ro
Pentru cei interesati sa calatoreasca in Delta Dunarii, un site de actualitate cu preturile si orarul navelor rapide pe aripi portante care circula pe Dunare. www.naverapide.ro
Va multumesc
POSTAT  DE  UTILIZATORUL  "DEBEU"

TARAMUL APELOR. METAMORFOZELE CELUI MAI TANAR PAMANT AL EUROPEI - AVENTURA PRINTRE SPLENDORILE DELTEI DUNARII

Romania, o tara frumoasa! Cine a spus acest lucru nu s-a inselat deloc, iar daca ajungi cumva in Delta Dunarii - acest taram al apelor te fascineaza si te marcheaza pentru totdeauna.

Iti doresti ca macar inca o data sa poti reveni, pentru ca salbaticia sa si autenticitatea acestor locuri te indeamna sa le descoperi, sa le cauti...
Intr-o dupa-amiaza de joi, desi ne indreptam inspre Conferinta Nationala a Femeilor de Afaceri, editia a VI-a, apele verzi ale Dunarii ne-au dezvaluit (membrelor AFAFCI Brasov si subsemnatei n.a.) caile spre nebanuitele frumuseti ale Deltei. Ai senzatia placuta ca te afli intr-un loc cunoscut, prietenos si iti aduci aminte ca aceste peisaje le-ai mai vazut undeva. Va spun eu unde: in manualul de geografie sau vi l-ati imaginat citind reportajele literare ale lui Geo Bogza. Insa, va asigur ca frumusetea Deltei nu poate fi descrisa in cuvinte si nici macar surprinsa intru-totul in fotografii. De aceea, inainte de a ma apuca sa scriu aceste randuri, m-am gandit ca imi va fi foarte greu sa va descriu minunile pe care le-am vazut aici, de aceea am sa las fotografiile sa va spuna mai mult. Totusi, trebuie sa va povestec putin si din aventura noastra...

Spectacolul pelicanilor
Aventura noastra de patru ore prin Delta a pornit sambata de la Complexul Cormoran, situat pe malul bratului Sfantu Gheorghe, satul Uzlina. De dimineata, pline de chef de aventura si cu dorinta de a vedea cat mai multe, 15 doamne am suit vesele pe barca inchiriata. Alex, navigatorul si ghidul nostru, putin intimidat de prezenta atator femei, ne-a promis o excursie deosebita. Si credeti-ma, si-a tinut promisiunea... au fost cateva ore de vis. La inceput am navigat lin pe apele unui canal, unde ramai fascinat de vegetatia luxurianta si atat de salbatica ce se intinde de o parte si de alta pe maluri. Salciile batrane, ale caror radacini noduroase ieseau uneori semete din malul malurilor, se asortau cromatic cu tufele de irisi galbeni salbatici ori isi faceau loc de prin stufaris. Apoi, suprinzator ne-am trezit int-o mare de ape, stralucitoare de la razele soarelui ce se loveau de ea si plina de colonii de pasari. Stiam ca vom intalni o sumedenie de pasari, multe dintre ele atat de rare, incat sunt ocrotite de lege, dar nimeni nu ne prevenise ca vom ramane mute in fata acestor frumuseti. Primul impuls al nostru a fost sa le fotografiem de cat mai aproape, insa ghidul nostru ne-a anuntat ca sunt ocrotite si nu avem voie sa le perturbam. La inceput au fost si ele destul de tematoare, insa cativa pelicani nu au ratat ocazia de a ne oferi un spectacol deosebit prin zborul lor. Inaintam incet pe apele lacului si descoperim ca parca si pasarile au inceput sa ne accepte prezenta, asa ca avem parte de o imagine la care nici nu gandeam: o colonie de cateva sute de pelicani isi luau tacticos masa. Stiind parca ca vor fi fotografiate isi fac aparitia si alte pasari: pescarusii, lebedele, egretele, starcii si cormoranii jucausi, adevarati vanatori atunci cand vine vorba de a se hrani. O lume salbatica si linistita, unde te rupi de civilizatie si in care simti ca te purifici. Petecele de apa si pamant vesnic intretaiate, dar care mereu au o alta forma, canalele stramte, grindurile, plaurii si padurile cu aspect tropical mi-au creat sentimentul ca Delta este intr-o continua metamorfoza

Incantatorii nuferi
Multitudinea de ecosisteme pe care Delta ni le pune la dispozitie, ne-a oferit ocazia sa vedem peisaje dintre cele mai diverse: vegetatie specifica mlastinilor (stuf, papura, rogoz, in amestec cu salcia pitica), dar si paduri de salcii, frasini si plopi. Insa, suprinzatoare sunt intinderile verzi de vegetatie subacvatica si plutitoare, printre care isi fac casa diversele specii de pesti si broaste. Si va asigur ca acestea din urma stiu sa iti incate urechea cu un deosebit "concert" brotacesc. Ne despartim deocamdata de marea familie de pasari, fara a rata insa un superb balet al pelicanilor pe cerul senin de mai. Un sir lung de cativa metri se unduie lin spre un alt loc de hranire.
Navigatorul nostru ne promite o alta supriza. Nerabdatoare si vociferand, suntem curioase sa descoperim un alt secret al acestui paradis. Fragili, dar de o frumusete rara, in fata noastra ni se arata nuferii. Inca boboci, nuferii galbeni rasar din loc in loc din ape, dar putin mai incolo fratii lor albi plutesc linistiti si ne incanta cu corolele lor proaspat deschise. Un peisaj desprins parca din basme...
Unul dintre cele mai izolate colturi ale Europei, Delta Dunarii este un pamant care prin frumusetiile si raritatiile pe care le ofera privirii ar trebui sa ne dea de gandit noua, romanilor, inainte de a distruge natura care ne inconjoara. Un capat de lume original, unic in felul sau, dar surprinzator: cel mai tanar pamant al Europei.
Gata, dupa atata hoinareala bineinteles ca ni s-a facut foame. Iar in Delta iti recomand sa degusti bucataria traditionala, bazata pe preparate din peste. Noi ne-am delectat simturile si papilele gustative cu o delicioasa ciorba pescareasca si cu alte bunatati din somn, salau si nisetru.
Miros de peste, barcile pescarilor trecand lin pe ape la apus, vanatoare, pescuit, spectacolul pasarilor, nuferi — totul pe o palma de pamant inconjurat de ape — aceasta e Delta Dunarii.

Turismul in Delta Dunarii, compromis de seceta Operatorii de turism din Delta Dunarii sustin ca, din cauza nivelului scazut al apelor, acest sezon este aproape ratat.

Croaziere pe Dunare
Vizitatorii Galatiului au sansa unei calatorii inedite pe Dunare, cu o corabie cu panze din secolul al XV-lea.

Mai apropiate de zilele noastre sunt croazierele cu vaporul cu zbaturi sau catamaranul de ultima generatie.


O plimbare cu o corabie cu panze pe Dunare este, cu siguranta, un lucru pe care si l-ar dori oricine. Acum, o astfel de croaziera poate fi facuta cu panzarul moldovenesc "stefan cel Mare", al carui armator este Centrul Cultural "Dunarea de Jos" Galati. I se spune "panzar moldovenesc" pentru ca este replica la scara 1 pe 1 a unei corabii cu panze din flota Moldovei, din timpul domniei lui stefan cel Mare. In acele vremuri, panzarele moldovenesti navigau pe Dunare, dar si pe Marea Neagra si Mediterana, ajungand pana in porturile italiene si la Gibraltar. Corabia are lungimea de 17,6 m si latimea de 5 m, pescajul fiind de 1,5 m. Deplasamentul navei de este 25 tone dead weight. Chila si coastele corabiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este din lemn de larice, puntea din lemn de mahon si tec, placarile fiind executate cu lemn de

luan. Corabia este propulsata cu ajutorul celor trei panze, "focul" de 30 mp, "randa" de 40 mp si "balonul" (vela dreptunghiulara) de 45 mp. Pentru a primi aviz de navigatie, la bordul navei au fost instalate echipamente moderne. Corabia este propulsata de un motor diesel de 70 CP, avand o autonomie de 1.200 mile marine, adica peste 2.000 km. Panzarul este dotat si cu instalatie de guvernare hidraulica, echipament de navigatie prin satelit, radar, statie radio si un sonar modern. Este o nava foarte sigura, in probele de mare din octombrie 2005, rezistand la o furtuna de gradul 5. In cele doua careuri ale navei sunt opt cusete si doua grupuri sanitare. Navigarea este asigurata de un echipaj de 4 persoane, nava putand lua la bord 20 de turisti. O croaziera de zece ore cu panzarul moldovenesc costa 1.000 de euro.

Singurul vapor cu zbaturi din Europa
Nava cu zbaturi actionate de forta aburului "Tudor Vladimirescu", un "vapor" in adevaratul inteles al cuvantului, este singura in functiune in Europa. A fost construita in 1850-1853, la santierul Ganzdanubius din Viena, la cererea companiei austriece DDSG, care facea comert in tarile romane si avea nevoie de un remorcher puternic, care sa strabata zona Cazanelor. In 1919, nava a fost primita de Romania in contul despagubirilor de razboi. A fost rebotezata "Sarmisegetuza" si transformata in nava de pasageri, efectuand curse pe ruta Braila-Galati-Tulcea-Sulina. In 2004, nava a fost reparata si reamenajata la standarde moderne de catre armatorul sau, Navrom Galati. A fost pastrat sistemul de propulsie cu zbaturi actionate de forta aburului, care are o putere de 600 CP. Pentru pasageri este chiar spectaculos sa urmareasca prin peretii de sticla functionarea cilindrilor verticali cu dubla expansiune, considerati de specialisti o adevarata bijuterie a tehnicii. Sistemul a fost pastrat pentru ca functioneaza perfect, singura modificare fiind inlocuirea pacurii folosite la functionarea caldarinelor cu motorina, pentru eliminarea fumului evacuat pe cos. Nava are doua saloane, baruri de interior si de punte, putand lua la bord 100 de pasageri. Croazierele sunt efectuate pentru grupuri de turisti, costul unei ore de mara fiind 1.000 de euro. Cei care urca la bordul navei "Tudor Vladimirescu" se pot mandri ca au calatorit cu o nava unica in Europa, la bordul careia au mai urcat Regele Ferdinand si Regina Maria, Carol al 2-lea, Regele Mihai, maresalii Averescu si Antonescu, iar in perioada comunista Nichita Hrusciov, care a fost oaspetele lui Gheorghiu Dej.

Croaziera cu catamaranul
La Galati pot fi efectuate croaziere pe Dunare si cu catamaranul "Vega", nava de mare viteza, care le ofera turistilor si o atmosfera placuta si relaxanta, cu muzica, gustari si un bar. Catamaranul este o nava de ultima generatie, are lungimea de 16,6 m si latimea de 4,6 m, propulsata de doua motoare Yamaha si atinge o viteza maxima de 55 km/h, viteza de croaziera fiind de 30 km/h. Este dotata si cu sistem de navigatie prin satelit si sonar, putand intra pe orice canal din Delta Dunarii. Costul unei calatorii de o ora si jumatate este de 25 lei/pers. Capacitatea maxima a catamaranului este de 30 locuri, croazierele efectuandu-se pentru minimum 20 de pasageri. La cererea grupurilor de turisti, sunt organizate si excursii de doua zile in Delta Dunarii, acest pachet incluzand transport, cazare si pensiune completa.

Norme de control asupra turismului în Delta Dunării

Turismul in Delta, pus in pericol de aluviuni Navele de croaziera internationala nu ii vor mai putea aduce pe turistii straini in Delta Dunarii daca in perioada imediat urmatoare nu se vor lua masuri urgente pentru decolmatarea unor canale de pe traseul principal din Delta.

A inceput sezonul croazierelor pe Dunare

La Constanta a acostat ieri prima nava de pasageri din cele aproape 50 care urmeaza sa ancoreze in intervalul martie-septembrie in port.

Vedetele au luat Delta la şmotruit
Lavinia Şandru, Gianina Corondan, Mihaela Rădulescu (foto sus) şi Cristian Boureanu au fost câteva dintre vedetele care au participat la acţiunea "Pune capac mizeriei din Deltă", organizată de Asociaţia "Salvaţi Delta - AC". Gianina Corondan, Cristiana Copos, Liviu Mihaiu li s-au alăturat şi ei la mijlocul săptămânii trecute în acţiunea de curăţare a peturilor de pe malurile braţului Sfântu Gheorghe. Zeci de saci cu sticle, conserve şi pungi de plastic au fost adunaţi de vedete şi de copiii de la Şcoala 12 din Tulcea. Autorităţile au fost mai timide şi nu au vrut să se murdărească pe mâini. Doar Silvian Ionescu, comisar general la Garda de Mediu, s-a făcut remarcat. "Vă promitem că noi ne vom intensifica activitatea, iar amenzile vor fi din ce în ce mai des aplicate în Deltă", a spus acesta. Lavinia Şandru a menţionat că asemenea campanii ar trebui organizate şi în Capitală. "Temele legate de protecţia mediului nu mai trebuie să fie dezbătute doar de o minoritate de cetăţeni. Nu înţeleg de ce la cererea Europei trebuie să băgăm 700 milioane de euro în gropi ecologice, fără să ne punem problema că în Europa ele nu mai sunt singurele soluţii, ci există fabrici de reciclare a deşeurilor. Să cerem europenilor să nu arunce în România ce nu mai folosesc ei", a spus deputata. Vedetele şi autorităţile locale au inaugurat în oraşul Murighiol o presă de balotat peturi. Mihaela Rădulescu a pus, simbolic, un capac de inox peste primul balot din sticle de plastic şi a promis că va participa la acţiunile ecologice pentru fiul ei, pe care-l va aduce în Deltă. Campania "Pune capac mizeriei din Deltă" are ca principal obiectiv colectarea şi reciclarea a 100.000 de peturi pe lună.

Vor seca valurile Dunării? Mai multe fluvii, printre care şi Dunărea, ar putea seca, din cauza schimbării climatice şi barajelor ce afectează resursele de apă dulce şi viaţa marină, informează organismul pentru protecţia globală a naturii, World Wide Fund for Nature (WWF).

Într-un raport prezentat cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Apă, care se va marca la 22 martie, organismul cu sediul în Elveţia a identificat zece fluvii, printre care Nilul, Rio Grande şi Dunărea, ca fiind cele mai afectate de o planificare deficitară şi de protecţia neadecvată.

"Fluviile nu mai ajung la mare. Sunt milioane de oameni al căror trai este în pericol", a spus Jamie Pittock, directorul programului global pentru apă dulce din WWF. Fluviile sunt principala sursă de apă dulce a lumii şi aproape jumătate din rezervă a fost deja epuizată, a spus el.

WWF le-a cerut guvernelor să adopte acorduri pentru găsirea unor modalităţi mai bune de gestionare a resursele comune de apă, pentru a reduce pagubele.

Balaurul de la Cazane

Apocalipsa reptilelor, in Delta Dunarii.

Peste o suta de reptile au fost gasite moarte in zona Istria - Sinoe, din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, de catre o echipa de voluntari ai Societatii de Explorari Oceanografice si Protectie a Mediului Marin Oceanic-Club din Constanta. Reptilele provin dintr-o zona afectata de incendiile repetate, izbucnite uneori simultan, in rezervatia naturala, de la inceputul anului. Coordonatorul Razvan Popescu - Mirceni, biolog la Institutul de Cercetare si Dezvoltare Marina Grigore Antipa din Constanta, a prezentat, miercuri, in fata Prefe ...

Paradisul pescarilor amatori

• la undita trage orice: crap, somn, salau, avat, stiuca, caras, biban, platica, rosioara
• se poate face plaja si cursuri de inot

Numele Caraorman vine din limba turca si inseamna Padurea Neagra. Satul se intinde pe o lungime de 3,5 kilometri si aproximativ 500 de metri latime si este situat pe grindul Caraorman, intre bratul Sulina si Sfantul Gheorghe, la 12 kilometri de comuna Crisan. Grindul Caraorman este un camp cu un sol nisipos de origine marina. Populatia satului este formata din ucraineni (aproximativ 490 de locuitori, comparabil cu Crisanul), oameni gospodari si ospitalieri, care se ocupa in principal cu pescuitul. Dialectul folosit de locuitorii Caraormanului este foarte apropiat de limba ucraineana si poate fi intalnit in localitatile Sfantul Gheorghe, Crisan, Murighiol, Letea. Caraormanul este un sat “aerisit”, cu gradini mari si gospodari instarite. Specific satelor din Delta sunt casele cu acoperisul din stuf, care au un farmec rustic aparte. Fiind cea mai intinsa zona compacta de stufarisuri din lume, in Delta Dunarii stuful este foarte utilizat ca material de constructie pentru acoperisuri, garduri si alte anexe gospodaresti. “Fazenda beach” este un loc preferat de turistii care vin la Caraorman pentru a face plaja si pentru a inota in siguranta. In capatul canalului Crisan-Caraorman, acesta se largeste si se transforma intr-un port, iar lipsa curentului pe ultima portiune (de 1,5 kilometri) a acestuia a determinat o limpezire a apei. Pe malul vestic al canalului exista o zona cu nisip fin, unde se face plaja si se poate inota fara riscuri. Apa este limpede si curata, malul lin, cu panta domoala si absenta curentilor permit copiilor si incepatorilor sa inoate in siguranta. Caldura torida de peste zi nu poate fi racorita decat de o baie buna in apele limpezi ale canalului. Sezonul de plaja este din luna iunie si pana la inceputul lui septembrie. O zi insorita la Caraorman face ca micuta plaja sa fie neincapatoare pentru turistii veniti in vacanta. Langa plaja exista un loc unde se poate juca fotbal sau beach-voley. Dunele de nisip din apropierea satului, prin peisajul desertic fabulos, constituie una din cele mai cautate atractii. Acestea se afla in partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500 de metri de acesta. Ele pot fi intalnite doar in trei locuri in Europa. Herodot si Polybiu amintesc in scrieriile lor de mari acumulari de nisip la gurile Dunarii (“un banc de nisip de aproape 1.000 de stadii (167 kilometri) la o departare de uscat cale de o zi” - Polybiu). Aceste dune de nisip din Caraorman sunt asezate transversal pe directia de curgere a Dunarii si impreuna cu cele din Letea reprezinta portiuni din cordonul initial ce a blocat golful Tulcea, transformandu-l intr-o laguna, care, ulterior, s-a colmatat si a dat nastere Deltei Dunarii. Decorul desertic creat de aceste dune a atras multi turisti, printre care si celebra formatie “Animal X”. Daca vreodata v-ati intrebat unde a fost filmat videoclipul “Fara tine” al formatiei “Animal X”, raspunsul il gasiti in Caraorman.
In apropierea Caraormanului - Delta Dunarii, se gasesc multe locuri de pescuit, care pot fi grupate in functie de anumite particularitati si speciile de pesti ce le populeaza in cinci zone distincte. Canalul Crisan-Caraorman este mai lat si mai adanc decat canalele obisnuite. Avand anumite caracteristici, atrage multe specii de pesti. Aici se poate pescui crap, somn, salau, avat, stiuca, caras, biban, platica, rosioara. Lacurile Puiulet, Lumina, Puiu, Vatafu, Rotund au o vechime mai mica si sunt mai putin colmatate, de aceea sunt mai adanci 2-3 metri. Se pescuieste stiuca si biban. Garla Perivolovca este situata intr-o zona mai veche, in care colmatarea naturala a facut ca lacurile sa aiba adancimi mai mici. Numeroasele japse si vegetatia extrem de bogata fac ca aceste locuri sa fie foarte frumoase si interesante. Se pescuieste stiuca in lacuri si crap, somn, salau, avat pe curgator
http://www.actualitatea-romaneasca.ro/index.php?_init=art.view&art_key=12375&cat_load=turist&archive=yes

Delta Dunarii, paradisul pasarilor, un tinut unic ce trebuie protejat

11.06.2003
Peisajul exotic al Deltei Dunarii include peste 1.200 de specii de copaci si plante si cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (peste 300 de specii, printre care se numara colonii unice de pelicani) si ihtiologica (aproximativ 100 de specii, printre care sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).
Supranumita si "paradisul pasarilor, al pestilor si al trestiilor", Delta este pe locul cinci intre zonele umede ale Globului, iar ca importanta ecologica se afla pe locul al treilea in lume. Pentru pastrarea frumusetilor si ineditului acestei zone au fost constituite 16 rezervatii pe teritoriul Deltei romanesti. Dintre acestea, amintim rezervatia Rosca-Buhaiana-Hrecisca (15.400 ha), unde exista cea mai mare colonie de pelicani din Europa, precum si alte colonii de egrete, lopatari si starci galbeni.
Pasarile, faima Deltei


Cele care au creat faima Deltei Dunarii sunt pasarile, care reprezinta peste 80% din avifauna Romaniei si 82% din pasarile acvatice din Europa. Dintre toate aceste specii de pasari, 75 isi leaga existenta de prezenta apei. In ultima perioada, in Delta Dunarii isi fac tot mai des prezenta fazanii. Localnicii spun ca fazanul a fost colonizat in Delta de catre rusi si ca aceasta specie s-a dezvoltat rapid.
Interventia omului in Delta, inca din 1970, prin construirea de canale si alte lucrari, a dus la disparitia multor locuri de cuib pentru pasarile acestui paradis. Din cauza penuriei de locuri de cuib, dar si pentru apararea mai eficienta a oualor, o serie de pasari acvatice se asociaza in timpul cuibaritului, formand colonii (aglomerari de cuiburi in spatii mici). Accesul in apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la Rezervatia Biosferei Delta Dunarii (RBDD).
Stuful, o alta bogatie specifica


In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa circa 78% din suprafata totala a Deltei. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul si salcia pitica. Zavoaiele, paduri de salcie, frasin, arin si plop fac parte din specificul peisajului, ca si pajistile de stepa nisipoasa. Plaurul are o vegetatie aparte. Stuful creste aici in cele mai bune conditii, alaturi de rogoz, menta, feriga de apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica si plantele agatatoare. Pe plaur se formeaza coloniile de pelicani comun si cret si traiesc porcul mistret, cainele enot, bizamul, lutra, nurca si vulpea.
Delta Dunarii a fost declarata Rezervatie a Biosferei prin Hotararea nr. 953, din 27 august 1990. Suprafata totala a Deltei este de 4.152 kilometri patrati, din care 3.446 (adica 82% din suprafata) se afla pe teritoriul Romaniei. Ca marime, Delta Dunarii este a doua in Europa si este cel mai tanar pamant al tarii noastre, fiind formata intr-un golf al Marii Negre incepand din Pleistocenul superior.
http://www.gardianul.ro/2003/06/11/societate-c12/delta_dunarii_paradisul_pasarilor_un_tinut_unic_ce_trebuie_protejat-s20153.html

Supraexploatarea afecteaza echilibrul piscicol in Delta Dunarii


De curand, ministrul apelor si protectiei mediului, Petru Lificiu, impreuna cu guvernatorul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" (RBDD), Virgil Munteanu, au tras un semnal de alarma cu privire la scaderea masiva a capturii de peste, de la peste 12.000 tone pe an, in 1989, la doar 2.300 tone in 2001. Ultimul raport intocmit de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunarii" arata ca "regresul evident al capturilor de peste, indeosebi in ultimele patru decenii, este un raspuns al populatiilor piscicole la impactul antropic manifestat prin accentuarea fenomenului de poluare si eutrofizare a apei, a indiguirilor masive efectuate in Lunca si Delta Dunarii, care au afectat calitatea habitatelor speciilor, respectiv capacitatea de refacere naturala a stocurilor, culminand cu practicarea unui pescuit abuziv asupra acestor resurse aflate in declin".
Capturi neraportate


Cele mai afectate specii de pesti migratori din zona Deltei, pana in 1998, au fost morunul si nisetrul, din cauza intreruperii migratiei la barajele de la Portile de Fier, a schimbarilor conditiilor de mediu si a supraexploatarii. Un studiu recent demonstreaza ca productia de sturioni reala din RBDD este mult mai mare decat cea statistica. Cercetarile din anii 1996-2000 asupra capturilor din RBDD, legale si ilegale, au estimat ca partea neinregistrata in statistici era mai mare decat cantitatea inregistrata.
Referitor la pescari si la uneltele lor, adica la potentialul de pescuit, se arata in documentul amintit, raportarile agentilor economici demonstreaza o reducere brusca a numarului de unelte, care nu reprezinta situatia reala, ci una deformata, din cauza "grijii" agentilor economici de a nu depasi numarul de unelte autorizate si a existentei unui numar foarte mare de unelte neinregistrate, aflate in proprietatea pescarilor. Din sondajele efectuate in sase zone reprezentative de pescuit, a rezultat ca numarul real de unelte este mai mare decat cel inventariat de, in medie, 2,7 ori.
Impactul supraexploatarii


Pentru orice populatie naturala, principalul parametru de stare, reprezentat de marimea respectivei populatii, se modifica permanent, ca rezultat al modularii in timp a presiunii exercitate de mediu asupra sa, fapt care afecteaza capacitatea de reproducere a indivizilor care compun populatia. Supraexploatarea a determinat reducerea stocurilor de pesti, care erau deja afectate de degradarea habitatelor (sturioni, crap, stiuca, lin, caracuda). Ministerul Apelor si Protectiei Mediului (MAPM) aminteste ca resursele vii sunt regenerabile numai cu conditia respectarii unor parametri ecologici, necesari pentru refacerea stocurilor.
In foarte multe cazuri, exploatarea abuziva, nestiintifica, a generat stari de colaps in cadrul unor populatii exploatate de secole.
Diversitatea, in pericol


Primul efect semnalat al presiunii exercitate asupra stocurilor de pesti prin pescuit il constituie disparitia unor specii, ceea ce inseamna micsorarea diversitatii ecosistemului. Din cele 138 de specii de pesti inregistrate in RBDD, 38 de specii sunt incluse pe lista conventiilor internationale. In urma exploatarii agresive, structura capturilor comerciale s-a simplificat, s-a modificat componenta speciilor prin reducerea pana la disparitie a unora (caracuda, lin, crap, viza), explozia altora (caras) si dominatia speciilor pasnice, de talie mica, acestea avand prolificitate mare.
Din totalul speciilor disparute, se constata ca cele mai multe au disparut in ultimele trei secole si, dintre acestea, majoritatea aveau un rol de control (rapitoarele) al intregii structuri trofice. Indiciul cert al unei exploatari intense este procentul relativ restrans de pesti de dimensiuni si varste mai mari si frecventa maxima a una-doua grupe de reproducatori.
Pestele, la "negru", de cinci ori mai scump


Exista diferente semnificative intre cantitatile de peste pescuite si cele predate la punctele de colectare, arata raportul Institutului de Cercetare "Delta Dunarii". In general, proportia de peste valorificat in mod legal este mai ridicata in zonele mai greu accesibile. Preturile pe piata neagra sunt de 5-6 ori mai ridicate decat cele platite de societatile comerciale pescarilor angajati, acest canal absorbind circa 50% din cantitatile pescuite.
In 1993, pentru protectia speciilor amenintate s-a propus prohibirea pescuitului urmatoarelor specii: vaduvita, morunas si lin, care s-a aplicat din 1994. Incepand cu 1999, specia lin a fost din nou admisa la pescuit, pe fondul refacerii partiale a stocurilor.
http://www.gardianul.ro/2003/06/11/societate-c12/supraexploatarea_afecteaza_echilibrul_piscicol_in_delta_dunarii-s20156.html

Pasari rare, care cuibaresc in Delta, ocrotite de lege

Majoritatea pasarilor ocrotite de lege populeaza zona Deltei Dunarii, o adevarata gradina a raritatilor exotice. Printre pasarile ocrotite amintim pelicanul, care cuibareste in Delta in doar cateva colonii. Aceasta specie a fost vanata nebuneste, in ideea (gresita) ca ar provoca pagube din cauza ca mananca foarte mult peste. Adevarul, spun specialistii, este ca pelicanul vaneaza numai pestele bolnav, motiv pentru care este cunoscut printre localnici ca "agentul veterinar al Deltei". Cea mai periculoasa boala a pestilor, hidropizia, este aproape necunoscuta in Delta Dunarii, gratie pelicanilor.
Egretele, protejate


Pazite de lege sunt si pelicanul cret si lopatarul, insa, in mod deosebit, este protejata egreta mare (egreta alba), specia numarand putine exemplare din cauza ca a fost vanata pentru frumusetea penajului sau. Penele sunt de un alb sclipitor, cu circa 40 de pene ornamentale pe spate, asa-numitele egrete sau crose, care se prelungesc cu o trena. Moda de la inceputul secolului XX a produs adevarate masacre in randul egretelor, care au inceput sa fie protejate de legea europeana in 1930.
Si egreta mica este vanata mult si era pe punctul de a disparea, daca nu se luau masuri de ocrotire a ei. Vulturul sur cuibareste tot mai rar si abia daca mai este zarit in Carpati, in Dobrogea si pe tarmul Dunarii. Codalbul, inrudit cu acvilele, este rapitorul Luncii si al Deltei Dunarii. Cuiburile sale mai pot fi vazute doar in Padurea Letea si in regiunea inferioara a bratului Sf. Gheorghe.
http://www.gardianul.ro/2003/06/11/societate-c12/pasari_rare_care_cuibaresc_in_delta_ocrotite_de_lege-s20155.html

www.naverapide.ro
Pentru cei interesati sa calatoreasca in Delta Dunarii, un site de actualitate cu preturile si orarul navelor rapide pe aripi portante care circula pe Dunare. www.naverapide.ro
Va multumesc
POSTAT  DE  UTILIZATORUL  "DEBEU"